Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 3003/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3003/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 9576/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 3003/2014
Ședința publică de la 22 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. S.
Grefier L. V. N.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE " FORȚA LEGII" -T. C. D. G., în contradictoriu cu pârâta POLIȚIA L. A MUN. C., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, reprezentat de cons. jur. E. C., lipsind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pârâta a depus la dosar întâmpinare la precizarea la acțiune.
Instanța comunică reprezentantului reclamantei un exemplar al întâmpinării.
Cons. jur. E. C. pentru reclamant nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a observa însă solicită ca pârâta să precizeze dacă, la nivelul instituției pârâte există persoane încadrate pe funcții de același fel, iar în caz afirmativ să depună acte din care să rezulte încadrarea și salariul deținut de aceste persoane. Arată că această solicitare a fost formulată în cuprinsul precizării la acțiune și se întemeiază pe dispozițiile art. 2 din Legea nr. 283/2001.
Instanța respinge cererea formulată de reprezentantul reclamantei, ca nefiind utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul atât asupra excepției inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinarea la precizare acțiunii, cât și aspra fondului.
Cons. jur. E. C. pentru reclamant solicită respingerea excepției inadmisibilității, capetele II și III din acțiune fiind o consecință a capătului I de cerere, nefiind aplicabile dispozițiile art. 35 C.pr.civ.
Pe fond solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, să se constate dreptul reclamantului de a beneficia de un salariu brut lunar la nivelul maxim de salarizare în plată, pentru funcțiile similare corespunzătoare gradului profesional deținut de reclamant și să fie obligată pârâta să-i acorde reclamantului despăgubiri egale cu diferențele dintre drepturile salariale la care ar fi avut dreptul potrivit pct. 1 și cele efectiv acordate, începând cu data de 25.06.2011 actualizate și obligarea pârâtei să stabilească salariul reclamantului la nivelul menționat la primul capăt de cerere.
INSTANȚA
La data de 24.06.2014 reclamantul S. Administrației Publice „Forța Legii" în calitate de reprezentant legal al funcționarului public reclamant COJOCARUL D. G., membru de sindicat, în temeiul art. 28 din Legea Dialogului Social nr. 62 / 2011, rep.,art. 1 și art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554 / 2004, art. 76 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, Legea-cadru nr. 284/2010, privind salarizarea unitară, legile speciale anuale de salarizare a funcționarilor publici în 2011 – 2014 și art. 30 NCPC a chemat in judecată pe pârâta POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI C., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie admisă acțiunea și să se constate dreptul reclamantului de a beneficia de un salariu brut lunar la nivelul maxim de salarizare în plată pentru funcțiile similare corespunzătoare gradului profesional deținut de reclamant, obligarea pârâtei să stabilească salariul reclamantului la nivelul menționat la primul capăt de cerere și obligarea pârâtei sa îi acorde reclamantului despăgubiri egale cu diferențele dintre drepturile salariate la care ar fi avut dreptul potrivit pct. 1 și cele efectiv acordate, începând cu data de 25.06.2011, actualizate.
În motivare s-a arătat că reclamantul, membru al Sindicatului, este funcționar public de execuție în cadrul instituției pârâte, în care deține funcția publică de polițist local, grad profesional principal, încadrare pe care o deține de la data de 24.12.2012.
Reclamantul a formulat un memoriu comun, adresat atât pârâtei - ca procedură prealabilă, cât și sindicatului - cu împuternicire, înregistrat anterior depunerii acestei acțiuni, în care a solicitat conducerii pârâtei să îi stabilească salariul la nivelul maxim de salarizare în plată pentru funcțiile similare corespunzătoare gradului profesional deținut și să îi acorde diferențele salariale.
Reclamantul a arătat că la data de la care deține încadrarea actuală în funcția publică nu a beneficiat de avansare în cadrul vechilor trepte de salarizare. Unitatea parata nu a răspuns solicitărilor sale. Consideră că avea dreptul să acceadă într-o treaptă de salarizare superioară celei deținute la doi ani de la data la care îndeplinea condițiile de avansare potrivit art. 63-76 din Legea 188/1999.
Interpretarea sintagmei "funcții similare" se face aplicat pe nivelul de salarizare în plată/ pentru funcții similare, în contextul întregului act normativ din care face parte, respectiv în raport cu salarizarea, ceea ce înseamnă că legiuitorul a prevăzut că pentru persoanele nou încadrate/angajate/promovate salarizarea să se facă la un nivel de salarizare ce se plătește pentru o funcție ce are aceleași repere din perspectiva salarizării, adică o funcție analoagă, asemănătoare din perspectiva criteriilor în funcție de care se face salarizarea.
Începând cu anul 2010, vechiul sistem de salarizare, care a fost menținut in continuare, până la data introducerii acestei acțiuni, prin legile cadru de salarizare nr. 330/2009 și nr. 284/2010, și respectiv legile speciale anuale care au operat începând din 2011. Interpretarea sintagmei de funcții similare se face aplicat pe nivelul de salarizare in plată pentru funcții similare, în contextul întregului act normativ din care face parte ,respectiv în raport cu salarizarea, ceea ce înseamnă că legiuitorul a prevăzut că pentru persoanele nou încadrate /angajate/promovate salarizarea să se facă la un nivel de salarizare ce se plătește pentru o funcție ce are aceleași repere din perspectiva salarizării, adică o funcție analoaga, asemănătoare din perspectiva criteriilor in funcție de care se face salarizarea.
Dacă legiuitorul nu ar fi dorit asigurarea unei corespondente cat mai fidele cu un salariu deja în plată din perspectiva tuturor acestor criterii de salarizare,ar fi folosit o altă sintagmă.
Similitudinea trebuie să se facă cu o funcție în care salarizarea se face în raport de clasa de salarizare a funcției respective, gradul, treapta, fără acordarea vreunui plus de salarizare în raport cu o treaptă dobândită anterior datei de 31 decembrie 2010, deoarece o persoană nou promovată, încadrată, angajată în perioada 2011-2014 nu putea ca în funcția și gradul respectiv să mai susțină vreun examen de promovare în treapta de salarizare în perioada 2011-2014.
In egală măsură, și reclamantul trebuia să fie tratat de entitatea pârâtă pe baza acelorași principii mai sus invocate și să beneficieze de aceleași drepturi pe care le-au avut/ le au/le vor avea persoanele numite în instituție pe funcții de același fel sau persoanele ale căror raporturi de serviciu s-au reluat în această perioadă, și nu să fie discriminat negativ în raport cu acestea.
Vătămând reclamantul prin neacordarea nivelului salarial corespunzător dreptului său de avansare în treapta de salarizare, pârâta trebuie să îl despăgubească pe reclamant, potrivit art. 42 din Legea nr. 188/1999, pentru că acesta a suferit, din culpa pârâtei, un prejudiciu material, constând în diferența de drepturi bănești, în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
Reclamantul are dreptul de a beneficia de un salariu brut lunar la nivelul maxim de salarizare în plată pentru funcțiile similare corespunzătoare gradului profesional deținut, iar pârâta trebuie să-i stabilească salariul la acest nivel și să-i acorde despăgubiri constând în diferențele de drepturi salariale de care nu a beneficiat în perioada scursă de la ultima avansare, iar instanța va putea admite prezenta acțiune.
În drept, întemeiază prezenta pe prevederile legale invocate.
Parata Politia Locala a Municipiului C. a formulat întâmpinare prin care solicita respingerea acțiunii.
Arata instanței faptul ca salariile de baza de care beneficiază în prezent funcționarii publici din Poliția L. a Municipiului C. sunt compuse din salariul de bază corespunzător clasei, gradului și treptei cuprinse in anexa 4 a Ordonanței 9/2008 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariate și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la . legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007, și pentru acordarea unor creșteri salariale pentru funcționarii publici în anul 2008, la care se adaugă sporul de vechime și sporul de dispozitiv.
Includerea celor două sporuri în salariul de bază s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, astfel:
"începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere. Sporurile specifice pe categorii de personal și domenii de activitate sunt cele prevăzute în cap. III și în anexele la prezenta lege. Reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute în luna decembrie 2009.
La funcțiile de execuție unde s-a redus numărul de grade sau trepte profesionale, reîncadrarea personalului ale cărui grade sau trepte profesionale au fost eliminate se face la gradul sau treapta profesională imediat următoare celei eliminate.
In anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;
b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009".
Salariile prevăzute de Legea 330/2009 sunt cuprinse în Anexa UI/2 din lege, unde, după cum se poate observa in anexă, se păstrează treptele de salarizare.
Prin art. 39 din Legea nr. 284/2010 a fost abrogata Legea nr. 330/2009. Articolul 13 din Legea 284/2010 statuează ca, "Salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare se diferențiază pe funcții în raport cu criteriile prevăzute la art. 5, Ut. c).
In cadrul fiecărei funcții, salariile de bază se diferențiază pe grade în cazul studiilor superioare și studiilor superioare de scurtă durată și pe trepte profesionale în cazul studiilor medii, respectiv pe grade profesionale în cazul funcționarilor publici, astfel încât să se asigure posibilitatea diferențierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane și cu experiența acesteia în muncă. De regulă, se utilizează 2 sau 3 grade și, respectiv, 2 sau 3 trepte profesionale. In cadrul fiecărui grad sau fiecărei trepte profesionale, diferențierea salariilor de bază se face, de regulă, pe un număr de 5 gradații, corespunzătoare celor 5 tranșe de vechime în muncă, prevăzute la art. 11".
Salariile funcționarilor publici din Poliția Locala se regăsesc in Anexa I Cap I al acestui act normativ, unde nu se mai face diferențierea pe trepte in cadrul unui grad profesional.
In conformitate cu prevederile art. 32 și art. 33 din Legea nr. 284/2010 "Nivelul coeficienților de ierarhizare aferenți claselor de salarizare prevăzut în prezenta lege va fi revizuit periodic în funcție de evoluția nivelului de salarizare existent pe piața muncii din România, astfel încât salariile din sectorul public să poată fi stabilite la un nivel competitiv, în limita sustenabilității financiare.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă avute în luna decembrie 2010 pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale deținute, stabilindu-se clasa de salarizare și coeficientul de ierarhizare corespunzător acesteia.
La funcțiile publice unde s-au eliminat treptele de salarizare reîncadrarea personalului se va face la gradul deținut".
De asemenea, în cuprinsul legii nu se face vorbire despre avansarea in treapta profesională .
Avansarea in treaptă a fost reglementată de art. 33 din OG 6/2007 care a fost abrogat de litera r) a art. 39 din LEGEA-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, deci începând cu data intrării in vigoare a Legii 285/2010 nu există temei legal de avansare in treapta de salarizare.
De altfel, art. 33 din O.G. nr. 6/2007 prevede ca: "Avansarea in treapta de salarizare imediat superioara se face prin transformarea posturilor ocupate de cei care îndeplinesc condițiile de avansare, după aprobarea bugetului, la propunerea șefului compartimentului in care lucrează funcționarul public, cu aprobarea conducătorului autorității sau instituției publice.
La avansarea in treapta de salarizare imediat superioara se tine seama de performantele profesionale, concretizate prin rezultatele obținute in activitatea profesionala, notate cel puțin cu calificativul "bun" in anul precedent. Vechimea minima necesara pentru avansarea in treapta de salarizare imediat superioara este de 2 ani. In mod excepțional, vechimea minima prevăzută la alin. (2) poate fi redusa la un an de către conducătorul autorității sau instituției publice",dar nici măcar prevederile menționate mai sus nu impuneau avansarea in treaptă in mod automat la fiecare 2 ani.
In ceea ce privește susținerea reclamantului potrivit căreia, pentru personalul încadrat in aceeași instituție pe funcții de același fel, salarizarea se face la nivelul de salarizare in plată pentru funcțiile similare din instituția publică, considera ca acestea se referă la personalul nou încadrat, astfel:
- art. 2 din Legea nr. 285/2010 statuează ca „în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat.", iar art. 5 din O.U.G. nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice în anul 2014, prevede ca pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată.
Salariile polițiștilor locali au fost calculate începând cu data de 01.01.2011 conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, astfel: "(1) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(2) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor,compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară rută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie - 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.
(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei decomandă/salariului de comandă, precum și cuantumul gradațiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%. -
(5) In salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și. alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, tară ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege".
In concluzie, avansarea in treaptă nu se face ca avansarea in tranșa următoare de vechime, numai prin acumularea vechimii necesare, ci implică si alte condiții. De altfel, odată cu eliminarea treptelor s-au stabilit alte condiții pentru avansarea in gradul profesional.
La această dată nu există temei legal pentru avansare in treaptă, lucru ce poate fi reglementat prin completarea legislației privind salarizarea funcționarilor publici. Mai mult decât atât, instituția s-a adresat, in vederea obținerii unui punct de vedere, atât Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, cat si Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice. Prin adresa nr. 9155/27.03.2014, înregistrata la Politia Locala a Municipiului C. cu nr. 3812/08.04.2014, Agenția Naționala a Funcționarilor Publici le-a comunicat faptul ca prin Legea nr. 284/2010 s-au stabilit salariile conform acestui act normativ, condiții in care fata de momentul ocupării funcțiilor publice, evoluția carierei funcționarilor publici poate fi diferita, astfel ca pot exista diferențe salariale intre funcționarii publici care ocupa funcții publice de aceeași clasa, respectiv grad profesional.
De "asemenea, Agenția Naționala a Funcționarilor Publici a întreprins un demers către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice cu solicitarea de a se avea in vedere identificarea unei soluții de reglementare a situației prezentate.
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Vârstnice ne-a comunicat prin adresa nr. 7044/RG/380/DS/12.03.2014 înregistrata la Politia Locala a Municipiului C. cu nr. 3811/20.03.2014, faptul ca discrepanțele salariale semnalate vor fi înlăturate prin aplicarea integrala a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010, atunci când pentru fiecare funcție, grad/treapta profesionala si gradație va exista o singura clasa de salarizare si un singur nivel al salariului de baza, acesta stabilindu-se prin aplicarea coeficienților de ierarhizare proprii funcției.
În drept, invocă dispozițiile art. 205 și urm. Cod procedură civilă și pe dispozițiile legale anterior menționate.
Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: adrese emise de Poliția L. a Mun. C., Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Reclamantul a depus la dosar precizare la obiectul cererii, în temeiul art. 204 NCPC.
A menționat că reclamantul deține funcția publică de polițist local, clasa I, grad profesional principal, gradația 2, fiind încadrată în acest grad profesional din data de 24.12.2012.
Începând cu iulie 2012 reclamantul îndeplinește condițiile corespunzătoare pentru a avansa în salarizare, pe principiul oportunităților egale și remunerației egale pentru muncă de valoare egală la nivelul instituției pârâte, la nivelul egal cu cel pe care pârâta a încadrat colegii reclamantului cu același grad profesional, treapta 1 de salarizare.
Reclamantul trebuie să primească o creștere de 196 de lei brut lunar, în total 265 de lei, brut lunar începând cu luna iunie 2011. A solicitat ca pârâta să precizeze dacă, la nivelul instituției pârâte există persoane încadrate pe funcții de același fel, iar în caz afirmativ să depună acte din care să rezulte încadrarea și salariul deținut de aceste persoane.
Pârâta a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii formulată și precizată, menționând că avansarea în trepte nu se face ca avansarea în tranșa următoare de vechime, numai prin acumularea vechimii necesare, ci implică și alte condiții. De altfel, odată cu eliminarea treptelor s-au stabilit alte condiții pentru avansarea în gradul profesional.
La această dată nu există temei legal pentru avansare în treaptă, lucru ce poate fi reglementat prin completarea legislației privind salarizarea funcționarilor publici.
În drept, invocă dispozițiile art. 205 și urm. Cod procedură civilă.
Pârâta a depus întâmpinare față de precizarea la acțiune, invocând excepția inadmisibilității acțiunii, pentru capătul de cerere având ca obiect constatarea dreptului de a fi încadrat la nivelul maxim de salarizare, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 35 C.pr.civ., coroborate cu prevederile art. 1 și art. 18 din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a prevăzut condițiile în care o persoană poate solicitat constatarea existenței sau inexistenței unui drept al său, acest drept fiind condiționat de posibilitatea sau imposibilitatea ca partea să poată acționa pentru realizarea dreptului.
Prin cererea formulată, reclamatul a solicitat și realizarea dreptului său, astfel că apare ca lipsită de interes cererea având ca obiect constatarea existenței dreptului, în situația în care reclamantul și-a atins scopul promovat, respectiv de a primi o soluție cu privire la îndreptățirea sa la dreptul subiectiv pretins.
Pe fond solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din data de 22 octombrie 2014 instanța a respins cererea formulată de reprezentantul reclamantei, de a se preciza de către pârâtă dacă, la nivelul instituției pârâte, există persoane încadrate pe funcții de același fel, iar în caz afirmativ să depună acte din care să rezulte încadrarea și salariul deținut de aceste persoane, ca nefiind utilă soluționării cauzei.
A pus în discuție excepția inadmisibilității acțiunii, pentru capătul de cerere având ca obiect constatarea dreptului de a fi încadrat la nivelul maxim de salarizare, invocată de pârâtă prin întâmpinarea depusă la dosar față de precizarea la acțiune.
Analizând cauza dedusă judecății și întregul material probator administrat în cauză, instanța reține că prin dispoziția nr. 2832, emisă de către Poliția locală a municipiului C., reclamantul C. D. G. a fost reîncadrat, începând cu data de 01.01.2011, în funcția de polițist local, clasa I, gradul profesional asistent, gradația 2, clasa de salarizare 42, fiindu-i stabilit salariul de bază la suma de 871 de lei.
Prin dispoziția nr. 1221/24.12.2012, emisă de către Poliția locală a municipiului C., s-a stabilit că, începând cu data de 24.12.2012, reclamantul va trece în funcția de polițist local, clasa I, gradul profesional principal, gradația 2, cu un salariu de bază la suma de 1.332 de lei.
Prin prezentul demers judiciar, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la stabilirea salariului brut la nivelul maxim de salarizare, arătând că avea dreptul să acceadă la o treaptă superioară celei deținute, îndeplinind toate condițiile necesare potrivit Legii nr. 188/1999.
În drept, acțiunea formulată de către reclamantul C. D. G. prin reprezentant S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII" nu este fondată, urmând a fi respinsă.
Astfel, reglementarea legală a salariului reprezintă una din dimensiunile esențiale ale statutului funcționarului public, încadrarea în funcții a acestora și stabilirea remunerației cuvenite făcându-se cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
Anterior emiterii dispoziției de reîncadrare a reclamantei, conform art. 63 din Legea nr. 188/1999 exista un sistem de remunerare a funcționarului public pe trepte de salarizare, sistem ce a fost schimbat odată cu . Legii cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în vigoare începând cu data de 01.01.2011, care la art. 41 prevede că ,,La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 63 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 63
În carieră, funcționarul public poate promova în funcția publică, în condițiile legii. Promovarea în clasă și promovarea în grade profesionale nu sunt condiționate de existența unui post vacant."
Așadar, legiuitorul a menținut dispozițiile legale ce reglementau ,,dreptul la carieră al funcționarului public", însă, în ceea ce privește salarizarea, s-a urmărit crearea unui sistem unitar de salarizare pentru întreg personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, caracterul unitar fiind de esența reîncadrării personalului.
Potrivit dispozițiilor art. 13 din Legea 284/2010 "Salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare se diferențiază pe funcții în raport cu criteriile prevăzute la art. 5, lit. c).
In cadrul fiecărei funcții, salariile de bază se diferențiază pe grade în cazul studiilor superioare și studiilor superioare de scurtă durată și pe trepte profesionale în cazul studiilor medii, respectiv pe grade profesionale în cazul funcționarilor publici, astfel încât să se asigure posibilitatea diferențierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane și cu experiența acesteia în muncă. De regulă, se utilizează 2 sau 3 grade și, respectiv, 2 sau 3 trepte profesionale.
In cadrul fiecărui grad sau fiecărei trepte profesionale, diferențierea salariilor de bază se face, de regulă, pe un număr de 5 gradații, corespunzătoare celor 5 tranșe de vechime în muncă, prevăzute la art. 11".
Totodată, dispozițiile art. 32 și art. 33 din Legea nr. 284/2010 prevăd următoarele:
"Nivelul coeficienților de ierarhizare aferenți claselor de salarizare prevăzut în prezenta lege va fi revizuit periodic în funcție de evoluția nivelului de salarizare existent pe piața muncii din România, astfel încât salariile din sectorul public să poată fi stabilite la un nivel competitiv, în limita sustenabilității financiare.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă avute în luna decembrie 2010 pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale deținute, stabilindu-se clasa de salarizare și coeficientul de ierarhizare corespunzător acesteia.
La funcțiile publice unde s-au eliminat treptele de salarizare reîncadrarea personalului se va face la gradul deținut".
Așadar, solicitarea reclamantului privind stabilirea salariului în funcție de accederea la o treaptă superioară nu este întemeiată, în condițiile în care nu mai este reglementată o astfel de raportare a indemnizației cuvenite funcționarului public.
Se reține că salarizarea personalului plătit din fonduri publice se face, începând cu 1 ianuarie 2011, potrivit legii 284/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 877, din 28 decembrie 2010. Legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011, dată la care a fost abrogată legea anterioară de salarizare nr. 330/2009 (art. 39 pct. w din legea 284/2010).
În ceea ce privește salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2011, aceasta se face în temeiul legii 285/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 878 din 28 decembrie 2010.
Cu privire la susținerea reclamantei potrivit căreia, pentru personalul încadrat în aceeași instituție, pe funcții de același fel, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția publică, se constata ca acestea se referă la personalul nou încadrat.
Astfel, art. 2 din Legea nr. 285/2010 statuează ca „în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat", iar art. 5 din O.U.G. nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice în anul 2014, prevede ca pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată.
De altfel, se constată că prin decizia nr. 669/2012, pronunțată de către Curtea Constituțională cu ocazia analizării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, a concluzionat că în măsura în care calculul indemnizației de încadrare, conform dispozițiilor legii 285/2010 duce la un cuantum mai mic decât cel calculat potrivit legii 330/2009, în condiții identice de vechime în muncă și de vechime în funcție, textele nu creează discriminare între persoanele care au trecut la o tranșă superioară de vechime în cursul anului 2011 și cele care au trecut la o astfel de tranșă, anterior intrării în vigoare a legii 285/2010.
Prin aceeași decizie s-a statuat că avansarea personalului încadrat în funcție de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă și calculul indemnizației potrivit acestor gradații se face potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislației aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câștigate. Totodată, s-a subliniat că legiuitorul poate interveni oricând, din rațiuni e țin de politica economică-financiară a statului, cu reglementarea unor criterii de avansare și a unor metodologii de calcul al indemnizațiilor obținute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării în vigoare, înlocuind vechile norme având același obiect, pe care le abrogă.
Nu se reține nici încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi prevăzut de art. 16 din Constituție, dat fiind că dispozițiile privind salarizarea se aplică în mod nediscriminatoriu întregului personal plătit din fonduri publice.
Totodată, instanța europeană a arătat că principiul nediscriminării reprezintă un element particular al fiecărui drept garantat de Convenție, deci nu are o existență independentă în sistemul de protecție europeană a drepturilor și libertăților fundamentale pe care aceasta îl instituie, deoarece nu poate fi invocat decât prin raportare la acestea.
În cauza Markx contra Belgiei, ca și în cauza D. contra României art. 14 din convenție se analizează fie prin prisma art. 8, fie prin coroborare cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
Curtea a statuat că nu este consacrat de Convenție dreptul de a fi plătit în continuare cu un anumit cuantum al salariului, speța Bahceyaka c/Turciei din 13 iulie 2006,când Curtea a reiterat faptul că un venit viitor poate fi considerat „bun", numai dacă venitul a fost câștigat sau dacă există un titlu executoriu cu privire la acel venit.
Astfel ca nu s-a adus atingere dreptului la salariu al reclamantului, existând într-adevăr diferențe de cuantum față de alte persoane, împrejurare care, din perspectiva jurisprudenței CEDO, nu reprezintă o încălcare a Convenției a art. 1 din Protocol și a art. 14 din Convenție, în condițiile în care drepturile supuse comparării s-au născut la date diferite, sub imperiul unor legi diferite, fiind rezultante ale unor situații juridice distincte.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă în privința capătului de cerere privind constatarea unui drept, se reține că aceasta este întemeiată, având în vedere dispozițiilor art. 35 C.pr.civ., potrivit cărora o persoană poate solicitat constatarea existenței sau inexistenței unui drept al său, acest drept fiind condiționat de posibilitatea sau imposibilitatea ca partea să poată acționa pentru realizarea dreptului.
Prin cererea formulată, reclamatul a solicitat și realizarea dreptului său prin obligarea pârâtei la plata despăgubirilor și efectuarea unei operațiuni administrative, astfel că apare ca inadmisibilă cererea având ca obiect constatarea existenței dreptului.
Față de toate aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată, în întregime, acțiunea formulată de către S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII" pentru C. D. G..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. D. G. - prin reprezentant S. ADMINISTRAȚIEI PUBLICE "FORȚA LEGII", cu sediul în C., ., nr. 32, jud. D., în contradictoriu cu pârâta POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI C., cu sediul în C., .. 22, jud. D., în integralitatea sa.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2014.
Președinte, N. S. | ||
Grefier, L. V. N. |
Red. N.S./4 ex./L.N. 17.11.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 2657/2014. Tribunalul DOLJ | Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001.... → |
|---|
