Pretentii. Sentința nr. 6279/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6279/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 30-04-2013 în dosarul nr. 3671/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 6279/2013
Ședința publică de la 30 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. G.
Grefier A. C. C. L.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul MÎRȘOLEA P. în contradictoriu cu pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CALAFAT și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că reclamantul a depus la dosar chitanța de plată a taxei de timbru în cuantum de 39 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei, precum și o . înscrisuri - în dovedirea acțiunii -, după care:
Instanța consideră cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul D. sub nr._, în data de 14.02.2013, reclamantul MÎRȘOLEA P. a chemat în judecată pe pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CALAFAT și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, aceștia să fie obligați să-i restituie contravaloarea taxei de poluare - în cuantum de 4705 lei -, precum și dobânda legală aferentă – până la momentul restituirii efective.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat faptul că a achiziționat un autoturism marca Opel și, in vederea înmatriculării acestuia in România, a trebuit să achite taxa de poluare anterior menționată – în data de 10.05.2010, la Trezoreria Calafat.
Reclamantul a menționat că faptul că a solicitat A.F.P. Calafat sa-i fie restituita taxa de poluare, având în vedere că, prin Decizia nr. 24/2011, ÎCCJ a stabilit că "Procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205 - 218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din același cod".
Reclamantul a pretins că taxa pentru emisii poluante – instituită prin O.U.G. nr. 50/2008 -, diminuează sau încearcă să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate în alte state membre ale Uniunii Europene.
Conform prevederilor art. 90 TCE (actual art. 110 TFUE) „(1) Niciun stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare. (2) De asemenea, niciun stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de producție" .
Textul de lege anterior menționat limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor – prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste -, scopul respectivului articol fiind de a împiedica periclitarea obiectivelor art. 23-25 TCE – respectiv realizarea unei uniuni vamale și a unei piețe unice.
Aceasta nu înseamnă că statele membre trebuie să adopte un anumit regim fiscal, ci impune acestora ca, indiferent de regimul ales, acesta să se aplice fără discriminare produselor similare importate .
Se recunoaște în mod constant în jurisprudența comunitară libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferențiată pentru anumite produse – chiar similare în sensul art. 90 alin. 1 TCE -, în funcție de criterii obiective. Aceste diferențieri sunt compatibile cu dreptul comunitar dacă urmăresc obiective compatibile cu exigențele Tratatului și dacă evită orice formă de discriminare, directă sau indirectă, în privința importurilor provenind din alte state membre, sau de protecție în favoarea produselor naționale concurente (hot. Outokumpu, C-213/96 și hot. Nadasdi și N., C-290/05).
Având în vedere incompatibilitatea dreptului național cu dispozițiile art. 90 TCE și luând în considerare prevederile art. 148 din Constituție – autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării -, instanța trebuie să înlăture de la aplicare reglementarea internă, astfel încât reclamantul se consideră îndreptățit a i se restitui suma achitată cu titlu de taxă de poluare.
Totodată, având în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului - consacrat de art. 1084 Cod procedura civila -, reclamantul a cerut să i se achite și dobânda legală la suma anterior menționată, până la momentul restituirii efective.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Deși legal citați, pârâții nu au înțeles să formuleze întâmpinare.
Au fost depuse la dosar: copia cererii de restituire a taxei de poluare – expediată prin poștă, cu confirmare de primire, și înregistrată la A.F.P. Calafat sub nr._/19.09.2012 -, și răspunsul primit la aceasta; copia Deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule; copia chitanței ., nr._/10.05.2010; copie după permisul de circulație - eliberat de autoritățile germane -, al autoturismului marca Opel, având nr. de identificare W0LJ7AHA67V641049 și traducerea acestuia în limba română; copie după certificatul de înmatriculare - eliberat de autoritățile române -, al vehiculului anterior menționat, având nr. de înmatriculare_ ; copia unui contract de vânzare-cumpărare pentru un autovehicul folosit întocmit în data de 25.03.2010.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Conform celor menționate în contractul de vânzare-cumpărare pentru un autovehicul folosit întocmit în data de 25.03.2010, reclamantul a achiziționat un autoturism marca Opel, având nr. de identificare W0LJ7AHA67V641049, de la numitul I. B.-E..
Automobilul anterior menționat fusese înmatriculat în Germania, în data de 27.04.2007 – conform celor înscrise în permisul de circulație al respectivului vehicul, eliberat de autoritățile germane.
Certificatul de înmatriculare ale autovehiculului marca Opel, având nr. de identificare W0LJ7AHA67V641049 - eliberate de autoritățile române -, atestă faptul că respectivul autoturism a fost înmatriculat în România la data de 13.05.2010 - fiindu-i atribuit nr. de înmatriculare_ -, în timp ce chitanța ., nr._/10.05.2010, certifică faptul că, la înmatriculare, reclamantul a achitat taxa de poluare prevăzută de O.U.G. 50/2008, în cuantum de 4.705 lei.
Ulterior, prin cererea înregistrată sub nr._/19.09.2012, reclamantul a solicitat A.F.P. Calafat să i se restituie contravaloarea acestei taxe, însă pârâta a refuzat să dea curs respectivei cereri.
O.U.G. 50/2008 – care la art. 4 instituia obligativitatea plății taxei de poluare -, a intrat în vigoare la data de 01.07.2008, așadar după data aderării României la Uniunea Europeană.
Tratatul Uniunii Europene reglementează în art. 90 (86) obligația statelor membre de a nu stabili direct sau indirect pentru produsele altui stat membru impuneri interne de orice natură superioare celor stabilite direct sau indirect pentru produsele naționale similare, prin urmare statul membru nu poate stabili impuneri interne de natură să protejeze indirect alte produse naționale.
Prin hotărârea I. T. c. Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Finanțelor Publice Sibiu, Administrația F. pentru Mediu șiMinisterul Mediului – cauza C-402/09 -, CJUE a statuat că "Articolul 110 TFUE (fostul art. 90 din Tratatul Uniunii Europene) trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională".
Interpretarea privește taxa de poluare achitată pentru înmatricularea vehiculelor de ocazie (second-hand) nu și taxa achitată pentru înmatricularea unui autoturism nou - O.U.G. nr. 50/2008 instituind o astfel de taxă de poluare atât pentru prima înmatriculare a vehiculelor noi cât și pentru înmatricularea în România a vehiculelor înmatriculate anterior într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Așadar, prin O.U.G. nr. 50/2008 - în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 – 14 decembrie 2008 -, România a stabilit indirect, pentru produsele provenind din Uniune, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă de poluare este percepută numai pentru autoturismele înmatriculare în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România - în cazul unei vânzări -, taxa nu mai este percepută.
Este adevărat că O.U.G. nr. 50/2008 a fost modificată ulterior însă, și în actuala reglementare, art. 4 lit. a) statuează că „Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România”, fără ca textul să facă distincția nici între autovehiculele produse in România și cele produse în afara acesteia, nici între autovehiculele noi și cele second-hand. Prin urmare, cele precizate mai sus își păstrează valabilitatea, astfel încât, și în forma actuală textul de lege anterior menționat stabilește indirect, pentru produsele provenind din Uniune, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă de poluare este percepută numai pentru autoturismele înmatriculare în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România (indiferent dacă vehiculul fusese produs în România sau în alte state membre UE) - în cazul unei vânzări -, taxa nu mai este percepută.
Reglementată în acest mod, taxa de poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cumpărătorii fiind orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Ca atare, și actuala formă a O.U.G. nr. 50/2008 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să facă mai puțin atractivă opțiunea de a introduce în România autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, favorizând astfel vânzarea autovehiculelor second-hand deja înmatriculate în România. Or, după aderareaRomâniei la UE, nu este admisibil ca o normă fiscală națională să descurajeze sau să fie susceptibilă să descurajeze - chiar și potențial -, importul produselor provenind din alte state membre – în speță Germania -, influențând astfel alegerea cumpărătorilor.
În altă ordine de idei, Tribunalul remarcă și un alt tip de discriminare - între persoanele care au solicitat înmatricularea autovehiculelor anterior datei de 1 iulie 2008 și cele care înmatriculează autovehicule ulterior -, doar acestea din urmă achitând taxa de poluare, deși este evident că poluează si autovehiculele primei categorii de persoane. Discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul înmatriculării, deși din preambulul O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autovehiculele aflate în trafic, potrivit principiului „poluatorul plătește".
Prin urmare, se constată că statul român a creat premizele discriminării între produsele provenite din alte state membre ale comunității europene și produsele de pe piața internă, ceea ce este de natură a încălca principiul neutralității impozitării interne, în cazul competiției dintre produsele aflate pe piața națională și produsele importate, încălcând în acest mod disp. art. 90 din Tratatul Uniunii Europene (art. 110 TFUE).
Conform prevederilor art. 148 din Constituție, "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".
Prin urmare, Tribunalul va da eficiență disp. art. 90 din Tratatul Uniunii Europene și va înlătura de la aplicare prevederile art. 4 din O.U.G. 50/2008, care contravin reglementărilor comunitare.
Date fiind cele expuse anterior, Tribunalul constată că, în mod nelegal, a fost percepută de la reclamant o taxă de poluare, astfel încât acesta este îndreptățit să solicite a-i fi restituită.
În consecință, în baza art. 8 alin. 1 din Legea 554/2004, va fi admisă acțiunea și vor fi obligate pârâtele A.F.P. Calafat și A.F.M – în solidar -, să restituie reclamantului suma încasată cu titlu de taxă de poluare, în cuantum de 4.705 lei.
Cu privire la solicitarea reclamantului de a-i fi achitate și dobânzi, art. 124 alin. 1 C.pr.fiscală statuează că "Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz.. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor"
Ca atare, în baza prevederilor legale anterior menționate, reclamantul este îndrituit de a pretinde și dobânzi la sumele achitate și care urmează a-i fi restituite, nivelul dobânzii urmând a fi stabilit în conformitate cu disp. art. 124 alin. 2 C.pr.fiscală,de la data plății și până la momentul restituirii efective.
De asemenea, se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul Mîrșolea P.-A., domiciliat în . Ciupercenii Noi, ., jud. D., în contradictoriu cu pârâții Administrația Finanțelor Publice Calafat, având sediul în Calafat, .. 3 jud. D. și Administrația F. Pentru Mediu, cu sediul în București, .. 294, corp A, sector 6, având ca obiect pretenții.
Obligă pârâții, în solidar, să achite reclamantului suma de 4.705 lei - reprezentând taxă poluare pentru autovehicule -, precum și dobânda legală prevăzută de art. 124 alin. 2 C.pr.fiscală, de la data plății și până la momentul restituirii efective.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 30 aprilie 2013.
Președinte, C. M. G. | ||
Grefier, A. C. C. L. |
Red. C.G./27.05.2013/5 ex/
Tehnored. A.C./ 09 Mai 2013
| ← Pretentii. Sentința nr. 7122/2013. Tribunalul DOLJ | Obligaţia de a face. Sentința nr. 7292/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
