Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 2256/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2256/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 26-06-2014 în dosarul nr. 8463/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 2256/2014
Ședința publică de la 26 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. S.
Grefier A. G. C.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtul M. C. PRIN PRIMAR, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta prin reprezentatul legal și asistat de avocat M. M. și pârâtul prin consilier juridic D. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul pârâtului depune la dosar Hotărârea Consiliului Local din data de 29.05.2014.
Apărătorul reclamantului arată că are cunoștință de această hotărâre; arată că a și contestat-o. Nu solicită acordarea unui termen pentru observare, având în vedere că sunt înscrisuri cunoscute.
Părțile învederează instanței faptul că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra admisibilitatii cererii de suspendare fata de natura actului si pe cererea de suspendare a executării actului administrativ, adresa nr._/21.05.2014 emisă de Primăria C., până la soluționarea cauzei nr._ .
Apărătorul reclamantului depune concluzii scrise la dosar și solicită instanței admiterea cererii așa cum a fost formulată, precizând că sunt întrunite cumulativ condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, adresa contestată îndeplinind condițiile actului administrativ. Precizează faptul că a fost îndeplinită procedura prealabilă. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtului, având cuvântul, solicită instanței respingerea acțiunii, ca inadmisibilă, nefiind îndeplinite condițiile de fond și formă prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru actul administrativ.
În replică, apărătorul reclamantului menționează faptul că art. 2 din Legea nr. 554/2004 definește actul administrativ și face referire la condițiile de formă și fond ale acestuia.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului D., reclamanta . a solicitat instanței suspendarea executării actului administrativ, respectiv adresa nr._/21.05.2014 emisa de Primăria Municipiului C. - Direcția de Urbanism si Amenajarea Teritoriului - Serviciul de Construire/Desființare Obținere Avize si Taxe cu consecința emiterii autorizației de construcție pentru modernizare spațiu comercial cu caracter provizoriu conform Regulamentului local privind condițiile de amplasare a construcțiilor cu caracter provizoriu pentru desfășurarea activității de comerț stradal pe raza municipiului C. pana la pronunțarea instanței de fond.
Reclamanta arată că prin actul adițional nr. 6/2014 la contractul de închiriere nr. 4.7/2004 înregistrat la instituția dumneavoastră sub nr. 42/0/13.01.2014 s-au stabilit următoarele:
- s-a prelungit durata contractului de închiriere până la data de 31.05.2014,
- s-a stabilit chiria aferenta perioadei 01.01.-31.05.2014 in cuantum de 1903 lei cu termen de plata la data de 31.03.2014,
- s-a dispus conform art. 3 din acest act adițional obligarea societatii la modernizarea construcție provizorii conform Regulamentului local privind condițiile de amplasare a construcțiilor cu caracter provizoriu pentru desfășurarea activității de comerț stradal pe raza municipiului C., aprobat prin HCL 846/2013 până la data de 31.05.2014.
In temeiul acestui act adițional reclamanta arată că a demarat procedura pentru obținerea autorizației de construcție după cum urmează:
- Cerere pentru eliberarea PUZ depusa la data de 14.01.2014 înregistrata la instituția pârâtă sub nr. 5468;
- Cerere pentru eliberarea Certificatului de Urbanism înregistrata la instituția pârâtă sub nr._/11.02.2014
- Obținerea avizelor si acordurilor stabilite prin Certificatul de Urbanism nr. 544/28.03.2014
- Documentația in vederea eliberării de către instituția pârâtă a autorizației de constructive înregistrata sub nr._/15.05.2014.
Reclamanta arată că la data de 21.05.2014 prin adresa nr._/15.01.2014 Direcția de Urbanism si Amenajarea Teritoriului - Serviciul de Construire/Desființare Obținere Avize si Taxe i-a comunicat faptul ca solicitarea sa in vederea obținerii autorizației de construcție pentru punctul de lucru din Bulevardul D. zona . poate fi soluționata favorabil având in vedere operațiunile de reabilitare termica a blocurilor de locuințe in perioada 2014-2020, in cazul său, blocul 35, respectiv împiedicarea acestor lucrări datorita amplasamentului construcției lingă acest . in vedere ca acest răspuns este comunicat ulterior emiterii de către instituția pârâtă a Certificatului de Urbanism nu se justifica refuzul emiterii autorizației de construcție, motivat de faptul ca toate avizele obținute ulterior emiterii certificatului de urbanism sunt favorabile.
Mai mult, arată că nu exista o HCL de reabilitare termica a blocului 35, având in vedere ca pentru demararea lucrărilor de reabilitare se emite către o hotărâre pentru fiecare . expres precum si perioada de reabilitarea a acestuia, având in vedere ca aceasta se desfășoară in perioada 2014-2020
Precizează in mod expres ca la data încheierii actului adițional nu i s-a făcut cunoscut acest proiect de reabilitare termica, iar la art. 3 din actul adițional se instituie obligativitatea sa de a efectua modernizarea construcției provizorii conform Regulamentului local privind condițiile de amplasare a construcțiilor cu caracter provizoriu pentru desfășurarea activității de comerț stradal pe raza municipiului C..
Urmarea îndeplinirii acestei obligații, reclamanta arată că în efectuarea demersurilor legale, a efectuat o . cheltuieli in cuantum de 2690 lei.
De asemenea, in conformitate cu dispozițiile art. 2 din actul adițional arată că a achitat chiria aferenta in cuantum de 1903 lei așa cum rezulta din chitanța nr._ din 11.03.2014.
Având in vedere ca și-a îndeplinit toate obligațiile din actul adițional menționat mai sus, totuși instituția pârâtă refuză să emită autorizația de construcție.
Mai mult, precizează că art. 3 din actul adițional 6/2014 prevede ca in cazul in care nu-și îndeplinește obligația de modernizare a construcției provizorii, instituția pârâtă procedează la desființarea acesteia in termen de 30 de zile calculate de la data de 31.05.2014.
Ca urmare, refuzul piritei ar putea duce la neprelungirea contractului de închiriere din motive independente de voința sa, cu atât mai mult cu cit obligativitatea modernizării construcției este instituita prin HCL 795/19.12.2013, respectiv art. 3, hotărâre care nu a fost anulata.
Precizează ca a purtat discuții cu reprezentanții Direcției de Urbanism si Direcției Patrimoniu prin care a solicitat sa se găsească soluții pentru retragerea construcției provizorii de lingă . executării operației de reabilitare termica, cu modificarea proiectului, in așa fel incit construcția sa nu împiedice efectuarea acestor lucrări insa nu a găsit înțelegere.
Învederează că pentru ca instanța sa dispună in sensul admiterii cererii de suspendare a executării actului administrativ, este deci necesar sa facă dovada sesizării organului administrativ in condițiile art. 7, existentei unui caz bine justificat si a iminentei producerii unei pagube in dauna sa, cu precizarea ca, potrivit practicii constante a instanțelor de contencios administrativ și fiscal ( a se vedea sentința Curții de Apel C. nr. 157/30.04.2009, pronunțata in dosarul nr._ ) cazul bine justificat si paguba iminenta sunt reciproc determinate, in sensul ca pericolul producerii pagubei iminente determina cazul bine justificat.
(1) Sesizarea, în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, a autorității publice care a emis actul.
Arată că a formulat contestație împotriva actelor administrativ emise de către respectiv adresa nr._/21.05.2014 emisa de Primăria Municipiului C. - Direcția de Urbanism si Amenajarea Teritoriului - Serviciul de Construire/Desființare Obținere Avize si Taxe cu consecința emiterii autorizației de construcție pentru modernizare spațiu comercial cu caracter provizoriu conform Regulamentului local privind condițiile de amplasare a construcțiilor cu caracter provizoriu pentru desfășurarea activității de comerț stradal pe raza municipiului C. contestație înregistrata la aceasta instituție in termenul procedural si la care, pana la aceasta data, nu am primit nici un răspuns, respectiv nr._/29.05.2014.
Prin cererea formulata, arată că a criticat legalitatea masurilor dispuse de către parata, apreciind ca emiterea certificatului de urbanism a constituit aparenta emiterii autorizației de construcție si atras după sine cheltuieli care nu se justifica, ca urmare arată că este prejudiciata moral si material.
(2) Existenta unui caz bine justificat
Reclamanta arată că din cuprinsul adresei nr._/21.05.2014 nu rezulta cum si in ce fel împiedic operațiunile de reabilitare termica, cu atât mai mult cu cit modernizarea spațiului comercial este obligație stabilita prin actul adițional al contractului de închiriere, respectiv art. 3.
Reclamanta consideră ca se impune o privire generala asupra acestor motive tocmai pentru a da posibilitatea formulării unei apărări pe fondul cauzei înainte de finalizarea executării silite.
În susținerea punctului său de vedere reclamanta invocă decizia nr. 3015/23.09.2008 a înaltei Curți de Casație si Justiție - Secția de C. Administrativ si Fiscal, potrivit căreia» "existenta cazului bine justificat nu presupune prezentarea unor dovezi de nelegalitate evidenta, căci o asemenea cerința si interpretare ar echivala cu prejudecarea fondului cauzei", fiind suficienta prezentarea unor argumente juridice "sumar probate, aparent valabile, de natura a crea insa o îndoiala in ceea ce privește actele contestate (...) si a căror legalitate nu a fost încă pe deplin confirmata".
(3) Suspendarea executării actului administrativ fiscal este necesara pentru prevenirea unei pagube iminente.
Paguba iminenta, arată reclamanta, este, așa cum a fost definita de art. 2 alin. l lit. s din Legea nr. 554/2004 "prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public".
Reclamanta arată că dovedește cu înscrisurile anexate prezentei cereri faptul ca atât cheltuielile efectuate pentru obținerea autorizației de Construcție așa cum au fost enumerate mai sus, stocul de marfa existent la aceasta data in cuantum de 140.237,09 lei, valoarea construcției provizorii in cuantum de 7206,8 lei debite furnizori 127.24.,41 lei așa cum rezulta din balanța sintetica pe luna aprilie 2014 reprezintă atât prejudiciul actual, respectiv cheltuielile efectuate pentru obținerea autorizației de construcție cit si prejudiciul material viitor si previzibil așa cum este individualizat mai sus.
Alături de argumentele expuse mai sus,trebuie avuta in vedere si recomandarea nr. R/89/8/13.03.1989 a Comitetului de Miniștri din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicționala provizorie in materie administrativa.
Așa cum s-a arătat si in recomandarea 16/2003 a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei, executarea deciziilor administrative trebuie sa tina cont de drepturile si interesele persoanelor particulare,Mai mult, in recomandarea R/89/8 a Comitetului de Miniștri este chemata autoritatea jurisdicționala competenta, in speța instanța judecătoreasca, atunci când executarea unei decizii administrative este de natura sa provoace daune grave particularilor cărora li se aplica decizia, sa ia masuri provizorii corespunzătoare.
Arată că acesta este si punctul de vedere al Curții de Apel C. (decizia nr. 373/18.12.2008 pronunțata in dosarul nr._ ), ca soluția suspendării executării actului administrativ se circumscrie noțiunii de protecție provizorie corespunzătoare, fără ca astfel sa se aducă atingere executării deciziilor autorităților administrative prin care se impun particularilor o . obligații.
Precizează că suspendarea pronunțata de către instanța nu afectează in nici un fel principiul caracterului executoriu al actului administrativ, ci tocmai îl confirmă, căci partea apelează la hotărârea justiției pentru a nu executa actul pana la finalizarea tuturor procedurilor jurisdicționale, respectiv pana când instanța stabilește ca refuzul emiterii autorizației de constructive este legal sau nu in speța de fata.
Luând in considerare motivele bine justificate invocate mai sus si pentru prevenirea unei pagube iminente, reclamanta consideră că prezenta cerere este întemeiata si, in consecința, sa o admită si sa dispună suspendarea executării actului administrativ, respectiv adresa nr._/21.05.2014 emisa de Primăria Municipiului C. - Direcția de Urbanism si Amenajarea Teritoriului - Serviciul de Construire/Desființare Obținere Avize si Taxe cu consecința emiterii autorizației de construcție pentru modernizare spațiu comercial cu caracter provizoriu conform Regulamentului local privind condițiile de amplasare a construcțiilor cu caracter provizoriu pentru desfășurarea activității de comerț stradal pe raza municipiului C. pana la pronunțarea instanței de fond.
In drept își întemeiază prezenta cerere pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.
M. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
Pârâtul precizează că, sub aspectul stării de fapt se poate reține, fără putință de tăgadă, că autoritatea locală și reclamanta au hotărât și au semnat contractul cu privire la închiriere, precum și toate actele adiționale, acestea având la bază o . acte administrative ce nu au fost contestate, acte constând în hotărâri ale consiliului local, acte pe care reclamanta le-a avut la cunoștință în momentul adoptării acestora și mai ales în momentul semnării actelor adiționale, acte cu care au fost de acord, aspect ce reiese inclusiv din cererea depusă de către reclamantă la sediul autorității prin care solicită eliberarea certificatului de urbanism.
Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 795/2013 s-a aprobat pentru mai multe societăți comerciale prelungirea duratei contractelor de închiriere a terenurilor ocupate de construcții amplasate pe domeniul public/privat al municipiului C..
Se arată că ulterior adoptării acestei hotărâri de către organul deliberativ Consiliul Local al municipiului C., în temeiul prevederilor art. 36 alin. 2 lit. c coroborat cu alin. 5 lit. a și b, art. 45 alin. 3, art. 123 și art. 61 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, republicată privind administrația publică locală, s-a încheiat în data de 13 ianuarie a.c. sub nr. 4210, actul adițional nr. 6/2014 la contractul de închiriere nr. 47/2004.
Ulterior, reclamanta a depus cerere pentru eliberarea Certificatului de Urbanism, acesta fiindu-i i eliberat sub nr. 544/28.03.2014 prin care se specifică că acest certificat este eliberat în scopul modernizării spațiului comercial, cu caracter provizoriu, iar ca regim juridic terenul este intravilan și aparține domeniului public al municipiului C. conform Hotărârii de Guvern nr. 141/2008, anexa nr. 2 la poziția nr. 6985, teren ce face obiectul contractului de închiriere nr. 47/2004.
Ulterior, după ce s-a depus documentația pentru obținerea autorizației de construire, în urma verificărilor tuturor documentelor, precum și verificarea pe teren ca zonă, s-a constatat că la adresa bulevard D., zona . unde s-a solicitat modernizare spațiu comercial cu caracter provizoriu, aceasta nu poate fi soluționată favorabil întrucât în perioada 2014-2020 vor continua operațiunile de reabilitare termică a anvelopelor blocurilor de locuințe de pe raza municipiului C., precum și faptul că, această construcție provizorie ce a fost solicitată și prezentată pe hârtie de proiectant, este amplasată adiacent blocului nr. 35 pe o lungime de 7,20 ml, fapt ce împiedică realizarea lucrărilor de construcție la fațadele blocului respectiv, iar obținerea unei autorizații de construire fără a avea o documentație completă excede cadrului legal mai sus stabilit. Pentru acest motiv cererea reclamantelor este inadmisibila.
De altfel, certificatul de urbanism nu este un act administrativ, ci o operațiune administrativă care nu produce efecte juridice, ci doar „informează" petentul in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate si aprobate potrivit legii, și fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si construcțiilor existente la data solicitării si stabilesc cerințele urbanistice care urmează sa fie îndeplinite in funcție de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzând avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizării.
Asimilarea de către reclamantă a adresei emisă de Primăria Municipiului C., ca fiind act administrativ, nu poate fi primită întrucât nu îndeplinește condițiile de fond și formă prevăzută de Legea nr. 554/2004 în definirea actului administrativ, motiv pentru care solicităm respingerea ca inadmisibilă.
Din interpretarea prevederilor art. 14 al. 1 din Leg. 554/2004, rezultă că, pentru suspendarea executării unui act administrativ, dacă instanța consideră că această adresă este un act administrativ, este necesar a fi întrunite, cumulativ, două condiții: existență unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube care, astfel, poate fi prevenită. Cele două condiții, prin tonul lor restrictiv-imperativ, denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând, așadar, dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care să fie de natură a argumenta existența „unui caz bine justificat" și a „iminenței producerii pagubei".
In sensul Legii nr. 554/2004, cazurile bine justificate reprezintă acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, astfel cum se prevede prin art. 2 lit. t) și ș). Astfel, arată că suspendarea executării actului administrativ trebuie privită ca o situație de excepție, dispusă în considerarea celor două principii incidente în materie - al legalității actului și al executării acestuia din oficiu.
In ceea ce privește a doua condiție, cea referitoare la iminența producerii unei pagube, astfel cum este aceasta definită de art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, pârâta arată că îndeplinirea acestei condiții poate fi stabilită în raport de circumstanțele cauzei, cuantumul ridicat al suinei ce urmează a fi executată în raport de disponibilitățile financiare ale reclamantei și specificul activității acesteia.
Astfel, referitor la cerința pagubei iminente, apreciaza că nu poate fi reținută ipoteza producerii unui prejudiciu material, viitor și previzibil, întrucât producerea unei consecințe negative în ceea ce privește relațiile economice și patrimoniul societății deși este reală NU ESTE SUFICIENTA pentru a demonstra iminența producerii unei pagube, care ar trebui să constea într-o consecință a executării, iar nu să reprezinte chiar executarea actului atacat.
In ceea ce privește condiția cazului bine justificat, pornind de la aceeași prezumție de legalitate a actului administrativ, că elementele invocate de către reclamantă nu pot conduce la concluzia văditei nelegalități a actului atacat, iar aspectele de fapt și de drept susținute de către reclamantă vor putea fi analizate doar cu prilejul soluționării fondului cauzei.
Suspendarea executării actului administrativ, care se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor particularilor până la momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea lui, constituie o măsură de excepție, presupunând dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, pe baza cărora să se poată reține îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și iminența pagubei, astfel cum sunt definite prin art. 2 lit. ș) și t) din aceeași lege.
Îndeplinirea acestor condiții se analizează în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, pe baza împrejurărilor de fapt și de drept prezentate de partea interesată. Acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube, dificil de reparat, în cazul particular supus evaluării.
In raport cu circumstanțele concrete ale prezentei cauze îndeplinirea cumulativă a celor două condiții impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu poate fi reținută.
Astfel, în cauza de față nu există elementele care să contureze îndeplinirea primei condiții, a cazului bine justificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Din examinarea sumară a situațiilor de fapt și de drept invocate de reclamante, se constată că acestea nu sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ a cărui suspendare a fost solicitată în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004. Mai mult, cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte care țin de legalitatea actului, întrucât acestea vizează fondul actului, care se analizează numai în cadrul acțiunii în anulare.
Pârâtul arată că în speță, instanța trebuie să aprecieze că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute cumulativ de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ.
Prin urmare, arată că eficiența în cauza dedusă judecății o au dispozițiile art. 969 din vechiul cod civil sub imperiul căruia s-a perfectat contractul în sensul că voința părților s-a materializat în clauzele contractului sus evocat și acestea reprezintă legea părților.
Pârâtul arată că în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiției necesității suspendării executării actului administrativ pentru prevenirea unei pagube iminente cu atât mai mult cu cât cauzele de încetare și reziliere a contractului au fost stabilite și însușite de părți. Condițiile în care terenul a fost închiriat către reclamanta au fost cunoscute și însușite de aceasta la data încheierii contractului de închiriere, PRECUM ȘI TUTUROR ACTELOR ADIȚIONALE, reclamanta cunoscând acest lucru.
Solicită instanței să respingă cererea privind suspendarea actului administrativ respectiv adresa nr._/2014 emisă de Primăria Municipiului C. - Direcția de Urbanism și Amenajarea Teritoriului - Serviciul de Construire/Desființare, Obținere Avize și Taxe, ca vădit neîntemeiată.
In drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 și următoarele raportat la art. 245 din noul Cod Procedură Civilă, precum și pe textele legale anterior menționate.
Deliberând asupra cererii de suspendare, întemeiată pe dispozițiile art.14 din legea 554/2004, instanța reține că reclamanta a solicitat, pe calea prezentului demers judiciar, suspendarea executării actului - adresa_/21.05.2014, prin care a fost refuzata emiterea autorizatiei pentru modernizarea spatiului comercial cu caracter provizoriu, cu motivarea ca in perioada 2014-2020 vor continua operatiunile de reabilitare termica a anvelopelor blocurilor de locuinte de pe raza mun. C., iar constructia provizorie pentru care se solicita emiterea autorizatiei este amplasata adiacent blocului 35 pe o lungime de 7,20 m.l., ceea ce va impiedica realizarea lucrarilor la fatada blocului respectiv.
În drept, potrivit art.14 din legea 554/2004, suspendarea executării unui act administrativ poate fi dispusă numai în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
Este adevărat că potrivit art.2 alin.2 din aceeași lege, se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, însă susceptibile de a forma obiectul unei cereri de suspendare sunt numai acele acte care pot fi executate.
Or, din această perspectivă este clar că refuzul autorității de a soluționa o cerere nu este un act susceptibil de executare.
Acest refuz este asimilat unui act administrativ prin prisma faptului că poate vătăma drepturi și interese legitime ale persoanei (dacă este nejustificat) și deci poate constitui obiect al contestației întemeiate pe legea contenciosului administrativ.
Însă, refuzul autorității este un act care se dovedește, prin el însuși, inapt a genera efecte juridice susceptibile a fi executate; altfel spus, nu există un act administrativ care să conțină dispoziții ce pot fi puse în executare, dispoziții a căror executare ar putea fi suspendată.
Cu alte cuvinte, procedura suspendării executării nu este aplicabilă refuzului autorității publice de a emite un anumit act administrativ, de vreme ce, în situația de față, nu există un astfel de act în materialitatea lui, ce ar putea fi executat.
Din această perspectivă, a imposibilității de executare a Adresei_/21.05.2014 (care atestă respingerea cererii reclamantei), instanța apreciază că cererea de suspendare a executării acestui act apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă în consecință, in temeiul art. 14 din Legea 554/2004.
Apararile pe fondul cauzei nu vor fi analizate de instanta intrucat nu prezinta relevanta, fata de natura actului a carui suspendare se solicita.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de suspendare formulată de reclamanta ., cu sediul în C., .. 33, .. 1, ., în contradictoriu cu pârâtul M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C., . nr. 7, județul D..
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2014.
Președinte, A. M. S. | ||
Grefier, A. G. C. |
A. S/03.07.2014
A.C. 01 Iulie 2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 7960/2014.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 2261/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
