Anulare act administrativ. Sentința nr. 2644/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2644/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 19-09-2014 în dosarul nr. 7902/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 2644/2014
Ședința publică de la 19 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. S.
Grefier A. G. C.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta B. V. I. CU D.. ALES LA C.. AV. TIȚOIU E., în contradictoriu cu pârâtul P. M. C., având ca obiect anulare act administrativ repunere pe rol.
Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în Încheierea de ședință din data de 18.09.2014, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care, instanța, a amânat pronunțarea la data de 19.09.2014, la cererea apărătorului reclamantei, pentru a depune concluzii scrise.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului D., reclamanta B. V. I. a solicitat instanței anularea Dispoziției Primarului nr. 2253/15.03.2013, precizând că la data de 18.03.2013 i-a fost înmânată direct această dispoziție aducându-i-se la cunoștință că este eliberată din funcția publică de execuție de inspector, clasa I, grad profesional principal, gradația 2, clasa de salarizare 44 din cadrul Serviciului Recuperare debite și executare silită persoane fizice al Direcției Impozite și Taxe a Primăriei M. C..
Reclamanta arată că în conformitate cu prev. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a formulat procedura prealabilă prin care a solicitat revocarea actului administrativ, ce a fost înregistrat sub nr._/25.03.2013, la registratura Primăriei C.. .
Se învederează faptul că prin răspunsul eu același număr din dala de 04.04.2013 comunicat prin poștă la data de 08.04.2013 se arată că temeiul de drept al Dispoziției Primarului în litigiu este dat de dispozițiile ari 99 alin 1 ) lit. d) din Legea nr. 188/1999 fapt menționat în raportul la aceasta ce face parte integrantă din ca și că întrucât reclamanta a obținui calificativul " nesatisfăcător la evaluarea performanțelor profesionale individuale nu există motive întemeiate care să conducă la revocarea actului administrativ în cauză.
Se arată că dispoziția în litigiu este urmarea obținerii de către reclamantă a două calificative de nesatisfăcător prin două rapoarte de evaluare întocmite potrivii prevederilor H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici .
Împotriva acestor rapoarte de evaluare reclamanta precizează că a formulat în conformitate cu dispozițiile art. 120 din H.G. nr. 611/2008 contestație administrativă la P. M. C. înregistrată sub nr._ din data de 15.02.2013, la care acesta a răspuns printr-o simplă adresă cu nr._ din data de 28.02.2013 și nu prin Dispoziția sa .
In aceste condiții, arată ca a solicitai Tribunalului D. anularea adresei_ din data de 28.02.2013 cerere ce a fost înregistrată sub nr._ potrivit n.c.p.c.
Reclamanta consideră Dispoziția Primarului M. C. în cauză ca fiind nelegală pentru:
1. pentru lipsa mențiunilor privind temeiul de drept prevăzut de Legea nr. 188/1999.
Astfel, în cadrul acesteia nu este menționată litera prevăzută de art. 99 în cadrul căreia se va realiza eliberarea din funcția publică, ceea ce echivalează, în opinia reclamantului cu lipsa temeiului de drept .
In aceste condiții instanța de judecată nu are posibilitatea de a exercita controlul jurisdicțional de legalitate asupra actului administrativ în speță .
2. Lipsa oricărui temei de drept prevăzut de art. 99 în baza căruia să se poată dispune eliberarea din funcția publică deținută.
In condițiile in care au fost anulate rapoartele de evaluare prin care se stabilise calificativul nesatisfăcător în mod irevocabil, conduce la inexistența temeiului de drept prevăzut de art. 99 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 188/1999.
Pârâtul P. M. C. în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, conform art. 21 alin 2 și 3 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală republicată, în temeiul art. 205 și următoarele din noul Cod de Procedură Civilă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de anulare ce formează obiectul dosarului nr._ ca neîntemeiată și pe cale de consecința menținerea actului administrativ de autoritate ca fiind legal și temeinic pentru următoarele considerente:
In fapt, se arată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamanta B. V. I., reprezentată convențional de către avocat Titoiu E. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actului administrativ de autoritate emis de către P. municipiului C. și identificat sub numărul 2253/2013.
In motivarea cererii privind anularea actului administrativ, reclamanta B. V. I. a arătat că Dispoziția nr. 2253 emisa de P. M. C. este dată cu încălcarea dispozițiilor legale făcându-se referire concretă la dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Pârâta apreciază că acțiunea nu este întemeiată și solicită respingerea acesteia avându-se în vedere următoarele aspecte pe care cronologic și răspunzând punctual la motivarea dată de reclamantă.
Se arată că reclamanta a motivat că dispoziția a cărei anulare o solicită este urmarea obținerii a două calificative de nesatisfăcător prin două rapoarte de evaluare comunicate și întocmite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 611/2008. Reclamanta, de asemenea, a precizat că împotriva acestor rapoarte de evaluare a formulat în conformitate cu dispozițiile art. 120 din H.G. nr. 611/2008 contestație administrativă, la care P. M. C. i-ar fi răspuns printr-o simplă adresă și nu printr-un act administrativ îmbrăcând forma Dispoziției Primarului M. C..
Reclamanta a motivat că netemeinicia și nelegalitatea actului administrativ după o interpretare originală a Hotărârii de Guvern nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei funcționarilor publici, atât în ceea ce privește procedura de urmat în cazul contestațiilor cât și a denumirii actelor și a termenelor procedurale în legătura cu raportul de evaluare, apărări care exced obiectului care instanța a fost investită și anume acela de anulare a Dispoziției Primarului nr. 2253/2013 având ca obiect eliberarea din funcția publică a reclamantei.
Sub aspectul criticilor de netemeinicie și nelegalitate s-a invocat lipsa temeiului legal al dispoziției și motive de nelegalitate ale întocmirii raportului de evaluare.
In ceea ce privește temeiul legal, se arată că această critică este străina de natura pricinii întrucât în mod concret este trecut textul legal respectiv, art. 97-99 din Legea nr. 188/1999 și H.G. nr. 611/2008, orice motivare suplimentară fiind de prisos.
Referitor la temeinicia raportului de evaluare se arată că s-a invocat de către reclamanta că potrivit prevederilor art. 120 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, funcționarii publici nemulțumiți de rezultatul evaluării pot sa îl conteste la conducătorul autorității sau instituției publice. Conducătorul autorității sau instituției publice soluționează contestația pe baza raportului de evaluare si a referatelor întocmite de către funcționarul public evaluat, evaluator si contrasemnatar. Contestația se formulează in termen de 5 zile calendaristice de la luarea la cunoștința de către funcționarul public evaluat a calificativului acordat si se soluționează în termen de 15 zile calendaristice de la data expirării termenului de depunere a contestației. Rezultatul contestației se comunica funcționarului public in termen de 5 zile calendaristice de la soluționarea contestației. Funcționarul public nemulțumit de modul de soluționare a contestației formulate se poate adresa instanței de contencios administrativ, in condițiile legii. Deci, fără putință de tăgadă, se constată că la o contestație împotriva raportului de evaluare se dă un răspuns si nicidecum o Dispoziție emisă de P. M. C., răspuns la care reclamanta nemulțumită de modul de soluționare a contestației formulate se poate adresa instanței de contencios. A aprecia în sensul celor expuse de către reclamantă înseamnă „a adăuga la lege" ceea ce este de nepermis.
Mai mult, scopul evaluării funcționarilor publici este acela de stabilire a gradului de atingere a obiectivelor profesionale prin raportare la atribuțiile curente din fișa postului precum și în vederea stabilirii gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță.
Pârâta precizează că desfășurarea evaluării se efectuează prin stabilirea unor proceduri etapizate, a unor criterii cu grad cât mai înalt de obiectivitate determinate și cuantificate tocmai pentru a asigura posibilitatea verificării acestei proceduri de evaluare.
Temeiul juridic ce reglementează procedura evocată îl reprezintă dispozițiile art. 13, articolele nr. 106-120 din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei funcționarilor publici și art. 69 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată cu modificările și completările ulterioare. Analizând în fapt și în drept contestația depusă s-a constatat că aceasta a fost neîntemeiată date fiind cele ce succed:
-sunt evidențiate în mod lapidar articolele 106 și 119 din H.G. nr. 61 1/2008, tară a fi formulate motivele de neregularitate și nelegalitate pe care evaluatorul și contrasemnatarul le-au nesocotit la întocmirea rapoartelor de evaluare.
-sunt invocate dispozițiile H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, norme ce nu-și găsesc aplicabilitate în procedura de evaluare a funcționarilor publici.
-în calitatea de funcționar public evaluat și autor al contestației nu a depus referatul la care legiuitorul face trimitere în art. 120 din HG nr. 611/2008 deși i s-a solicitat în mod expres acest lucru.
-nu s-a depus niciun alt mijloc de probă în susținerea contestației.
Date fiind cele expuse, s-a considerat că procedura evaluării finale a funcționarului public a fost realizată cu respectarea întocmai a dispozițiilor legale și prin urmare contestația reclamantei a fost respinsă.
Pârâtul precizează că în cazul analizării contestației în procedura administrativă a fost solicitat în mod expres reclamantei (dovadă în acest sens fiind corespondența transmisă reclamantei) în temeiul căreia a fost solicitată referatul la care legiuitorul face trimitere și necesar în procedura de evaluare.
Lipsa răspunsului la solicitarea expres formulată, în situația în care au fost generic expuse motivele contestației s-a apreciat că această contestație este formal introdusă neaducând critici cu privire la evaluare.
Arată că esența acestei cauze consta in eliberarea din funcția publică ca urmare a acordării calificativului de nesatisfăcător, calea procedurală pe care reclamanta o avea la îndemâna era aceea de a solicita instanței de contencios administrativ suspendarea consecințelor raportului de evaluare, suspendare care ducea la imposibilitatea emiterii dispoziției de eliberare din funcția publica pana la analiza de către instanța judecătorească a temeiniciei și legalității acestui raport de evaluare.
Reclamanta nu a uzat de o cale procedurala și un drept recunoscut de lege a cărei consecința a fost una singura, eliberarea din funcția publică.
A formula in prezenta acțiune, criticii de netemeinicie și nelegalitate împotriva raportului de evaluare trebuiesc analizate ca neavenite.
Pârâta precizează că reclamanta a promovat acțiune având ca obiect anulare raport de evaluare chiar înainte de primirea contestației in procedura administrativă, dovadă fiind chiar datele inserate atât pe portalul instanței de judecată în ceea ce privește Dosarul nr._ din care rezulta ca acțiunea a fost înregistrata in data de 19 martie a.c., cât și din comunicarea la răspunsul la contestație care poarta stampila poștei in data de 08.04.2013. Menționează faptul că nimeni nu împiedica reclamanta ca funcție de reglementările statornicite de prevederile art. 14-15 din Legea nr. 54/2004 privind contenciosul administrativ sa solicite suspendarea raportului de evaluare cu consecința imposibilității emiterii actului administrativ de eliberare din funcție. Referitor la criteriile de performanță pe baza cărora se face evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, menționează că acestea sunt cele prevăzute în legislația menționată anterior coroborată cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici în care se dezvoltă în secțiunea a 4-a despre promovarea funcționarilor publici si evaluarea performantelor profesionale, metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcționarilor publici fiind aprobată ulterior prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, după consultarea organizațiilor sindicale ale funcționarilor publici, reprezentative la nivel național.
Astfel, potrivit dispozițiilor legale din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei funcționarilor publici, evaluatorul analizează îndeplinirea obiectivelor individuale fixate, apreciind cu note de la 1 la 5 gradul de îndeplinire a obiectivului respectiv, din punct de vedere cantitativ, calitativ și al termenului în care a fost realizat, stabilind calificativul final de evaluare.
De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că în conformitate cu legislația în vigoare, competența exclusivă în stabilirea criteriilor de evaluare cât și a calificativelor revine conducătorului autorității publice locale.
Un alt aspect, pe care îl învederează instanței de judecată este acela că în conformitate cu prevederile art. 120 din Hotărârea Guvernului nr. 611/04.06.2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei funcționarilor publici, acei funcționari publici nemulțumiți de rezultatul evaluării pot sa îl conteste la conducătorul autorității sau instituției publice. Contestația administrativă a fost formulată de reclamantă în termenul legal la instituția noastră. De asemenea, potrivit legii, conducătorul autorității sau instituției publice soluționează contestația pe baza raportului de evaluare si a referatelor întocmite de către funcționarul public evaluat, evaluator si contrasemnatar, contestația fiind soluționată in termenul legal de 15 zile calendaristice de la data expirării termenului de depunere a contestației, rezultatul contestației fiindu-i comunicat funcționarului public, iar ulterior acesta nemulțumit de modul de soluționare a contestației formulate se poate adresa instanței de contencios administrativ, in condițiile legii, pentru anularea raportului de evaluare și eventual întocmirea altui raport de evaluare.
Astfel pârâta solicită respingerea anulării actului administrativ reprezentat de Dispoziția emisa de P. M. C., întrucât reclamanta a fost eliberat din funcție, ca urmare a obținerii calificativului „nesatisfăcător" la evaluarea performanțelor profesionale individuale.
Mai mult decât atât învederează instanței că reclamanta nu a contestat în instanță raportul de evaluare și nu a respectat procedura prevăzută ele H.G. nr. 611/2008, calificativul acordat fiind astfel definitiv, neexistând nici un dubiu că dispoziția de eliberare din funcție poate fi atacată în instanță decât formal, întrucât potrivit prevederilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/1999, republicată, privind statutul funcționarilor publici, persoana care are competența legală de numire în funcția publică, dispune eliberarea din această funcție publică prin act administrativ, materializat în Dispoziția Primarului M. C., pentru incompetența profesională, în cazul obținerii calificativului nesatisfăcător, la evaluarea performanțelor profesionale individuale. Prin urmare, emiterea dispoziției de eliberare din funcție decurgea din raportul de evaluare finalizat cu calificativul nesatisfăcător, atâta timp cât acest raport de evaluare nu a fost contestat în termenul prevăzut de lege, așa cum am arătat anterior.
Astfel, atâta timp cât nu s-a procedat la anularea în instanță a raportului de evaluare și eventual nu s-a dispus măcar suspendarea efectelor juridice ale raportului de evaluare, prin urmare, emiterea dispusă de angajator de eliberare din funcție a contestatorului a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor legale și în baza situației de fapt constatat prin raportul de evaluare menționat, iar reclamanta nu-și poate invoca propria turpitudine conform principiului „Nemo auditur propriani turpitudinem alegans"
Astfel, potrivit dispozițiilor legale din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei funcționarilor publici, evaluatorul analizează îndeplinirea obiectivelor individuale fixate, apreciind cu note de la 1 la 5 gradul de îndeplinire a obiectivului respectiv, din punct de vedere cantitativ, calitativ și al termenului în care a fost realizat, stabilind calificativul final de evaluare.
De asemenea, solicită instanței ca în analizarea cererii reclamantei să aibă în vedere că au fost respectate dispozițiile de legalitate ale respectivului act administrativ prevăzute de Legea specială 215/2001 privind administrația publică locală republicată coroborate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici și dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 61 1/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei funcționarilor publici.
Toate aceste elemente invocate și ținând cont de prezumție absolută de legalitate a acestui act și dat fiind faptul că reclamanta nu a făcut dovada și nu a administrat nici o probă care să răstoarne prezumția de legalitate și nici principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu, solicită instanței să respingă cererea privind anularea actului administrativ.
In drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 și următoarele din noul Cod de Procedură Civilă, Legea nr. 554/2004 modificată și completată, Legea nr. 215/2001, republicată, privind administrația publică locală, Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei funcționarilor publici și Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.
Analizând cauza dedusă judecății și întregul material al cauzei, instanța reține următoarele:
Prin Dispoziția nr. 2253/15.03.2013 reclamanta a fost eliberată din funcția publică de execuție de inspector, clasa I, grad profesional principal, gradația 2, clasa de salarizare 44, din cadrul Serviciului Recuperare debite și executare silită persoane fizice – Direcția Impozite și Taxe, începând cu data de 19.04.2013.
Împotriva acestei dispoziții reclamanta a formulat contestație, care a fost respinsă de către pârât, cu motivarea că reclamanta a fost eliberată din funcția publică de execuție în baza art. 97 lit. c raportat la art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/1999 care prevede că "Persoana care are competența legală de numire în funcția publică va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:…lit. d) pentru incompetența profesională, în cazul obținerii calificativului "nesatisfăcător" la evaluarea performanțelor profesionale individuale".
Reclamanta a fost evaluată în cursul anului 2012, întocmindu-se raportul de evaluare pentru perioada 01.01.2012 – 31.12.2012 prin care i s-a acordat calificativul "nesatisfăcător", în urma căruia reclamanta a fost concediată, așa cum rezultă din Raportul nr._/14.03.2013 (fila 90), depus de către pârâta la dosar.
Prin sentința nr. 8482/2013, pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin Decizia nr. 4187/2014 pronunțată de Curtea de Apel C., Tribunalul D. a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta M. G., a dispus anularea Raportului de Evaluare încheiat pentru perioada 01.01._12 și a respins cererea privind obligarea pârâtei la soluționarea prin Dispoziție a contestației administrative și cererea de anulare a Raportului de evaluare încheiat pentru perioada 04.10._12.
Or, având în vedere că raportul de evaluare pentru anul 2012, prin care i se acordase reclamantei calificativul "nesatisfăcător" a fost anulat,precum si faptul ca masura de eliberare din functie s-a imtemeiat tocmai pe calificativul anual acordat reclamantei prin acest raport, instanța apreciază că motivele avute în vedere la adoptarea dispoziției atacate nu mai subzistă, motiv pentru care și aceasta urmează a fi anulată.
Reținându-se culpa procesuală pasivă, în baza disp. art. 453 alin. 1 C.pr.civ., instanța va obliga pârâtul să achite reclamantei suma de 1004 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta B. V. I. CU D.. ALES LA C.. AV. TIȚOIU E., cu sediul în C., .. 7 A, ., județul D., în contradictoriu cu pârâtul P. M. C., cu sediul în C., . nr. 7, județul D..
Dispune anularea Dispoziției 2253/15.03.2013 emisă de pârât.
Obligă pârâtul la 1004 lei cheltuieli către reclamant.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 19 Septembrie 2014.
Președinte, A. M. S. | ||
Grefier, A. G. C. |
A. S./17.10.2014
A.C. 23 Septembrie 2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... | Pretentii. Sentința nr. 73/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
