Anulare act administrativ. Sentința nr. 2197/2014. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 2197/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 20-06-2014 în dosarul nr. 20637/63/2012*

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 2197/2014

Ședința publică de la 20 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE J. S.

Grefier C. A.

Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 13 iunie 2014 consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință, privind judecarea cauzei C. administrativ și Fiscal formulată de reclamanta FUNDAȚIA O. în contradictoriu cu pârâtul O. I. REGIONAL PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL "DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE" REGIUNEA SUD VEST OLTENIA și chematul în garanție Ministerului F. Europene, având ca obiect anulare act administrativ, în REJUDECARE.

La apel au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința nr. 6985 din 25 iunie 2013, Tribunalul D. a admis în parte contestația formulată de reclamata FUNDAȚIA O. în contradictoriu cu pârâtul O. I. REGIONAL PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL "DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE" REGIUNEA SUD VEST OLTENIA.

S-a dispus anularea adresei nr. 4761/31.05.2013 emisa de pârât in urma analizării contestației nr. 1035/23.04.2013 înregistrata la OIRPOSDRU SV OLTENIA cu nr. 3538/23.04.2012

Respinge cererea de chemare in garanție formulata împotriva MINISTERULUI MUNCII, FAMILIEI, PROTECTIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE.

Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că instanța constată ca prin procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare nr. 2559/23.03.2012, emis de OIRPOSDRU Regiunea Sud-Vest Oltenia s-a stabilit in sarcina reclamantei un debit in valoare de 65.975 lei.

Împotriva procesului verbal reclamanta a formulat contestatia inregistrata sub nr. 1035/23.04.2013 înregistrata la OIRPOSDRU SV OLTENIA cu nr. 3538/23.04.2012 solutionata prin adresa nr. 4761/31.05.2013 si procesul-verbal nr. 4500/23.05.2012 premergator, in sensul respingerii contestatiei.

In motivarea adresei nr. 4761/31.05.2013 s-a mentionat ca in urma analizarii contestatiei se mentine punctul de vedere al echipei de verificare stabilit prin procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare nr. 2559/23.03.2012

In procesul verbal nr. 4500 emis la data de 23.05.2012, deci inaintea adresei nr. 4761/31.05.2012 comisia de solutionare a contestatiei, în urma analizării contestatiei, desi mentioneaza fiecare aspect invocat de catre contestatoare, in motivare arata ca este de acord cu cele stabilite in procesul verbal nr. 2559 fara a se motiva in fapt si in drept respingerea contestatiei.

Potrivit art. 50 din OUG 66/2011 "Autoritatea publică emitentă a titlului de creanță în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunța prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestației sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia conform art. 48 alin. (1), după caz", iar potrivit art. 51 "Decizia de soluționare a contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac. Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare".

Prin urmare, legea prevede posibilitatea contestarii legalitatii si temeiniciei deciziei de solutionare a contestatiei formulate pe cale administrativa.

Potrivit art. 21 al. 19 "Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare".

In analiza legalitatii, instanta a avut in vedere faptul ca acesta este in primul rand un act administrativ unilateral cu caracter individual, in sensul disp. art. 2 alin. 1 lit. c din Lg. nr. 554/2004.

Una dintre conditiile de legalitate si validitate a oricarui act administrativ o reprezinta motivarea acestuia de catre autoritatea emitenta, obligatia motivarii reprezentand o garantie contra arbitrariului si excesului de putere al autoritatilor administratiei publice, impunandu-se mai ales in cazul actelor prin care se suprima drepturi sau situatii juridice individuale, cum este cazul in speta.

Pentru a putea sa exercite controlul legalitatii actelor administrative in conformitate cu art. 18 din Lg. nr. 554/2004, instanta de judecata trebuie sa cunoasca ratiunile pentru care autoritatea publica, in indeplinirea puterii sale discretionare, a ales solutia adoptata prin actul atacat, astfel incat motivarea trebuie sa fie intrinseca actului administrativ.

De altfel, și în jurisprudența comunitară se reține că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie să prezinte de o manieră clară și univocă algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să li se permită persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor și, de asemenea, să permită curților comunitare să efectueze revizuirea actului, insuficienta motivarii sau nemotivarea atragand nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare .

Motivarea este necesară și atunci când instituția emi­tentă dispune de o largă putere de apreciere, căci astfel se conferă actului transparență, particularii putând verifica dacă actul este corect fundamentat și, în același timp, permite exercitarea de către curte a controlului jurisdicțional.

De asemenea, art. 31 alin. (2) din Constituția României, prevede obligația auto­rităților publice de a asigura informarea corectă a cetățeanului asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

Aceeasi conditie a motivarii este impusa si de disp. art. 50 din OUG 66/2011, acest text legal precizand expres obligatia motivarii deciziei prin care este solutionata contestatia.

In adresa nr. 4761/31.05.2013 si procesul-verbal nr. 4500/23.05.2012 nu se analizeaza toate apărările petentei si nu se raspunde punctual acestora, cu indicarea dispozitiilor legale aplicabile, a documentelor ce au stat la baza constatarii, cu atat mai mult cu cat se invoca de catre contestatoare interpretarea eronata a legislatiei, calcularea incorecta a sumelor imputate, nemotivarea.

Instanta a retinut ca actul administrativ in litigiu nu indeplineste conditia esentiala a motivarii, sanctiunea fiind nulitatea absoluta, nulitate ce nu poate fi acoperita prin motivarea superficiala ulterioara efectuata de parata prin intampinarea depusa la dosar.

De asemenea, instanta apreciaza ca intrucat in speta este vorba de plati acordate din bugetul UE se impunea cu atat mai mult in sarcina paratei obligatia motivarii actului in litigiu, astfel incat si autoritatile europene sa cunoasca imprejurarile si cauzele care au condus la efectuarea corecta sau incorecta a acestor plati in vederea ajustarii si imbunatatirii procedurilor de acordare si de control.

Mentionarea atat in adresa nr. 4761/31.05.2013 cat si in procesul-verbal nr. 4500/23.05.2012 a faptului ca comisia de solutionare a contestatiei este de acord cu cele stabilite prin procesul verbal nr. 2559 echivaleaza cu lipsa oricarei motivari, contestatoarea fiind practic lipsita de calea de atac administrativa, deoarece prin aceasta motivarea dreptul de a formula o contestatie administrativa devine iluzoriu.

Instanta observand contestatia formulata in procedura prealabila, filele 355-363 constata ca au fost invocate de catre contestatatoare nenumarate critice legate de starea de fapt si de drept, la care parata nu a raspuns prin adresa nr. 4761/31.05.2013 si prin procesul-verbal nr. 4500/23.05.2012

F. de cele mentionate mai sus, constatand ca adresa nr. 4761/31.05.2013 si procesul-verbal nr. 4500/23.05.2012 premergator adresei nr. 4761, nu sunt motivate, neîndeplinind astfel una din condițiile esențiale de legalitate si valabilitate ale actelor administrative, instanța, in baza art. 8 si 18 din Lg. nr. 554/2004, a dispus anularea acesteia

În ceea ce privește anularea procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare nr. 2559/23.03.2012 instanța a apreciat că nu se poate pronunța asupra motivelor de nulitate invocate, în condițiile în care în procedura administrativă contestația formulată de contribuabil a fost respinsă fără antamarea fondului.

Astfel, în raport de prevederile normative cu caracter special din OUG 66/2011 în ceea ce privește calea administrativă de atac a unui act emis in baza ordonantei, a rezultat că în situația unei contestații nesoluționate pe fond de autoritatea administrativa, instanța de contencios administrativ nu are competența de a analiza direct pe fond actul administrativ contestat în procedura administrativă, ci doar după soluționarea pe fond a contestației împotriva acestuia act.

Acest aspect rezultă cu claritate din dispozițiile art. 51 din OUG 66/2011 care arată că obiectul acțiunii în contencios administrativ în situația actelor emise in baza ordonantei îl constituie decizia emisă în soluționarea contestației iar nu în mod direct actul administrativ contestat.

Altfel spus, în aceasta materie controlul judecătoresc al actului administrativ nu se poate face omisso medio, ci numai după ce autoritatea administrativă competentă în soluționarea contestației a analizat pe fond contestația formulată în procedura administrativă.

Față de soluția ce se va pronunța asupra cererii în anularea procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare nr. 2559/23.03.2012., urmează ca aceste apărări să fie analizate de pârât, cu ocazia soluționării pe fond a contestației formulate, pentru ca soluția ce se va da să poată fi contestată în fața instanței.

În ceea ce priveste cererea de chemare in garantie Ministerului Muncii, Familiei si protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, in temeiul art. 60 din Codul de procedura civila, instanta a apreciat ca este neintemeiata și a fost respinsa.

Potrivit art 60 C. partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se îndrepte, in cazul in care ar cadea in pretentii cu o cerere de chemare in garantie sau in pretentii.

Or, in prezenta cauza prin anularea raspunsului la contestatia administrativa, adica adresa nr. 1035/23.04.2013, parata este obligata sa pronunte o decizie motivata conform art. 50 din OUG 66/2011, fara a cadea in pretentii fata de reclamantă.

O eventuala cerere de chemare in garantie ar putea fi formulata într-o contestație formulata ulterior de către reclamanta împotriva unei decizii motivate pronuntate de parata conform art. 50 din OUG 66/2011.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta O. I. REGIONAL PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL "DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE" REGIUNEA SUD VEST OLTENIA care a arătat că hotărârea s-a dat cu încălcarea competentei de ordine publică a altei instanțe în acest sens învederând instanței de control judiciar faptul că deși a invocat lipsa competenței materiale a Tribunalului D., această excepție de ordine publică nu a fost cenzurata, de către Tribunalul D. care a analizat pe fond prezenta cauză.

A învederat faptul că procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 2559/23.03.2012 întocmit de O.I.R.P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud Vest Oltenia dedus judecății este emis în temeiul acordului de delegare de funcții, cu modificările si completările ulterioare încheiat între M. Muncii, Familiei si Egalității de Șanse - D.G. AMPOSDRU si O. intermediar regional pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Vest Oltenia cat si a contractului administrativ de finanțare nerambursabilă, nr. POSDRU/92/3.1/S/_ încheiat de către M. Muncii. Familiei si Protecției Sociale - Direcția Generală AMPOSDRU si reclamantă pe de altă parte, a cărui finanțarea națională reprezintă (15%) din valoarea finanțată a proiectului, iar finanțarea de la Bugetul Uniunii Europene - Fondul Social European reprezintă (85%) din valoarea finanțată a proiectului., iar valoarea totală eligibilă estimată a proiectului este de 20.051.506,00, fără TVA.

În acest context a solicitat să se constate că procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr. 2559/23.03.2012 reprezintă un act administrativ al unei autorități publice centrale, respectiv M. Muncii Familiei si Protecției Sociale emis în numele si pe seama acesteia de către O.I.R.P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud Vest Oltenia ținând seama de următoarele norme naționale si ale Uniunii Europene si aplicarea acestora in temeiul art. 148 alin 2 din Constituția României.

A mai susținut că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei timbrării acțiunii, în acest sens învederând instanței de control judiciar faptul că deși a invocat excepția lipsei timbrării acțiunii, această excepție nu a fost analizată de către instanța de fond.

A arătat că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal șl a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii

Față de susținerea instanței de fond conform căreia „procesul verbal de soluționare nr. 4500/23.05.2012 premergător adresei nr. 4761 nu este motivat, neîndeplinind astfel una din condițiile esențiale de legalitate și valabilitate ale actelor administrative" a învederat instanței de control judiciar următoarele aspecte.

Deși instanța de fond reține in cuprinsul motivării sentinței că "art. 51 din OUG 66/2011 arată că obiectul acțiunii în contencios administrativ in situația actelor emise în baza ordonanței îl constituie decizia emisă în soluționarea contestației, iar nu în mod direct actul contestat", nu își exercită rolul activ conferite de lege în sensul punerii in dezbaterea părților a excepției inadmisibilității cererii de chemare in judecata având in vedere ca reclamanta a solicitat instanței de contencios administrativ anularea Procesului verbal de constatare a neregulilor si stabilire a creanțelor bugetare emis de O.I.R.P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud - Vest Oltenia nr. 2559/23.03.3012, anularea notei de debit nr. 3279/12.04.2012 si obligarea paratei la restituirea sumei respective cat si cheltuielilor de judecată, fără a solicita anularea deciziei emise în soluționarea contestației administrative, decizie de care nu se face vorbire in cererea de chemare in judecată.

A mai arătat că instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut.

Deși prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului civil_, Fundația O. a solicitat anularea Procesului verbal de constatare a neregulilor si stabilire a creanțelor bugetare nr. 2559/23.03.3012, anularea notei de debit nr. 3279/12.04.2012 si obligarea paratei la restituirea sumei respective cat si cheltuielilor de judecată, instanța de fond a admis in parte cererea formulata si a dispus anularea adresei 4761/31.05.2013, solicitare cu care instanța de fond nu a fost investită.

Recursul este fondat.

În ceea ce privește motivul de recurs ce privește excepția necompetenței materiale a Tribunalului D. în soluționarea acestei cauze, aceasta a fost tranșată prin sentința nr. 976/2012 a Curții de Apel C..

Astfel s-a reținut că actele a căror anulare o solicită reclamanta sunt reprezentate de Procesul-verbal nr. 2559 din 23.03.2012 emis de M. Muncii, Familiei și Protecției Sociale, O. I. Regional P.O.S.D.R.U. - Regiunea Sud - Vest Oltenia și nota de debit nr. 3279/12.04.2012 care constituie anexă a procesului-verbal respectiv.

Aceste acte administrative au fost emise în parcurgerea procedurii reglementată de prevederile O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Potrivit prevederilor art. 21 alin. 20 coroborate cu cele ale art. 34 alin. 3 din OUG nr. 66/2011, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe iar împotriva titlului de creanță debitorul poate formula contestație în condițiile și termenele stabilite de ordonanța de urgență.

Art. 51 alin.(2) din ordonanță dispun că „Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare”.

Astfel fiind, întrucât au ca obiect creanțe bugetare, asemenea acte se înscriu în categoria actelor administrative ce privesc contribuții bugetare în sensul prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Acțiunea având ca obiect anularea respectiv suspendarea executării deciziilor emise în procedura reglementată de OUG nr. 66/2011 este de competența instanței de contencios administrativ determinată în funcție de valoarea creanței bugetare potrivit regulilor de competență prevăzute de art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

În cauză, întrucât valoarea creanței bugetare nu depășește suma de 500.000 de lei, potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 și 3 din Legea nr. 554/2004 acțiunea a fost în mod corect soluționată de secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului D..

Curtea apreciază ca fondate motivele de recurs ce privesc lipsa de rol activ a instanței de fond și faptul că a acordat mai mult decât s-a cerut.

Astfel, potrivit Art. 51 din OUG 66/2011” (1) Decizia de soluționare a contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac. (2) Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.”

Prin urmare, obiectul acțiunii în contencios administrativ, in situația actelor emise în baza ordonanței, îl constituie decizia emisă în soluționarea contestației, iar nu în mod direct actul contestat, așa cum a solicitat reclamanta. În acest context, instanța de fond avea obligația de a pune în dezbaterea părților orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau întâmpinare.

De asemenea, instanța avea obligația aplicării art. 129 al. 4 și 5 Cod procedură civilă, în sensul de a stărui prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale

Prin modalitatea de soluționare a cauzei instanța de fond nu și-a exercitat rolul activ conferite de lege în sensul punerii in dezbaterea părților a excepției inadmisibilității cererii de chemare in judecata având in vedere ca reclamanta a solicitat instanței de contencios administrativ anularea Procesului verbal de constatare a neregulilor si stabilire a creanțelor bugetare emis de O.I.R.P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud - Vest Oltenia nr. 2559/23.03.3012, anularea notei de debit nr. 3279/12.04.2012 si obligarea paratei la restituirea sumei respective cat si cheltuielilor de judecată, fără a solicita anularea deciziei emise în soluționarea contestației administrative.

De asemenea instanța de fond, deși avea obligația de a se pronunța numai asupra obiectului cererii deduse judecății, potrivit art. 129 al 6 cod procedură civilă, a acordat altceva decât s-a cerut. Astfel, deși prin cererea de chemare în judecată reclamanta Fundația O. a solicitat anularea Procesului verbal de constatare a neregulilor si stabilire a creanțelor bugetare nr. 2559/23.03.3012, anularea notei de debit nr. 3279/12.04.2012 si obligarea paratei la restituirea sumei respective cat si cheltuielilor de judecată, instanța de fond a admis in parte cererea formulata si a dispus anularea adresei 4761/31.05.2013, solicitare cu care instanța de fond nu a fost investită.

Procedând în această modalitate, instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, motiv pentru care este incident motivul de casare prevăzut de art. 312 al 5 cod procedură civilă.

Față de acestea, Curtea de Apel C. prin decizia nr. 1269/25.02.2014 a admis recursul, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Primind cauza în rejudecare pe rolul instanței, a primit nr._, cu termen de judecată la data de 15.04.2014.

La termenul din data de 16.05.2014, având în vedere cererea precizată și înaintată la dosar de către Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul Ministerului F. Europene, precum și disp. OUG nr. 9/2004, instanța a dispus conceptarea în calitate de chemat în garanție a Ministerului F. Europene în locul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Prin concluziile scrise depuse la dosar, pârâta a invocat din nou necompetența materială a Tribunalului D., în ce privește soluționarea cauzei, însă acest aspect a fost deja tranșat în mod irevocabil de către Curtea de Apel C. prin sentința nr. 976/25.10.2012 pron. în ds. nr._, precum și prin decizia nr. 1269/25.02.2014 pron. în ds. nr._, prin care a fost casată hotărârea primei instanței și trimisă cauza spre rejudecare Tribunalului D., în primă instanță.

Oricum, în ceea ce privește competența, instanța constată că nu s-au schimbat temeiurile juridice conform cărora Tribunalul este instanța competentă în soluționarea cauzei.

Astfel, în prezenta cauză se contestă procesul verbal nr. 2559/23.03.2012 emis de O. I. REGIONAL PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL "DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE" REGIUNEA SUD VEST OLTENIA, care nu este un organism central, pentru a atrage competența Curții de Apel, conform art. 10 alin. 1 indice 1 din L. 554/2004, care este de imediată aplicare.

În ce privește excepția inadmisibilității, invocate din oficiu având în vedere îndrumările instanței de recurs, instanța o găsește întemeiată, urmând a o admite, pentru următoarele motive:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat anularea în totalitate a Procesului-verbal nr. 2.559 din 23.03.2012 emis de M. Muncii, Familiei și Protecției Sociale, O. I. Regional P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud-Vest Oltenia, prin care au fost stabilite în sarcina sa drept creanțe bugetare rezultate din nereguli reprezentând cheltuieli cu plata salariilor și corecții financiare în cuantum total de 65.975 lei și obligarea pârâtei la restituirea sumei respective, care a fost dedusă din plata subsecventă de către O. I. Regional P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud-Vest Oltenia, precum și anularea în totalitate a notei de debit nr. 3279/12.04.2012 care constituie anexă a procesului-verbal respectiv.

Conform art. 51 din OUG 66/2011” (1) Decizia de soluționare a contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac. (2) Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.”

Prin urmare, obiectul acțiunii în contencios administrativ, in situația actelor emise în baza ordonanței, îl constituie decizia emisă în soluționarea contestației, iar nu în mod direct actul contestat, așa cum a solicitat reclamanta, aceasta precizând expres, în primul ciclu procesual, că obiectul acțiunii îl constituie anularea Procesului-verbal nr. 2.559 din 23.03.2012, iar nu formularea contestației împotriva răspunsului primit de la pârâtă în procedura prealabilă (f. 364 ds. fond).

Chiar și trecând peste această excepție, în ce privește fondul cauzei, instanța, analizând actele și lucrările cauzei, constată și reține că cererea formulată nu este întemeiată, urmând a o respinge pentru următoarele motive:

În urma efectuării unei verificări a aspectelor menționate în constatările cu implicații financiare semnalate în alerta de neregulă transmisă la AMPOSDRU și înregistrată sub numărul 4.990/05.08.2011, a fost întocmit Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 2.559/23.03.2012, în care au fost stabilite cheltuieli afectate de nereguli în valoare totală de 65.975 lei, rezultate din:

- cheltuielile cu plata salariului aferent lunilor februarie - mai 2011 pentru consilierul juridic A. S. - 14.496,00 lei;

- cheltuielile cu plata salariului expertului achiziții publice, D. A. M. - 17.030,00 lei;

- corecții financiare la achiziții servicii media - 1.846,06 lei;

- corecții financiare la achiziția de mobilier - 15.000,00 lei;

- corecții financiare la achiziția de materiale consumabile birotică si papetărie - 13.687,68 lei;

- corecții financiare la achiziția de materiale publicitare 3.292,97 lei;

- pro rata aplicată la totalul cheltuielilor neeligibile 1.968,78 lei.

În consecință, echipa de control a reținut în sarcina Fundației O. un debit în valoare de 65.975 lei.

Împotriva acestui proces verbal de control, reclamanta a formulat contestație în procedura administrativă, ce a fost respinsă de pârâtă prin Procesul verbal nr. 4500/23.05.2012, aflat la fila 377 din dosarul de fond.

Instanța mai reține că actul de control emis în soluționarea contestației administrative, nu a fost atacat în instanță.

Reclamanta a încheiat cu pârâta contractul de finanțare nerambursabilă, nr. POSDRU/92/3.1/S/_, cu titlul "Antreprenoriatul – O carieră de succes", a cărui finanțare națională reprezintă 15% din valoarea finanțată a proiectului, iar finanțarea de la Bugetul Uniunii Europene - Fondul Social European reprezintă 85% din valoarea finanțată a proiectului., iar valoarea totală eligibilă estimată a proiectului este de 20.051.506,00, fără TVA.

Sub aspectul implementării proiectului, reclamanta și-a asumat răspunderea prevăzută de art. 9 din contractul de finanțare, de a se supune regulilor UE prin documentele emise și cu încadrarea în parametrii legislației naționale.

Or, din verificarea contractului de închiriere nr. 5/27.12.2008 și a actului adițional la acesta nr. 101/03.01.2011, privind închirierea spațiului de desfășurare a activității fundației, spațiu ce aparține ., al cărei administrator este dl. Ruslan O., precum și din verificarea contractului individual de muncă nr. 38/280/31.01.2011 între Fundația O. și același Ruslan O., expert turism în cadrul proiectului și a contractului individual de muncă nr._ între Fundația O. și O. A. D., fiica lui Ruslan O., asistent manager de proiect, reiese că acestea nu respectă prevederile art. 52 din Regulamentul nr. 1605/2002 privind Regimul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, în vigoare la data încheierii contractului de finanțare, conform căruia:

1)Tuturor actorilor financiari și oricărei alte persoane implicate în execuția, gestionarea, auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese și cele ale Comunităților. Dacă survine un astfel de caz, persoana în cauză trebuie să se abțină de la astfel de măsuri și să prezinte situația autorității competente.

(2)Un conflict de interese survine în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unui actor financiar sau ale unei alte persoane, menționate la alineatul (1), este compromisă din motive care implică familia, viața sentimentală, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al beneficiarului.

Cum în cauză există un conflict de interese, care se impunea a fi evitat conform art. 11 indice 1 din contractul de finanțare, iar, conform atribuțiilor fișei postului, consilierul juridic A. S. avea obligația de a aplica corect dispozițiile legale naționale și comunitare și de a aviza contractele individuale de muncă ale echipei de implementare din cadrul proiectului, în mod corect echipa de control a constatat că aceste cheltuieli aferente plății salariului acesteia sunt neeligibile.

Sub acest aspect, nu au nicio relevanță susținerile reclamantei referitoare la împrejurarea încheierii contractului de închiriere anterior, respectiv la data de 27.12.2008, având în vedere data încheierii actului adițional la acesta, respectiv 03.01.2011, ori că Ruslan O. nu deține o funcție pentru care s-ar afla într-una din situațiile limitativ prevăzute de art. 14 alin. 1 din OUG nr. 66/2011, având în vedere tocmai prevederile legale anterior menționate.

În ce privește cheltuielile cu plata salariului expertului achiziții publice, D. A. M. în valoare de 17.030,00 lei, declarate neeligibile, se reține că și aceasta, în calitatea deținută, nu și-a îndeplinit atribuțiile ce-i reveneau conform fișei postului, fapt ce a condus la corecții financiare.

Astfel, deși potrivit contractului individual de muncă și a fișei postului, este responsabilă cu respectarea condițiilor legale pentru desfășurarea achizițiilor din cadrul proiectului, nici aceasta nu a semnalat încălcarea dispozițiilor legale referitoare la evitarea conflictului de interese.

În ce privește corecțiile financiare la achiziții servicii media - 1.846,06 lei, corecțiile financiare la achiziția de mobilier - 15.000,00 lei, corecțiile financiare la achiziția de materiale consumabile birotică si papetărie - 13.687,68 lei și corecțiile financiare la achiziția de materiale publicitare 3.292,97 lei, instanța reține că acestea au fost dispuse în mod legal, având în vedere că reclamanta a optat conjunctural, în procesul de atribuire a contractelor de achiziție, de procedurile de achiziții prevăzute de OUG 34/2006, dar și de procedurile de achiziții prevăzute de Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 26/31.08.2010.

Astfel, potrivit Anexei nr. 1 la Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 26/31.08.2010, aflată la filele 72-85 din ds. de fond, prevederile acesteia sunt obligatorii pentru beneficiarii care nu au calitatea de autorități contractante, astfel cum este și cazul reclamantei.

Or, achizițiile efectuate în cadrul proiectului au fost efectuate prin utilizarea alternativă atât a prevederilor OUG 34/2006, aplicabile numai autorităților contractante, cât și a Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 26/31.08.2010, aplicabilă beneficiarilor contractelor de finanțare care nu au calitatea de autorități contractante, acte normative care nu sunt complementare (f. 126-152 din ds. nr._ și f. 20-46, 128-347 din dosarul de fond).

Din această documentație, se reține că, deoarece pentru achiziții servicii media, reclamanta a optat pentru aplicarea OUG 34/2006, aceasta trebuia să publice anunțul pe site-ul www.publicitatepublica.ro, pentru asigurarea transparenței. Pentru stabilirea cheltuielilor neeligibile la achiziția de servicii media, în mod corect s-a apreciat că nu a fost îndeplinită cerința privind "un grad adecvat de publicitate și transparență, iar conform Ghidului pentru determinarea corecțiilor financiare, s-au aplicat corecții financiare în valoare de 25% din valoarea contractului, respectiv suma de 1846,06 lei.

Cu privire la achiziția de mobilier, se reține că reclamanta avea obligația de a respecta Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 26/31.08.2010, care instituie, în situația achizițiilor sub pragul de 15.000 euro, aplicarea procedurii de cercetare a pieții – studiu de piață, iar nu procedura de achiziție directă prevăzută de OUG 34/2006, nefiind respectate astfel principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziții publice: nediscriminare, tratament egal, transparența și eficiența utilizării fondurilor publice. Conform Ghidului pentru determinarea corecțiilor financiare, s-au aplicat corecții financiare în valoare de 25% din valoarea contractului, respectiv suma de 15.000 lei.

În același mod a procedat reclamanta și în ce privește achiziția de materiale consumabile, birotica și papetărie, precum și achiziția de materiale publicitare, care, deși avea obligația de a respecta Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 26/31.08.2010, care instituie, în situația achizițiilor sub pragul de 15.000 euro, aplicarea procedurii de cercetare a pieții – studiu de piață, aceasta a aplicat procedura de achiziție directă, motiv pentru care s-au aplicat în mod legal corecții financiare în valoare de 25% din valoarea contractului pentru fiecare dintre acestea, respectiv sumele de 13.687, 68 lei și 3.292,97 lei.

În ce privește pro rata aplicată la totalul cheltuielilor neeligibile, în cuantum de 1.968,78 lei, se reține că aceasta reprezintă diminuarea contravalorii serviciilor către auditorul financiar, datorată prestării serviciilor necorespunzătoare de către auditor către Fundația O. și care au generat cheltuieli neeligibile.

În ce privește cererea de chemare în garanție a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice, al cărui continuator este M. F. Europene, formulată de pârât în temeiul art. 60 din Codul de procedură civilă, instanța urmează a o respinge având în vedere soluția dată asupra cererii principale.

Astfel, conform art. 60 C. p. civ., partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul în care ar cădea în pretenții cu o cerere de chemare în garanție sau în pretenții.

Cum prin cererea de chemare în garanție se solicită obligarea chematului în garanție, în cazul în care pârâta ar cădea în pretenții, la efectuarea plății și la suportarea cheltuielilor de judecată, prin respingerea cererii principale, cererea de chemare în garanție apare ca lipsită de obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția inadmisibilității.

Respinge acțiunea formulată de reclamanta FUNDAȚIA O. cu sediul în C., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâtul O. I. REGIONAL PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL "DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE" REGIUNEA SUD VEST OLTENIA, cu sediul în C., .. 5 A, jud. D. și chematul în garanție Ministerului F. Europene, cu sediul în București, .. 34-36, Sect. 2, având ca obiect anulare act administrativ.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare,cererea urmând a fi depusă la Tribunalul D.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Iunie 2014.

Președinte,

J. S.

Grefier,

C. A.

Red.J.S.

C.A.

Iulie 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 2197/2014. Tribunalul DOLJ