Pretentii. Sentința nr. 1637/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1637/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 06-05-2014 în dosarul nr. 15855/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr.1637/2014
Ședința publică de la 06 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. E. I.
Grefier M. M.
Pe pronunțarea asupra cauzei privind pe reclamanta P. C. GOGOȘU PRIN PRIMAR, în contradictoriu cu pârâta . și chemata în garanție ., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile pe fond au avut loc în ședința publică din data de 29 aprilie 2014 fiind consemnate în încheierea de ședință din data respectivă, parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 17 mai 2013, sub numărul de dosar_/215/2013, reclamanta PRIMARIA C. GOGOSU PRIN INSTITUTIA PRIMARULUI a chemat în judecată pe pârâta ., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să fie obligată pârâta la plata sumei de_.05 lei încasată de către pârâtă pentru lucrări neexecutate și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că, prin contractul nr. 1365/03.12.2007, P. C. Gogușu a atribuit efectuarea lucrărilor de investiții "Construire Poduri peste pârâul R. și pârâul Urdinița ., iar prețul convenit pentru realizarea contractului a fost de_,13 lei, fără TVA la care se adaugă suma de_,67 lei, TVA .
De asemenea, a arătat reclamanta că, lucrarea a fost încheiată și achitată, iar în urma controlului efectuat în anul 2012, de Camera de Conturi D. la P. C. Gogoșu, prin dispoziția pct.II (5) din Decizia 77/07.11.2012 au fost constatate de o comisie de specialitate care s-a deplasat la fața locului o . nereguli privind efectuarea lucrărilor de investiții, constatându-se o . lucrări care au fost decontate și neexecutate în totalitate de către pârâtă.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1516 și urm., art.1527, art. 1530 și urm NCC, art.17 din Legea nr.146/1997, art. 194 din NCPC.
Prin întâmpinare, pârâta . a solicitat respingerea cererii, cu cheltuieli de judecată, susținând în esență că, dată fiind sensibilitatea mare a terenului din zona podului de peste râul R., proiectantul a dispus efectuarea de lucrări suplimentare la acest pod și renunțarea la alte lucrări de pereere a albiei râului, astfel încât lucrarea să se încadreze în prețul inițial.
Mai mult, a arătat pârâta, măsurătorile efectuate de reclamantă nu sunt corecte, ele fiind efectuate de persoane fără specializare în domeniu, care nu au luat în calcul lucrările de pereere de sub albia râului și de sub poduri.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.205 Cod procedură civilă și art.969, 970 Cod civil.
S-a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. în soluționarea litigiului.
Prin sentința civilă nr._/11.10.2013 Judecătoria C. a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului D. – Secția C..
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Conform art.129 alin.2 pct.2 din Noul Cod procedură civilă, „necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei alte instanțe de alt grad”.
Potrivit art.130 alin.2 din același cod, necompetența materială (…) trebuie invocată de către părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
Conform art.286 alin.1 din OUG nr.34/2006,cu modificările și completările ulterioare, procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante.
Ca atare, având în vedere că contractul părților este unul de achiziție publică, iar cererea dedusă judecății privește pretenții izvorâte din executarea unui astfel de contract, sunt aplicabile dispozițiile art.286 alin.1 din OUG nr.34/2006, anterior menționate, din care rezultă că este competent material să soluționeze cererea tribunalul în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante, în speță al debitoarei CONSILIUL LOCAL . D.- Secția C. Administrativ și Fiscal.
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art.132 alin.3 Cod procedură civilă coroborate cu cele ale art.286 alin.1 din OUG nr.34/2006, s-a admis excepția necompetentei materiale a Judecătoriei C., invocată din oficiu și s-a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului D.- Secția C. Administrativ și Fiscal.
Cauza a fost înregistrată sub nr._ și s-a dispus citarea părților.
În dovedirea acțiunii reclamanta s-a folosit de proba cu înscrisuri și expertiză tehnică specialitatea construcții civile, raport de expertiză care a fost întocmit și depus la dosarul cauzei filele 453-506 și 514-518.
La data de reclamanta, prin apărător, a depus cerere de chemare în garanție prin care a solicitat chemarea în garanție a ., societate care în baza contractului de prestări servicii nr.764 din 07.12.2006 a executat servicii de proiectare aferente lucrării "Construire posuri peste pârâtul R. și pârâtul Urdinita, . și obligarea acesteia la plata sumei de_,05 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul produs reclamantei datorită întocmirii defectuoase a proiectului în baza căruia pârâtul-executant a efectuat lucrările de construire a celor trei poduri.
S-a solicitat chemarea in garanție a proiectantului lucrării având in vedere concluziile raportului de expertiza întocmit in cauza.
Astfel expertul desemnat de instanța de judecata a menționat faptul ca partea desenata (Dispoziția Generala) cat si memoriu de specialitate au fost întocmite fara elemente de baza pentru execuție, fara detaliile si dimensiunile specifice regularizării vaii in dreptul podului peste paraul R. ,fara cote de nivel de coronament a malurilor sau a fundului vaii, fara detalii de racordare a elementelor constructive ale podului cu valea peste care s-a construit ,fara legătura dintre culei ,sferturile de con cu taluzele vaii ,fara panta taluzelor vaii pereate sau nepereate ,panta sferturilor de con si a cosiurilor.
In aceste condiții constructorul nu a știut cum si cat sa tina cont de aceste elemente constructive, făcând o adaptare a podului la teren numai pe baza experienței proprii, alegând soluțiile cele mai adecvate terenului profitând de superficialitatea detaliilor de execuție proiectate in mare graba.
Pe parcursul execuției nu au fost emise dispoziții de șantier, (mai puțin Dispoziția nr.122/14.09.2008, si aceasta foarte superficiala si ambigua),planuri sau detalii modificatoare care sa coreleze elementele de baza ale podului cu situația din teren.
S-a menționat de asemenea expertul ca, cu superficialitatea caracteristica detaliilor de execuție, a fost data unilateral o dispoziție de șantier dispunându-se "executarea unui simplu pereu de beton sub pod pe talvegul albiei existente " fara a se preciza o . elemente ca: grosimea pereului de beton,stratul suport de sub pereul de beton,marca betonului din care se va turna pereul ,profilarea vaii de sub pod ,aval si amonte cu panta taluzelor,racordarea sferturilor de con la taluzele albieie apei,etc.
Apoi ,in aceiași dispoziție de șantier in mod ambiguu se face referire la o "perna" fara a se preciza elementele de baza: zona pe care se realizează perna, materialul din care se realizează, grosimea pernei, se confunda lungimea podului cu deschiderea acestuia, se dispune executarea unor sferturi de con, precizare care se găsește si in proiectul inițial fara alte elemente constructive in plus sau in minus, apoi se renunța in mod ambiguu la pereerea albiei râului ,dar fara a preciza pe ce zona, lungime sau latime, dar cu încadrarea in valoarea contractului.
In concluzie toate aceste confuzii .ambiguități si lipsa de elemente de baza ale dispoziției de șantier nr.122/2008 au dus la o execuție deficitara cu o continuare a lucrărilor in afara normativelor si a prevederilor contractului.
Mai menționează de asemenea expertul tehnic faptul ca, conform legislației in vigoare si tinand cont de importanta construcțiilor, proiectarea ar fi trebuit sa prevadă si un studiu geotehnic pentru fiecare pod ,cu foraje geotehnice pe fiecare culee in parte. Astfel fara o consultare de specialitate a unui geotehnician pe baza prevederilor tehnice ,normativelor si stasurilor in vigoare ,proiectantul a ales soluția de pereere sub pod dar fara un rezultat real si benefic atâta timp cat s-a emis o Dispoziție de șantier ambigua ,atehnica si confuza.
Completează expertul si mai spune ca in conformitate cu legislația de specialitate in vigoare pentru proiectarea si execuția podurilor, in cazul terenurilor sensibile la umezire ,cu presiuni mici ale terenului de fundare, functie si de importanta drumului peste pod ,se prevede ca măsura de siguranța in exploatare ,pentru evitarea eroziunii solului in jurul infrastructurii ,o regularizare si o pereere a albiei râului sau paraului astfel: se face o regularizare minima prin profilarea albiei existente stabilindu-se clar inclinarea taluzelor,latimea de scurgere a apelor pe firul vaii, daca este cazul pereerea albiei paraului sub pod ,amonte si aval pe lungimea de 5 m, lOm pana la 50 m de o parte si de alta a podului si pereul se realizează din beton turnat pe loc ,bolovani de rau sau prefabricate din beton.
Dispoziția de șantier emisa in cauza a fost data fara a se lua in calcul aceste elemente, ori daca s-u luat in mod arbitrar si confuz, s-au luat in zadar, fara efect pe teren, atâta timp cat nu s-au respectat condițiile minime constructive de proiectare si execuție.
Concluzia finala a expertului este aceea ca in cauza nu s-au respectat condițiile minime constructive din legislația de specialitate atat in proiectare cat si in execuție.
In drept reclamanta și-a întemeiat prezenta pe dispozițiile art.72 Cod pr.civila.
În cauză s-a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanție de către parata ..
S-a apreciat cererea de chemare in garanție formulata de reclamanta ca nefondata, cum dealtfel este nefondata si cererea de chemare in judecata.
Cererea de chemare in garanție nu are nici suport probational si nici unul rațional. Astfel, dupa ce inițial, au fost chemați in judecata pentru plata sumei de 67.388.5 lei reprezentând suma incasata de pârâtă pentru lucrări neexecutate, dupa efectuarea in cauza a unei expertize tehnice, reclamanta cheamă in judecata, in garanție proiectantul, ca si cum proiectantul are avea competente in ceea ce privește efectuarea lucrărilor.
Mai mult, in motivarea cererii de chemare in judecata prin care se solicita instanței obligarea pârâtei la plata sumei de_.5 lei, reclamanta invoca nerespectarea de către pârâtă a propunerilor financiare si tehnice, adică tocmai a proiectului de execuție, ca in prezent sa cheme in judecata proiectantul. Ori, in stabilirea pretinsului prejudiciu s-a avut in vedere proiectul asa cum acesta a fost realizat, fiind chemați in judecata tocmai pentru nerespectarea acestuia de către noi in calitate de constructori, pretinsele neconcordante dintre prevederile proiectului si starea de fapt reprezentând chiar lucrările neexecutate.
Expertiza intocmita in cauza a stabilit fara putința de tăgada ca susținerile reclamantei sunt nefondate, ca nu exista lucrări neexecutate, ci dimpotrivă, exista lucrări efectuate in plus de către noi. tocmai in dorința efectuării unei lucrări impecabile din punct de vedere calitativ.
Culpa in declanșarea acestui litigiu aparține reclamantei. In susținerea cererii, reclamanta invoca un control al camerei de conturi care a stabilit respectivul prejudiciu împreuna cu "o comisie de specialitate care s-a deplasat la fata locului". Aceasta "comisie de specialitate" constituita din agentul agricol (B. C.), viceprimar si alte persoane fara nici un fel de pregătire in domeniul vast si complex al construcției de poduri, a stabilit "nereguli" respectiv neconcordante intre proiect si starea de fapt.
Reclamanta nu a contestat procesul verbal al camerei de conturi, nu a formulat obiecțiuni. nu a prezentat cartea tehnica a construcției in integralitatea sa (desi a primit-o completata-conf. pv. de recepție finala), nu a invocat (prin obiectiuni) existenta procesului verbal la terminarea lucrărilor si a procesului verbal de recepție finala, procese verbale semnate inclusiv de specialiști, ingineri constructori din partea Consiliului județean ( domnii Stanica M. si C. A.), Inspecției in construcții (dl. P. M.) si proiectantului (dl. R. C.), referatul întocmit de proiectant (care menționează" in urma deplasărilor la șantier s-au constatat ca au fost respectate prevederile proiectului tehnic).
Susținerile eronate ale Camerei de conturi si implicit ale reclamantei reies fara dubiu si din raportul de expertiza: " Rezulta o diferența de 40.153-_=3.074 lei, care reprezintă lucrări executate in plus fata de oferta podului peste pârâul R., ., jud. D. (pct 9 final)...deci acest pod are lucrări executate si nefacturate de constructor, iar concluziile Curții de conturi se contrazic cu realitatea din teren...deci nu exista lucrări neexecutate fata de proiect, respectiv fata de oferta inițiala adjudecata, ci dimpotrivă lucrări executate in plus de către constructor (obiectivul nr.II)"
Proiectantul poate răspunde fata de investitor (conform raportului de expertiza reclamanta a avut calitatea de investitor si beneficiar) in condițiile prevăzute de disp. art. 22 si urm. din Legea 10/1995 R (actualizata prin Legea 123/2007) privind calitatea in construcții, in ceea ce privește calitatea proiectului, nu insa in ceea ce privește lucrările neexecutate. Răspunderea proiectantului este solidara insa cu cea a specialiștilor verificatori de proiecte, conform disp. art. 24 din Legea 10/1995 actualizata .
In raport de ele de mai sus, s-a solicitat respingerea ca vădit nefondate atât a cererii de chemare in judecata cat si cererea de chemare in garanție.
Chemata în garanție .. a formulat întâmpinare la cererea de chemare în garanție prin care s-a solicitat, in principal, respingerea ca inadmisibila in principiu a cererii de chemare in garanție; iar in subsidiar, respingerea ca fiind netemeinica si nelegala, a cererii de chemare in garanție.
În motivare, s-a apreciat ca cererea de chemare in garanție este formulata de reclamanta cu încălcarea prevederilor legale, deoarece excede obiectului cererii principale de chemare in judecata, din moment ce, prin cererea principala este chemata in judecata pirita pentru a fi obligata la plata sumei de_,05 lei, stabilita in urma controlului efectuat de Curtea de Conturi D., ca fiind încasata pentru lucrări neexecutate, iar dupa efectuarea in cauza a unei expertize tehnice, reclamanta formulează împotriva . cerere de chemare in garanție pentru același prejudiciu, care acum are o alta cauza, inventata de aceasta, fara a tine cont atit de prevederile legale in vigoare privind răspunderea proiectantului, cit si de concluziile raportului de expertiza.
Proiectantul poate răspunde fata de investitor (conform raportului de expertiza reclamanta a avut calitatea de investitor si beneficiar) in condițiile prevăzute de disp.art.22 si urm.din Legea 10/1995 actualizata, privind calitatea in construcții, in ceea ce privește calitatea proiectului (ceea ce nu este cazul in speța de fata) nu in legătura cu lucrările neefectuate.
De asemenea conform prevederilor art.24 din Legea 10/1995 actualizata, răspunderea proiectantului este solidara cu cea a specialiștilor verificatori de proiecte, ceea ce nu este cazul in speța de fata intrucit la nici o lucrare din cele trei, nu sau produs modificări care sa afecteze proiectul inițial si care sa solicite avize de specialitate.
Expertiza efectuata in cauza a stabilit fara putința de tăgada ca susținerile reclamantei sunt nefondate, in condițiile in care nu exista lucrări neefectuate, ci dimpotrivă exista lucrări efectuate in plus si care nu au fost facturate de executant.
Reclamanta a formulat cerere de chemare în garanție, chiar si in condițiile in care, la expirarea perioadei de garanție s-a efectuat si recepția finala (PV de Recepție Finala 526/04.07.2011) cu precizarea ca « in perioada de garanție obiectivul(cele trei poduri)s-au comportat bine-in parametrii proiectați » fara sa se consemneze obiectiuni, neconformitati sau vicii ascunse ce ar fi putut apărea in aceasta perioada si care in mod clar trebuiau consemnate in recepția finala, obligând constructorul la remedierea lor in termen conform legislației in vigoare.
Culpa in declanșarea acestui litigiu aparține reclamantei, care in susținerea acțiunii invoca un control al camerei de conturi ,ce a stabilit respectivul prejudiciu împreuna cu "o comisie de specialitate care s-a deplasat la fata locului",dar care asa cum reiese din documente, nu a avut in componenta nici o persoana de specialitate, context in care, sa reținut in mod corect in raportul de expertiza ca in condițiile in care la cele trei poduri sunt lucrări executate in plus si nefacturate de constructor .concluziile Camerei de Conturi,sunt contrazise de realitatea din teren.
Reclamanta nu a contestat procesul verbal al camerei de conturi, nu a formulat obiecțiuni, nu a prezentat cartea tehnica a construcției in integralitatea sa (desi a primit-o completata, conf. pv. de recepție finala), nu a invocat (prin obiecțiuni) existenta procesului verbal la terminarea lucrărilor si a procesului verbal de recepție finala, documente semnate de specialiștii din cadrul tuturor instituțiilor prevăzute de lege si care au avut responsabilități privind realizarea obiectivului respectiv.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.205 C., coroborate cu dispozițiile legale in vigoare care reglementează materia respectiva.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.
La termenul din data de 29 aprilie 2014, instanța față de dispozițiile art.72 și urm. NCPC și având în vedere obiectul acțiunii principale a încuviințat în principiu cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă și a dispus conceptarea ca și chemat în garanție a . și constatând că s-a depus întâmpinare de către chemata în garanție nu s-a mai acordat termen în acest sens.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că reclamanta UAT ., pe calea prezentei acțiuni, obligarea pârâtei la plata sumei de_,05 lei, pretenții derivate din executarea contractului încheiat între părți.
În eventualitatea în care va cădea în pretenții, reclamanta a înțeles să cheme în garanție pârâta ., care, în temeiul contractului încheiat cu reclamant, a executat proiectul lucrării.
În fapt, prin contractul nr.1365/3.12.2007, reclamanta, în calitate de achizitor, a atribuit efectuarea lucrărilor de investiții Construirea podurilor peste pârâul R. și Urdinița.
Lucrarea a fost executată și achitată, în acest sens fiind semnat procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 562/3.07.2009.
Ulterior, la controlul efectuat de Camera de Conturi D. în perioada septembrie octombrie 2012, s-a constatat că unele lucrări nu au fost executate, iar altele au fost executate doar parțial.
Prin decizia nr.77/7.11._, întocmită de Camera de Conturi D., s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de a stabili prejudiciul total și a lua măsurile necesare în vederea recuperării.
Ca atare, reclamanta a introdus prezenta acțiune, solicitând recuperarea prejudiciului de la pârâtă.
Pârâta s-a apărat arătând că, pe parcursul derulării contractului, s-a impus efectuarea de lucrări suplimentare, peste cele stabilite prin proiectul inițial, iar pentru încadrarea în prețul stabilit renunțarea la alte lucrări; a arătat că s-a emis de către proiectant Dispoziția de șantier nr.122/14.09.2008, de modificare a proiectului inițial, dispoziție ce a atras întocmirea unei note de comandă suplimentară pentru podul de peste râul R. și, corelativ, a unor note de renunțare la anumite lucrări pentru podurile din punctele Bălănești și V..
A mai arătat că măsurătorile efectuate cu ocazia controlului Camerei de Conturi sunt eronate, în sensul că nu reflectă situația reală din teren.
Probele administrate susțin apărarea pârâtei.
În primul rând, se constată că lucrările executate în baza contractului nr.1365/3.12.2007 au fost finalizate, în acest sens fiind încheiat procesul verbal de recepție la terminarea lucrării nr. 562/3.07.2009, pentru ca ulterior, la 4.07.2011, să fie încheiat procesul verbal de recepție finală nr.526.
În procesul verbal de recepție la terminarea lucrării s-a reținut că documentația a fost completă, că nu este cazul unor lucrări neefectuate și că lucrarea respectă prevederile proiectului. Procesul verbal a fost semnat reprezentanți ai reclamantei beneficiare (inclusiv dirigintele de șantier desemnat de reclamantă), constructorului și proiectantului.
Ulterior, la expirarea perioadei de garanție, a fost semnat procesul verbal de recepție finală nr.526/4.07.2011 în care s-a reținut că lucrările au fost integral executate; construcția s-a comportat corespunzător pe perioada de garanție;
Comisia de recepție finală a fost formată din persoane din cadrul autorității reclamante, dirigintele de șantier, specialist în domeniu, reprezentanți ai pârâtei.
Semnarea fără obiecțiuni și fără alte pretenții a acestor procese verbale confirmă apărările pârâtei, în sensul că lucrările au fost realizate în totalitate.
Raportul de expertiză întocmit în cauză de dl. expert D. N. concluzionează în același sens.
Astfel, expertul reține: din compararea lucrărilor din teren cu documentația de proiectare, reiese că constructorul a respectat aproape în totalitate prevederile și detaliile de execuție, iar acolo unde proiectul nu a prevăzut elementele de detaliu, acestea au fost suplinite de experiența proprie constructorului;
Singura modificare a proiectului a fost dată prin dispoziția de șantier nr.122/14.09.2008, în baza căreia s-au emis note de comandă suplimentară și note de renunțare.
Prin această dispoziție, a fost dispusă executarea "unui simplu pereu de beton sub pod pe talvegul albiei existente", lucrare suplimentară față de cele cuprinse în documentația inițială; dispoziția de modificare a fost însușită și semnată de către reclamantă, în calitate de beneficiar.
A mai precizat expertul că această dispoziție nu reprezintă un act modificator, în sensul legislației în vigoare, astfel că nu era nevoie de obținerea unui aviz de specialitate și nici nu trebuia însoțită de planuri modificatoare ale documentației inițiale.
Pe baza devizului ofertă și a notei de comandă suplimentară, pe de o parte, și a măsurătorilor din teren, pe de altă parte, expertul a concluzionat că la podul construit peste pârâul R. constructorul a executat lucrări în plus față de cele din deviz și care au fost efectiv achitate de către reclamantă.
În ceea ce privește podul peste pârâul Urdinița – punct V., expertul a concluzionat că, în baza aceleiași dispoziții nr.122 s-a renunțat la unele lucrări, care nu au mai fost facturate de către constructor;
Deși reclamanta a susținut că dispoziția emisă nu menționează în moc concret renunțarea la unele lucrări din documentația întocmită pentru acest pod, totuși nota de renunțare întocmită (și care se referă la această lucrare) a fost acceptată de beneficiar (fila 131) fiind semnată și ștampilată.
În concret, expertul a reținut, referitor la această lucrare, că deși lucrarea pereu plăci B200 a fost prevăzută în deviz a se efectua pe suprafața de 770 mp (fila 489), și cu toate că prin nota de renunțare s-a renunțat la lucrare pe suprafața de 200 mp (fila 492), constructorul a executat lucrarea pe o suprafață de 630 mp, deci mai mult decât 60 mp; de asemenea, a mai menționat domnul expert că nu s-a mai luat în considerare și faptul că, deși proiectul impunea o grosime a pereului de 10 cm (pe baza căreia s-au efectuat și calculele pentru decontare), în teren s-a găsit o grosime de 13 cm.
În ceea ce privește podul pârâul Urdinița – punct Bălănești, s-a reținut că deși lucrarea pereu plăci B200 a fost prevăzută în deviz a se efectua pe suprafața de 480 mp (fila 499), și cu toate că prin nota de renunțare s-a renunțat la lucrare pe suprafața de 200 mp (fila 502), constructorul a executat lucrarea pe o suprafață de 291 mp;
Raportul de expertiză confirmă susținerile pârâtei în sensul că a fost impusă efectuarea unor lucrări suplimentare la podul construit peste pârâul R. motiv pentru care s-a întocmit nota de lucrări suplimentare, însușită de reclamantă, dar și note de renunțare cu privire la anumite lucrări de la celelalte două poduri; că aceste lucrări la care s-a renunțat nu au fost facturate de pârât și nici achitate de reclamantă; că, în raport de aceste modificări, nu s-au constatat la fața locului lucrări neexecutate, ci dimpotrivă, constructorul a executat mai mult.
Susținerile reclamantei, în sensul că nu ar fi fost respectate propunerea financiară și propunerea tehnică, sunt irelevante în raport de obiectul cauzei care se referă la prejudiciul suferit reprezentând contravaloarea lucrărilor neexecutate, prejudiciu a cărui dovadă nu a fost făcută.
În raport de argumentele prezentate, constatând că starea de fapt rezultată din probele administrate nu relevă existența prejudiciului invocat de reclamantă, acțiunea acesteia apare ca neîntemeiată și urmează a fi respinsă în consecință.
Aceeași soluție va fi dată și cererii de chemare în garanție; atâta timp cât nu s-a făcut dovada prejudiciului indicat în cererea de chemare în judecată, solicitarea de recuperare a acestuia de la pârâta chemată în garanție ., este de asemenea nefondată.
Motivarea în fapt a cererii de chemare în garanție, prin care se invocă întocmirea defectuoasă a proiectului, pe de o parte nu se circumscrie temeiului de drept precizat de reclamanta care a invocat răspunderea civilă delictuală (în condițiile în care între părți a fost încheiat un contract); pe de altă parte, nici nu relevă legătura de cauzalitate între prejudiciul prezentat (ca urmare a neexecutării unor lucrări de către constructor) și obligațiile contractuale ale celui chemat în garanție.
În aplicarea dispozițiilor art.453 NCPC, va fi obligată reclamanta, care a căzut în pretenții, la plata către pârâta . a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei, reprezentând onorariu avocat, și se va lua act că pârâta . nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea principală formulată de reclamanta P. C. GOGOȘU PRIN PRIMAR, cu sediul în ., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în Bldul. Racoțeanu, ., jud. D., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă împotriva chematei în garanție ., cu sediul în C., ..2, ..
Obligă reclamanta să achite pârâtei . suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată.
Ia act că pârâta . nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2014.
Președinte, C. E. I. | ||
Grefier, M. M. |
Red. 5 ex./08 Mai 2014
C.I./M.M.
| ← Pretentii. Sentința nr. 2872/2014. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 832/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
