Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 188/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 188/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 02-04-2014 în dosarul nr. 21337/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 188/2014
Ședința publică de la 02 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. E. I.
Judecător A. G. V.
Grefier L. D. B.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelant C. F. Ș. împotriva sent. Civ. Nr._/28.10.2013 pronuntată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimat I. D., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CP NR_.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul, lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul, lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
Nemaifiind cereri de formulat si excepții de invocat, instanta constatând dosarul în stare de soluționare, acordă cuvântul.
Apelantul C. F. Ș. solicită admiterea apelului, așa cum a fost formulat și depune concluzii scrise pe care le sustine verbal.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față,
Prin sent. Civ. Nr._/28.10.2013 Judecătoria C. a respins plângerea contravențională formulată de petentul C. F. Ș. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean D., împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/08.06.2013, încheiat de I. D., Serviciul Rutier, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunta astfel, instanța a reținut ca prin procesul-verbal de contravenție ., nr._, încheiat la data de 08.06.2013 de I. D., Serviciul Rutier, petentul C. F. Ș. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 675 lei, luându-se față de acesta și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.121, alin.1 din Regulamentul de Aplicare a O.U.G. nr.195/2002, republicată și sancționate de dispozițiile art.102, alin.3, lit.e din OUG 195/2002, republicată.
S-a reținut în sarcina petentului că în data de 08.06.2013, a condus autoturismul marca Opel Vectra, cu număr de înmatriculare_, pe DN65 km 19+700 m, B.-Pilești-limitare 50km/h, depășind viteza legală cu 59km/h abatere înregistrată de aparatul radar AUTOVISION . 110.
Procesul verbal a fost semnat de agentul constatator si de contravenient, acesta din urmă cu obiecțiuni.
Constatând ca plângerea a fost formulata în termenul legal prevazut de art.118 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, instanta urmează să verifice legalitatea si temeinicia procesului verbal contestat, conform prevederilor art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Verificând actul constatator sub aspectul legalității, instanța reține că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art.17, alin.1 din O.G. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului.
Mai reține instanța că, raportat la caracterul imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, atrag doar nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție care nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
În ceea ce privește primul motiv de nelegalitate invocat de petent, instanța arată că potrivit art. 181 din H.G. 1391/2006 în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul.
Astfel, deși agentul constatator nu a încheiat un proces verbal potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, acesta conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
Totodată, instanța mai arată că nerespectarea dispozițiilor art.181 din H.G. 1391/2006 atrage sancțiunea nulității relative motivat de faptul că este protejat prin aceste norme un interes individual, propriu al contravenientului, și nu un interes general.
Având în vedere că sancțiunea este nulitatea relativă instanța mai constată că ptentul nu a făcut dovada vătămării, ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
Cu privire la critica petentului în sensul că în procesul-verbal de contravenție nu a fost menționată numărul de înmatriculare al autoturismului de poliție pe care se afla amplasat aparatul radar, instanța arată că aceasta este neîntemeiată având în vedere că în procesul-verbal de contravenție a fost menționat tipul și . R., iar din buletinul de verificare metrologică nr._/22.03.2013 rezultă că acest aparat radar este montat pe Dacia L. MCV cu nr.MAI_, instanța putând astfel să verifice temeinicia procesului-verbal contestat.
Reține instanța că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat și cu respectarea dispozițiilor art.109, alin.2 din OUG 195/2002, în sensul că acesta conține mențiunea constatării contravenției cu aparatul radar AUTOVISION . 110.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Potrivit art. 121 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 aprobat prin HG 1391/2006, conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare, iar potrivit art. 108, alin.3, lit.e din OUG 195/2002, republicată, constituie contraventie și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Instanța constată că fapta reținută în sarcina petentului în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este dovedită prin planșele fotografice depuse la dosar (fila 15) și realizate cu aparatul radar, care fac suficientă dovadă a faptului că, petentul, la data de 08.06.2013, a condus autoturismul marca Opel Vectra cu nr. de înmatriculare_ cu viteza de 109 km/h în zona cu limitare de viteză maxim admisă 50 km/h.
Astfel, analizând planșele foto depuse la dosar se observă că în toate aceste planșe a fost filmat un singur autoturism, iar autoturismul filmat în acest interval de timp a avut o viteza de 109 km/h, în ultimele planșe foto distingându-se în mod clar numărul de înmatriculare al autoturismului, respectiv_ .
Având în vedere succesiunea rapidă a acestor înregistrări, precum și faptul că aceste înregistrări au fost făcute cu un aparat tehnic verificat metrologic, instanța apreciază că autoturismul ce se deplasa cu viteza de 109 km/h, este autoturismul cu nr. de înmatriculare_, ce aparține petentului C. F. Ș..
Instanța mai arată faptul că, potrivit dispozițiilor art. 1.1 și 1.2 din Norma de Metrologie Legală nr.021/23.11.2005 privind aparatele pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre), pentru a fi utilizate în măsurările de interes public, cinemometrele folosite de poliția rutieră la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, trebuie să respecte cerințele metrologice și tehnice din prezenta normă, iar pentru ca acestea să poată constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere, trebuiesc îndeplinite cerințele privind utilizarea cinemometrelor prevăzute de 5.2.1 din acest act.
Potrivit dispozițiilor art.5.2.1 din Norma de Metrologie Legală nr. 021/23.11.2005, cinemometrele pot fi utilizate numai dacă au fost verificate metrologic, marcate și sigilate, fiind necesar să existe buletine de verificate metrologică în termen de valabilitate.
Astfel, instanța reține faptul că cinemometrul la care se face referire expresă în cadrul descrierii faptei, aparatul radar, AUTOVISION, . 110 era verificat metrologic la data constatării faptei, 08.06.2013, potrivit mențiunilor buletinului de verificare metrologică nr._ valabil până la 22.03.2014 (fila 16). Existența dovezii verificării metrologice prezumă implicit că aparatul radar este omologat potrivit legii, intimatul neavând obligația, potrivit normelor arătate, de a face dovada omologării acestuia separat de cea a verificării metrologice.
În ceea ce privește susținerea petentului referitoare la faptul că a fost surprins de aparatul radar în timp ce circula în afara localității, unde viteza admisă este de 100 km/h instanța arată că petentul nu a fost sancționat pentru depășirea limitei de viteză în localitate ci pe un sector de drum din DN 65, respectiv km 19+700 m, cu limitare de viteză maxim admisă 50 km/h.
În aceste condiții, instanța apreciază că procesul-verbal este temeinic încheiat, faptele reținute fiind dovedite prin probele de la dosar, astfel cum acestea au fost interpretate anterior.
În temeiul art.34 din OG 2/2001 coroborat cu art. 38 alin 3 din același act normativ care permite instanței să aprecieze inclusiv natura sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului verbal nu a fost răsturnată, instanța arată că sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce îi revin în materia circulației rutiere, ținând cont de împrejurarea că fapta reținută în sarcina acestuia prezintă un grad de pericol ridicat, punând în pericol siguranța circulației, pericol apreciat de altfel ridicat și de către legiuitor prin prevederea conform căreia pentru contravenția săvârșită se aplică și sancțiunea contravențională complementară a suspendării dreptului de a conduce
Față de considerentele expuse mai sus, instanța a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent, împotriva procesului-verbal de contravenție, ., nr._/08.06.2013, încheiat de I. D., Serviciul Rutier.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul C. F. Ș., criticând sentința pentru nelegalitate si netemeinicie.
În motivare,a arătat că, in mod greșit, instanța de fond a soluționat aspectul legat de nulitatea relativă a procesului verbal, în sensul că au fost încălcate prev. art.109 al.2 din OUG 195/2002.
Consideră că nu au fost îndeplinite condițiile privind certificarea, omologarea si verificarea metrologică.
De asemenea, consideră că sunt încălcate prev. art.109 al.2 din OUG 195/2002 și cele ale art.181 al.1 din Regulamentul de aplicare a OG 195/2002.
Totodată, consideră că instanta nu a tinut cont de dispoz. pct 5.2.1 din Ordinul 187/2009,privind modificarea normei de metrologie legală NML 021-05 .
În concluzie solicită admiterea apelului, modificarea sentinței, în sensul admiterii plângerii, anularea procesului verbal și exonerarea de la plata amenzii și a măsurii de reținere a permisului de conducere.
Intimatul I.P.J. D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, deoarece în mod corect instanța de fond a respins plângerea apreciind că nu a fost dovedită o altă stare de fapt decât cea reținută de organele de poliție.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, instanța reține că apelantul critică modul în care instanța de fond a procedat la administrarea probatoriului, susținând că sentința este dată cu aplicarea greșită a legii.
Critica este neîntemeiată.
Respectând dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța de fond a examinat legalitatea și temeinicia procesului verbal.
Sub aspectul legalității, a reținut că procesul verbal este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute și că alte motive, prevăzute sub sancțiunea nulității relative, nu au fost invocate de petent.
În privința temeiniciei, a concluzionat, că starea de fapt reținută în procesul verbal nu a fost infirmată.
Procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, Tribunalul apreciază că s-au efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului/apelant dreptul la un proces echitabil, din probatoriul existent la dosar rezultând că săvârșirea faptei reținute în sarcina petentului a fost constatată printr-un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, potrivit dispozițiilor art. 6 pct. 20 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, acesta fiind dispozitivul destinat măsurării vitezei (aparatul radar), a cărui documentație a fost depusă la dosar, din cuprinsul buletinului de verificare metrologică depus la dosarul cauzei de către intimat rezultând că cinemometrul de control rutier indicat în procesul-verbal de contravenție a fost declarat admis în urma verificării metrologice, valabilitatea verificării fiind de un an, precum și faptul că acest cinemometru măsoară viteza, atât în sistem staționator, cât și în regim de deplasare.
Mențiunile cuprinse în procesul-verbal și probele depuse de intimat se coroborează, din fotografiile video-radar depuse la dosarul cauzei de către intimat rezultând că în data de 08.06.2013, ora 14,53, apelantul/petent, a condus autoturismul marca Opel Vectra, cu număr de înmatriculare_, pe DN65 km 19+700 m, B.-Pilești-limitare 50km/h, depășind viteza legală cu 59 km/h, viteză înregistrată de aparatul radar marca "Autovision", montat pe Dacia L. MCV cu numărul de înmatriculare MAI_, fiind astfel respectate prevederile pct. 3.5.1 din Norma de metrologie legală 021-05 NML "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)".
Se constată, totodată, că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea dispozițiilor art.16-19 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, nefiind afectat de vreo cauză de nulitate, susținerea apelantului că în cauză operează nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție ca urmare a încălcării prevederilor art.109 alin.2 din OUG nr.195/2002 neavând suport legal.
Având în vedere cele expuse, constatând că intimata a aplicat sancțiunea în limitele legale, proporțional cu gradul de pericol social concret al faptei și că nu se impune reindividualizarea sancțiunii, față de dispozițiile art. 480 alin.1 C. proc. civ, urmează a fi respins apelul declarat, menținând sentința atacată, aceasta fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de petentul C. F. Ș. cu domiciliul în C., ., ., împotriva sent. civ. nr._/28.10.2013 pronuntată de Judecătoria C. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean D., cu sediul în C., ., jud.D..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Aprilie 2014.
Președinte, C. E. I. | Judecător, A. G. V. | |
Grefier, L. D. B. |
Red GV/30.04.2014
tehL.B.
4 ex.
| ← Pretentii. Sentința nr. 1851/2014. Tribunalul DOLJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 14/2014.... → |
|---|
