Anulare act administrativ. Sentința nr. 327/2015. Tribunalul GORJ

Sentința nr. 327/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 2878/95/2014

Dosar nr._

Cod operator 2443/2442

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentința Nr. 327/2015

Ședința publică de la 06 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. C. S.

Grefier M. R.

Pe rol fiind judecarea acțiunii promovată de reclamanta S. A. în contradictoriu cu pârâtele Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj – C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu handicap Gorj din cadrul Consiliului Județean Gorj și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București - având ca obiect anulare acte administrative.

La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde avocat M. I. pentru reclamanta S. A., lipsă fiind pârâtele Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj și C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că prin compartimentul registratură s-au depus la dosarul cauzei adresa nr. 5728 din data de 02.03.2015, într-un singur exemplar, de către pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj și adresa nr.4819/ ANPD/SCM/2015 de către pârâta C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Apărătorul ales al reclamantei având cuvântul, solicită admiterea contestației anularea Deciziei nr. 2094/21.02.2014 și pe cale de consecință anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr.3573/2013, cu consecința dispunerii încadrării reclamantei într-un grad de handicap corespunzător.

Susține că, din partea finală a răspunsului comuniat de pârâta C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București reiese că erau necesare documente care să ateste stabilirea acestui diagnostic înainte de împlinirea vârstei de 18 ani dar din concluziile raportului de expertiză rezultă că nu se poate preciza cu certitudine momentul debutului afecțiunii dar acesta a fost sigur preșcolar, iar deficitul din punct de vedere intelectual este sigur, permanent și ireversibil.

Consideră că, în acest sens nu se justifică faptul că între anii 2009-2012 reclamanta a fost încadrată într-un grad de handicap iar în anul 2013 nu s-a mai încadrat în grad de handicap, deși pârâtele au avut în vedere aceleași documente pe care le-a avut în vedere și Institutul de Medicină Legală C., care atestă clar această boală având un debut în perioada preșcolară și ca atare potrivit Ordinului 762/2007 se încadrează într-un grad de handicap, boala fiind sigură.

Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 19.05.2014, sub nr._, modificată și precizată ulterior, reclamanta S. A. le-a chemat în judecată pârâtele Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj – C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj din cadrul Consiliului Județean Gorj și C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București (reprezentată de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice) solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună obligarea acestora la anularea Deciziei nr. 2094/21.02.2014 emisă de C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București prin care i s-a respins plângerea sa împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3573/05.12.2013 și pe cale de consecință anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3573/2013, cu consecința dispunerii încadrării reclamantei într-un grad de handicap corespunzător.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că motivarea respingerii plângerii sale, adusă prin decizia contestată este una lapidară, simplistă și care nu oferă detalii asupra criteriilor medico-psihosociale, aprobate prin Ordinul 762/1.992/2007 care nu ar fi fost respectate.

De asemenea, reclamanta a precizat că nici certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 3573/2013 nu oferă prea multe detalii asupra împrejurărilor care au dus la schimbarea situației medicale și de diagnostic față de ultimul certificat emis de pârâtă cu nr. 1590/2012 care stabilea un termen de revizuire la 6 luni.

A menționat că încadrarea sa într-un grad de handicap datează încă din anul 2009, când fiul și nora sa s-au ocupat de toată documentația necesară obținerii unui astfel de certificat, primul obținut fiind cel cu nr. 7324/2009, cu o încadrare în gr. II - Accentuat. S-a decis atunci de către aceeași comisie de evaluare că handicapul său este unul congenital, ceea ce înseamnă că este dobândit încă de la naștere, deficiența dobândită fiind în accentuare odată cu înaintarea în vârstă, avându-se în vedere actele medicale, scrisorile medicale, luările în evidențele primăriei și ale medicului de familie, precum și referatele făcute de medici specialiști.

Aceleași constatări le-a făcut pârâta în anii 2010, 2011 și 2012, fără modificări ale bolii, o boală mentală care presupune un retard mental accentuat spre mediu.

De asemenea, a mai menționat că evaluările au fost de fiecare dată complexe și la aceleași evaluări a fost supusă și în 2013 cu ocazia revizuirii, pentru ca s-a apreciat că este nevoie de o astfel de revizuire de la an la an. Tratamentele medicale, igienice și de recuperare prescrise însă nu dau roade și nu duc la o ameliorare a bolii, care este una nevindecabilă.

A învederat că statutul său social este unul care nu permite un venit pentru că nu a lucrat niciodată și are acest retard de la naștere, râmând repetentă la scoală (potrivit adeverinței 349/2012 emisă de Primăria Stejari). Că, fără venituri nu poate urma nici un tratament care să mențină cel puțin în această stare și integrată în societate.

A mai apreciat că certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 3575/2013 este unul total contrar celor emise până în acest moment și arată o neîncadrare în grad de handicap, pe considerentul că boala există dar nu este dovedita ca fiind dobândita de la naștere.

La rubrica destinată dobândirii handicapului, pârâta nu a mai completat nimic și nu a mai considerat că ar fi una congenitală (din naștere), nefiind trecut documentul prin care să dovedească vechimea acestui handicap.

O astfel de interpretare și de practica constantă a pârâtei constituie un abuz ce trebuie sancționat, punând-o în situația unei probatio diabolica, pentru că nu-și poate procura documente primare, pentru că la acele vremuri nu a fost luată în evidențe încă de la naștere de către autorități.

Criteriile la care se refera cele două ordine invocate de pârâtă nu se referă decât la bolile dobândite pe parcursul vieții din diferite motive, și nu cele dobândite la naștere.

A mai precizat că aceleași ordine există și își produc efecte din 2007, astfel că acele reguli nu au fost invocate de pârâtă la acel moment, ceea ce presupune că pârâta a recunoscut încadrarea sa într-un grad anume de handicap în baza acelorași documente și reguli.

Astfel, noua încadrare pe care o face pârâta este una ilegală și vătămătoare în drepturile sale, drepturi ce i se cuvin având în vedere boala sa, pentru că toate actele medicale nu converg decât spre această situație, a unei boli congenitale și greu de ameliorat pe viitor.

A arătat că, deocamdată starea sa este în acord cu regulile impuse de Ministerul Muncii și se impune încadrarea sa în gradul de handicap notat în 2013.

De altfel, în penultimul certificat cu nr. 1590/2013 i s-a cerut pentru viitoarea revizuire de la 30.11.2013 să se prezinte cu același acte medicale și de la primărie și nu unele cu care să dovedească dobândirea primară a bolii.

Existența bolii este un fapt împlinit, un aspect de necontestat care nu poate implica dovada dobândirii congenitale, mai ales că la nivelul anilor 2009-2011 pârâta a recunoscut acest mod de dobândire, fiind unul congenital.

În drept, și-a întemeiat cererea pe prevederile Legii nr.544/2005.

În dovedirea cererii de chemare în judecată, reclamanta a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri și de proba cu expertiza medicală de specialitate, probe încuviințate în cauză.

Prin întâmpinare pârâta Direcția G. de Asistență Socială din cadrul Consiliului Județean Gorj a solicitat pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca inadmisibilă, având în vedere că potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap la art. 87 alin 1, C. de evaluare stabilește încadrarea în grad și tip de handicap și perioada de valabilitate a certificatului, după caz, data ivirii handicapului, orientarea profesională a adultului cu handicap, pe baza raportului de evaluare complexă elaborat de serviciul de evaluare complex, încadrarea respingerea încadrării în grad și tip de handicap se atestă, potrivit alin.4 prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Că, potrivit art. 87 alin 5, „Certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la C. superioară de evaluare persoanelor adulte cu handicap”, iar art. 902 alin. 4 prevede că, „ Deciziile emise de C. superioară pot fi atacate la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererile adresate instanței fiind scutite de taxa judiciară de timbru”.

Conform art. 903 alin. 7 din aceeași lege, „ punerea în executare a deciziilor emise de C. superioară se face de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului”.

Prin urmare, reclamanta trebuia să cheme în judecată C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap emitenta Deciziei nr. 2094/21.02.2014 prin care a fost respinsă contestația nr. 165/08.01.2014 împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3573/05.12.2013 emis de C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii reclamantei S. A., ca fiind neîntemeiată.

În fapt, reclamanta a solicitat încadrarea în grad de handicap pe baza actelor medicale prezentate, încadrarea în grad de handicap se face pe baza actelor medicale prezentate de către solicitant, și în conformitate cu Ordinul 762/31.08.2007 al Ministrului Muncii Familiei și Egalității de Șanse și 19.11.2007 al Ministrului Sănătății Publice pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza se stabilește încadrarea în grad de handicap.

În urma evaluării medicale în conformitate cu Ordinul 762/31.08.2007 al Ministrului Muncii Familiei și Egalității de Șanse și 1992/19.11.2007 al Ministrului Sănătății Publice pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap (capitolul 1-1), C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj a stabilit neîncadrarea reclamantei într-un grad de handicap și a dispus emiterea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 15.12.2013 întrucât afecțiunile de care suferă reclamanta sunt boli dobândite și nu handicap.

Împotriva acestuia, reclamanta a depus contestație, iar prin Decizia nr. 2094/21.02.2014 C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București, analizând documentele depuse, a decis că reclamanta nu se încadrează în criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul 762/31.08.2007 al Ministrului Muncii Familiei și Egalității de Șanse și 1992/19.11.2007 al Ministrului Sănătății Publice cap. 1-1.

În privința încuviințării probei prin efectuarea unei expertize medico-legale, a solicitat respingerea acesteia întrucât, criteriile expertizei medico-legale diferă radical de criteriile medico-psihosociale în legislația specială pentru protecția persoanelor cu handicap.

Art. 85 alin. 3 din Legea nr. 448/2006 precizează că încadrarea în grad și tip de handicap al adulților cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, iar alin. 10 prevede că „Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului sănătății”, în speță Ordinul 762/31.08.2007 al Ministrului Muncii Familiei și Egalității de Șanse și 1992/19.11.2007 al Ministrului Sănătății Publice.

Potrivit dispozițiilor cuprinse în Ordinul 1134/2000 al Ministerului Justiției și Ordinul 255/2000 al lui Sănătății pentru aprobarea normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale, instituțiile de medicină legală efectuează activități ce constau în examinări clinice și complementare radiologice, hematologice, serologice, bacteriologice, oncologice, dermatologice, genetice, neavând în competență efectuarea unor expertize pentru stabilirea gradului de handicap.

În baza art. 411 alin. 2 pct.2 din Codul de procedură, a solicitat judecarea acțiunii și în lipsa sa.

La data de 27.08.2015 reclamanta a depus la dosarul cauzei, o cerere modificatoare la cererea de chemare în judecată prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București, având în vedere că aceasta este emitenta deciziei contestată în cauză, fila 38.

Ca urmare a acestei cereri, instanța a stabilit cadrul procesual potrivit voinței procesuale a reclamantei.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - C. S. a formulat întâmpinare prin care a învederat că prin decizia nr. 2094/21.02.2014, C. S. de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți respinge contestația reclamantei formulată împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3573/05.12.2013 cu respectarea strictă a criteriilor, aprobate prin Ordinul comun nr. 762 al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse IMMFES și nr. 1992 al ministrului sănătății publice (MSP) din 2007, modificat prin Ordinul Ministerului Sănătății (MS) și al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), nr._ .A precizat că încadrarea în grad de handicap se face în conformitate cu criteriile menționate, pe baza actelor medicale pe care le prezintă solicitantul.

Conform HG nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, evaluarea persoanelor adulte cu handicap, este un proces complex și continuu prin care sunt estimate și recunoscute particularitățile de dezvoltare, integrare și incluziune socială a acestora. Procesul presupune colectarea de informații cât mai complete și interpretarea acestora în scopul orientării asupra deciziei și intervenției, stabilindu-se astfel măsura în care afecțiunea medicală generatoare de handicap, respectiv deficiența funcțională cauzată de boală, afectează viața personală (autonomia în plan personal-capacitatea de autoservire și autoîngrijire) și integrarea socială a persoanei (autonomia în plan social - comunicare, orientare, mobilizare).

Din documentele medicale depuse la dosar, reiese că reclamanta a fost diagnosticată cu: oligofrenie gardul II cu tulburări psihice, deficit psihointelectual și de limbaj, sugestibilitate crescută, tulburări de comportament (referat medical nr.476/01.11.2013), QI=44-46 puncte, atrofie corticală (scrisoare medicală și fișa de evaluare psihologică din data de 16.09.2013).

În urma evaluării socio - psihomedicale, conform criteriilor din Ordinul comun nr. 762 al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse (MMFES) și nr. 1992 al ministrului sănătății publice (MSP) din 7, modificat prin Ordinul Ministerului Sănătății (MS) și al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) nr._, Capitolul 1: Funcțiile mentale, Secțiunea I: Evaluarea gradului de handicap la persoanele cu dezvoltare incompletă a funcțiilor mentale și psihosocial, întârzierea mintală (retardul mental) este caracterizat prin funcționare intelectuală semnificativ sub medie (un QI sub 70 cu debut înaintea vârstei de 18 ani) precum și prin deficite sau deteriorări concomitente în activitatea adaptativă în cel puțin două din următoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, viața de familie, aptitudini sociale, uz de resursele comunității, autoconducere, aptitudini școlare funcționale, timp liber, sănătate și de siguranță.

Fișa de consultații medicale nr.9548 eliberată de Spitalul Județean de Urgență Târgu-J., cabinet I laborator sănătate mintală, menționează diagnosticul de oligofrenie la data de 10.11.2010 iar anterior, în data de 08.10.2008, diagnosticul de depresie cu note interpretative. În consecință, din analiza actelor medicale aflate la dosarul de evaluare complexă, debutul afecțiunii psihice este tardiv, respectiv la vârsta de 52 ani.

Raportul de evaluare complexă întocmit de către Serviciul de Evaluare Complexă Gorj specifică faptul că, reclamanta este neșcolarizată, nu susține că ar fi fost diagnosticată în copilărie/adolescentă cu oligofrenie și nu deține alte documente medicale mai vechi, anterioare ei de 18 ani, așa cum se menționează în criteriile din Ordinul Ministerului Sănătății (MS) și al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).

Ancheta socială nr.4162/12.11.2013 relevă faptul că reclamanta este o persoană cu autonomie parțial afectată, se deplasează fără dispozitive. Că, niciun document medical și nici fișa de consultații medicale nr. 9548 nu conțin date referitoare la o deteriorare cognitivă în perioada copilăriei sau adolescentei, astfel încât nu se justifica încadrarea în grad de handicap a reclamantei având în vedere prevederile Ordinului comun nr. 762 al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse (MMFES) și nr. 1992 al ministrului sănătății publice (MSP) din 2007, modificat prin Ordinul Ministerului Sănătății (MS) și al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) nr._, conform cărora, debutul afecțiunilor acesteia trebuiau să aibă loc în copilărie astfel încât să se poată face o încadrare în grad de handicap, motiv pentru care C. Superioara a respins contestația formulată la certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 3573/05.12.2013 emis de C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj.

Față de cele invocate prin întâmpinare, a solicitat instanței respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală, cu consecința menținerii deciziei nr. 2094/21.02.2014 de respingere a contestației formulate la certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 3573/05.12.2013 emis de C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj.

În drept, și-a întemeiat întâmpinare pe dispozițiile art. 205 din Codul de Procedură Civilă, Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, Ordinului comun nr. 762 al MMFES și nr. 1992 al MSP din 2007, cu modificările ulterioare.

A solicitat judecarea cauzei în lipsa potrivit art.223 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

În probațiune a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri.

Prin concluziile scrise, reclamanta a solicitat admiterea contestației și anularea Deciziei nr.2094 din data de 21.02.2014 cât și anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3573 din data de 05.12.2013, cu consecința dispunerii încadrării într-un grad de handicap corespunzător. A solicitat să se aibă în vedere concluziile raportului de expertiză care stabilesc un diagnostic sigur de handicap (oligofrenie gr I/II), handicap care a fost constatat pentru prima dată în anul 2009, când a obținut o indemnizație corespunzătoare, pentru că până la acel moment nu a avut cine să se ocupe de documentația necesară.

Deși la acel moment, evaluările au fost unele foarte complexe, asa cum sunt ele evidențiate și în cuprinsul raportului de expertiză, boala mentală și retardul mental au fost confirmate de intimate la acel moment și ulterior până în anul 2013, când comisia a respins încadrarea în grad de handicap, pe simplu considerent că el nu este unul congenital, adică nu ar fi una dobândită la naștere sau în copilărie.

A menționat că, trebuie avut în vedere și termenul de congenital care presupune malformații încă de la naștere sau de la prima vârsta a copilăriei, termen medical consacrat în medicină, astfel că nu este necesar ca această boală să fie dobândită încă din ziua nașterii ci ea poate fi dobândită și ulterior, în perioada copilăriei.

Astfel, criteriile medicale oferite de cele două Ordine nr. 762 și 1992 datează încă din anul 2007 și ele nu au fost aplicate la momentul obținerii certificatelor de handicap din anii 2009-2012 în sensul respingerii încadrării sale în grad, iar ele nu se referă strict la bolile dobândite la naștere ci și la bolile dobândite ulterior în timpul copilăriei.

A învederat că în întâmpinarea intimatei se apreciază „ că nu există date sau documente care să ateste că această deteriorare cognitivă este dobândită în perioada copilăriei sau adolescență în raport de care nu se justifică încadrarea în grad de handicap” potrivit celor două ordine care cer această condiție, dar raportul de expertiză demontează această incertitudine și confirmă debutul preșcolar, care include și perioada copilăriei.

Din lipsa altor documente doveditoare care nu atrag culpa sa și nu i se pot imputa, debutul bolii a fost cu siguranța preșcolar, fiind fără importanță faptul că deficiențele s-au agravat pe parcursul timpului.

Ceea ce contează este debutul afecțiunii și nu starea acesteia în timp, mai ales că experții au hotărât că deficitul este permanent și ireversibil și nici măcar nu răspund la întrebări simple, fiind dezorientată temporospațial.

A mai arătat că în aceste condiții că este firesc să aibă un însoțitor și o indemnizație corespunzătoare, apreciind că îndeplinește criteriile medicale pentru o încadrare în grad de handicap, care justifică contestația sa, cât timp pârâta prin comisiile sale nu au analizat corect situația medicală în raport de examinarea fizică și actele medicale existente la dosar, aceleași avute în vedere și de Institutul de Medicină Legală C..

Pe parcursul cercetării judecătorești au fost administrate proba cu înscrisuri și proba cu expertiza medico - legală.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Cu privire la excepția inadmisibilității susținută de faptul că reclamanta nu ar fi chemat în judecată C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București, se constată că aceasta nu este o veritabilă excepție, fiind o apărare a pârâtei și pe care instanța o va analiza ca atare.

Așadar, se reține că reclamanta și-a precizat cadrul procesual în acest sens, apărarea pârâtei fiind rămasă fără argument, motive pentru care instanța va analiza acțiunea reclamantei pe fond.

Tribunalul reține, în primul rând, că obiectul cauzei dedusă judecății îl constituie contestația formulată de reclamanta împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3573/05.12.2013, emis de Consiliul Județean Gorj - C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și împotriva deciziei nr.2094/21.02.2014 emisă de C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, contestație formulată potrivit alin. 4 al art. 902 alin. 1 lit. b din Legea 448/2006.

Așadar, în ceea ce privește actele cu caracter administrativ individual contestate, se reține că prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 3573/05.12.2013 emis de C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap s-a stabilit că reclamanta nu se încadrează în grad de handicap, cu motivația că nu sunt îndeplinite criteriile medicale conform Ordinului nr. 762/2007 al MMFES și Ordinul 1992/2007 al MSP, fiind vorba de boli dobândite și nu de handicap. Codul de boală reținut în acest certificat este F 71.

Împotriva acestui act, reclamanta a formulat contestația nr. 165/08.01.2014, aceasta fiind respinsă prin decizia nr. 2094/21.02.2014 emisă de C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, cu motivarea că reclamanta nu se încadrează în grad de handicap conform criteriilor medico-psihologice aprobate prin Ordinul nr._ - Cap. 1 – I.

Nemulțumită de soluția adoptată de C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, reclamanta s-a adresat instanței de contencios administrativ, solicitând anularea celor două acte administrative, cu consecința cu consecința dispunerii încadrării reclamantei într-un grad de handicap corespunzător.

Tribunalul reține că potrivit art. 86 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, gradele de handicap sunt ușor, mediu, accentuat și grav, iar tipurile de handicap sunt fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mental, psihic, ./S., asociat, boli rare.

Referitor la stabilirea încadrării în grad și tip de handicap, art. 85 alin. 10 din aceeași lege, statuează că aceasta se face pe baza criteriilor medico-psihosociale care sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului sănătății.

De reținut că anterior, prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 1590/2013 reclamanta a fost încadrată în gradul de handicap III Mediu, cod de boală F23, cu deficiență funcțională medie, cod de handicap 6.psihic, prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 4935/2011 reclamanta a fost încadrată în grad de handicap II Accentuat, cod de boală F71, deficiență funcțională accentuată, cod de handicap 5. mental, prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 6007/2010 reclamanta a fost încadrată în grad de handicap II Accentuat, cod boală oligofrenie grad II cu tulburări psihice, IQ 44-46, Cod F71, F 92, cu deficiența funcțională accentuată, cod handicap 5. Mental, prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 7324/18.11.2009 reclamanta a fost încadrată în grad de handicap II Accentuat, cod boală oligofrenie grad II cu tulburări psihice, IQ 44-46, Cod F71, F 92, cu deficiența funcțională accentuată, cod handicap 5. Mental.

Pârâții, prin întâmpinările depuse la dosar, au confirmat că reclamanta a fost diagnosticată cu: oligofrenie gardul II cu tulburări psihice, deficit psihointelectual și de limbaj, sugestibilitate crescută, tulburări de comportament (referat medical nr.476/01.11.2013), QI=44-46 puncte, atrofie corticală (scrisoare medicală și fișa de evaluare psihologică din data de 16.09.2013), însă au susținut că debutul afecțiunii psihice este tardiv, respectiv la vârsta de 52 ani.

Totodată, confirmă faptul că reclamanta este neșcolarizată, însă arată că nu rezultă că aceasta ar fi fost diagnosticată în copilărie/adolescentă cu oligofrenie și nu deține alte documente medicale mai vechi, anterioare ei de 18 ani, așa cum se menționează în criteriile din Ordinul Ministerului Sănătății (MS) și al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), documente referitoare la o deteriorare cognitivă în perioada copilăriei sau adolescentei.

Tribunalul, analizând actele medicale depuse în probațiune de către reclamantă, coroborate cu concluziile expertizei medico –legale întocmite în cauză, constată că aceasta prezintă diagnosticul: „Oligofrenie grad I/II”.

Criteriile medico-psihosociale corespondente acestor diagnostice, pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap se regăsesc în Ordinul nr. 762/2007 al MMFES și Ordinul nr. 1992/2007 al MSP la Cap. 1- Funcțiile mentale, subcap. I.1 – Evaluarea persoanelor cu dezvoltare incompletă a funcțiilor mentale, în vederea încadrării în grad de handicap.

Astfel, la Cap. 1, subcap. I.1, sunt descrise criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în cele patru grade de handicap, a persoanelor cu dezvoltare incompletă a funcțiilor mentale, respectiv: A.) funcționarea intelectuală generală semnificativ submedie; B.) dificultăți semnificative în funcționarea adaptativă în cel puțin două din următoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, familie, aptitudini sociale/relații interpersonale, uz de resursele comunității, autoconducere, aptitudini școlare, ocupație, timp liber, sănătate, securitate și C.) debut înainte de vârsta de 18 ani.

Pentru a putea fi încadrată într-un grad de handicap, potrivit Cap. I, subcapitol I.1 persoana cu dezvoltare incompletă a funcțiilor mentale, trebuie în primul rând să fi dobândit boala înainte de vârsta de 18 ani, iar în al doilea rând să prezinte întârziere mintală precum și minimă dezvoltare senzitivo-motorie, să reacționeze la comenzi simple îndelung executate și să fie incapabilă de autoconducție și autocontrol.

Or, așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză medico-legală întocmit în cauză, reclamanta la data examinării prezenta diagnosticul „Oligofrenie grad I/II, cu deficit din punct de vedere al intelectului sigur, permanent și ireversibil, debutul bolii fiind sigur preșcolar, cu QI 40-42.

De asemenea, din ancheta socială cu nr. 4162/12.11.2013, (filele 24-25), rezultă că reclamanta necesită ajutor pentru igiena corporală, îmbrăcat/dezbrăcat, servirea și prepararea hranei, este incapabilă total de a desfășura activități gospodărești.

Aceste probe sunt de natură a determina instanța să înlăture apărările pârâților și să constate că în mod eronat C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a apreciat că reclamanta nu se încadrează în criteriile medico – psihosociale descrise la cap. 1, subcap. I.1 din Ordinul nr. 762/2007 al MMFES și Ordinul nr. 1992/2007 al MSP, cu simpla motivare că boala a fost dobândită ulterior vârstei de 18 ani, apreciere împărtășită în mod greșit și de C. S. de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, în condițiile în care anterior, aceeași Comisie stabilise prin certificatele de încadrare în grad de handicap susmenționate că handicapul a fost dobândit anterior vârstei de 18 ani, așa cum de altfel rezultă fără echivoc și din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 90 indice 2 alin. 4 din Legea nr. 448/2006, republicată, raportat la art. 8, art. 10 alin. 1, art. 18 alin.1 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Tribunalul, reținând că în mod greșit C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și C. S. de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, au apreciat că reclamanta nu se încadrează în grad de handicap,va admite contestația dedusă judecății, va anula cele două acte administrative contestate în cauză cu consecința încadrării reclamantei într-un grad de handicap corespunzător, respectiv grad de handicap mediu, recunoscut, de altfel, anterior de pârâte prin certificatul nr.1590/2013, concluzie justificată și de faptul că QI este de 40-44, în limitele prevăzute pentru acest grad de handicap.

Dată fiind culpa procesuală și cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 451-453 Cod proc.civ. va obliga pârâtele cele două pârâte emitente a acelor contestate în cauză la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 50 lei, reprezentând taxa de timbru conform dovezii de la dosar, fila 4.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea in contencios administrativ formulată de reclamanta S. A. având CNP_ și domiciliul în comuna Stejari, ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtele Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj – C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Gorj din cadrul Consiliului Județean Gorj, cu sediul în municipiul Tg-J., ., nr.129, județul Gorj și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București cu sediul în București, calea Victoriei, nr.194, sector.1.

Anulează decizia nr.2094/21.04.2014 emisă de C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București și certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 3573/05.12.2013 emis de C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Gorj, cu consecința încadrării reclamantei într-un grad de handicap corespunzător.

Obligă pârâtele C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Gorj și C. S. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 50 lei.

Cu de recurs în 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședința publică de la 06 Martie 2015, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

M. C. S.

Grefier,

M. R.

Red. S.M.C./ Tehn. M.R.

5ex/07.04. Martie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 327/2015. Tribunalul GORJ