Anulare act administrativ. Sentința nr. 789/2015. Tribunalul GORJ

Comentarii

0

Sentința nr. 789/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 2250/95/2015

Dosar nr._

Cod operator 2443

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentința nr. 789/2015

Ședința publică din 23 iunie 2015

Completul compus din:

Președinte: C. B.

Grefier: E. D. M.

Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 09.06.2015 în cauza formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 09.06.2015, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față;

Prin acțiunea înregistrată la data de 3 aprilie 2015 pe rolul Tribunalul Gorj, sub nr._ reclamanta ., cu sediul in Tg.J., ., jud. Gorj, înregistrata la Registrul Comerțului sub nr.J_, Cod fiscal RO695819, cont iban: RO72BRDE200SV_ deschis la BRD Tg.J., prin administrator C. G., a formulat contestație împotriva deciziei nr.GJ_/13.03.2015, emisă de DGRFP C.-AJFP GORJ privind soluționarea contestației înregistrate la AJFP GORJ sub nr.GJ30467 /24.02.2015, formulate împotriva deciziei de impunere nr.F-GJ 31/23.01.2015, emisă de AJFP GORJ, dispoziției de masuri nr.GJ_/21.01.2015, în temeiul art.205 si 207 din OUG nr.93/2003, republicata, cu modificările ulterioare, a raportului de inspecție fiscala nr.F-GJ 24/23.01.2015, întocmit la data de 23.01.2015, pe care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie și solicită anularea acesteia și drept consecință, anularea celor trei acte administrativ fiscale, conform motivelor pe care le va expune. A contestat sumele calculate drept impozite si taxe suplimentare privind impozitul pe profit: 80.562,00 lei, 19.559,00 lei, 11.247,00 lei si sumele calculate la TVA suplimentar: 96.877,00 lei, 21.997,00 lei, 13.270,00 lei. Nu contesta sumele calculate la capitolul dividende, dobânzi si majorări de întârziere, sunt de acord cu aceste sume de plata, respectiv sumele de: 119.282,00 lei, 3.722,00 lei, 2.481,00 lei. A solicitat anularea actelor amintite pentru aceste sume precum si a masurilor dispuse cu privire la acestea.

În motivarea contestației a arătat că, decizia nr.GJ_/13.03.2015, nu răspunde la problemele pe care le-a ridicat prin plângerea formulata împotriva celor trei acte, nu arată motivele de fapt și de drept pe care se sprijină, arătând că este formulată în termen, se încadrează în prevederile art.205 și 207 din OG nr.92/2003 privind codul de procedură fiscală. În mod surprinzător susține că reclamanta nu a adus niciun argument prin plângerea formulată, ori, așa cum va arăta, am argumentat temeinic susținerile sale, la argumentele sale de fapt nu a primit niciun răspuns. Se menționează apoi în decizie că prin dispoziția GJ_/21.01.2015, organul fiscal a dispus măsura următoare, - pentru diferențele rezultate din declarațiile informative privind livrările - 394 aferente perioadei 01.07._14, firma . va corecta declarația informativa 394 referitoare la achizițiile și livrările privind pe ., ., ., . SA și Societatea Națională a Sării. Se arată că, la controlul efectuat, organele de inspecție fiscală, la cap. V - alte constatări, din raportul de inspecție fiscală F-GJ 24/23.01.2015, au constatat că . a depus declarația tip D 394 cu date eronate, că au dispus corectarea erorii, cu referire la societățile mai sus menționate. Se invocă în decizia GJ_/13.03.2015, faptul că au fost încălcate prevederile ordinului nr.3596/2011, art.l, referitoare la obligația declarării livrărilor de bunuri și servicii și prevăzute de art.105 alin.9 din OG nr.92/2003, conform cărora, contribuabilul are obligația să îndeplinească măsurile prevăzute în actul întocmit cu ocazia inspecției fiscale. Acesta este conținutul deciziei pe care o contestă, decizie care nu amintește de niciuna din apărările pe care le-a făcut prin plângerea împotriva deciziei de impunere nr.F-GJ 31/23.01.2015, emisă de AJFP Gorj; dispoziției de masuri nr.GJ_/21.01.2015, in temeiul art.205 si 207 din OUG nr.93/2003, republicata, cu modificările ulterioare, a raportului de inspecție fiscal nr. F-GJ24/23.01.2015. Consideră netemeinică și nelegală această decizie, pentru motivele pe care le-a expus pe larg și la care intimata prin decizia ce face obiectul contestației de față nu dă niciun răspuns, decizia este total nemotivată, ea trebuia să facă referire la fiecare din argumentele pe care le-a expus reclamanta.

Astfel, prin contestația înregistrată la AJFP Gorj, la data de 24.02.2015, sub nr.GJ_, a contestat decizia de impunere nr.F-GJ 31/23.01.2015 emisă de AJFP Gorj, dispoziția de masuri nr.GJ10579/21.01.2015 în temeiul art.205 si 207 din OUG nr.93/2003, republicata, cu modificările ulterioare; raportul de inspecție fiscala nr.F-GJ 24/23.01.2015, întocmit la data de 23.01.2015, solicitând anularea acestora, acte pe care le consideram netemeinice si nelegale. Aceste acte au fost întocmite in urma inspecției fiscale din perioada 19.11._15, fiind supusa verificării perioada 01.07._14. Însă, decizia pe care o contestă face referire doar la dispoziția de măsuri nr.GJ10579/21.01.2015, nici nu amintește de decizia de impunere nr.F-GJ 31/23.01.2015, nu face nici o referire la motivele pe care le-a invocat împotriva acestor acte în contestația formulata la data de 24.02.2015, înregistrata, sub nr._. Ori, dacă decizia pe care o contestă acum nu face nici o referire nici măcar la actele pe care le-a contestat, atunci nu se mai poate vorbi decât de o decizie nelegală și netemeinică.

In contestația formulată la 24.02.2015, împotriva celor trei acte administrative fiscal, a arătat că, în mod eronat echipa de inspecție fiscala a stabilit un profit impozabil de 1.791.419,00 lei, pentru care a calculat un impozit pe profit de 286.627,00 lei, societatea a înregistrat un profit impozabil la 31.12.2012 de 1.372.791,00 lei, cu impozit pe profit de 219.647,00 lei, stabilind o diferența de profit impozabil de 418.628,00 lei cu un impozit suplimentar de 66.980,00 lei. Că, in mod eronat nu se admite la deducere suma de 329.158,00 lei ce reprezintă cheltuielile cu mărfurile vândute si serviciile prestate, înregistrate in contabilitate de firma ., aferente facturilor fiscale de aprovizionare emise de .. Se face referire la procesul verbal nr.135/03.04.2014, întocmit de inspectorii din cadrul DRAF nr.4 Tg.J., reluându-se in raportul de inspecție fiscala constatările acestora, in sensul ca s-au înregistrat in contabilitate 37 de facturi, emise de ., ce au fost achitate, cu ordine de plata, prin banca, cu chitanțe, soldul de plata la 08.02.2013 fiind 0.

In raportul de inspecție fiscala se menționează ca societatea verificata nu a pus la dispoziție contracte de achiziții bunuri sau de prestări servicii, de unde se deduce in mod abuziv si nelegal, ca aceste relații comerciale nu ar fi avut loc. Singurul argument in acest sens este ca nu au fost puse la dispoziție contracte intre cele doua firme in forma scrisă, încălcându-se in mod flagrant dispozițiile vechiului cod civil, al codului comercial, ale noului cod civil, conform cărora, intre comercianți si apoi intre profesioniști, se derulează contracte perfect valabile, ce pot fi încheiate prin înțelegere verbala, prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare moderne. Este nelegal si absurd să afirmi ca o relație comerciala intre doua firme este valabila doar daca exista încheiat un contract scris. Din moment ce a pus la dispoziție facturile, ce sunt înregistrate in contabilitate, in celelalte documente cum ar fi registrul de cumpărări, din moment ce s-au făcut plați valabile, exista avize de expediție si alte documente, cum este posibil sa consideri ca aceste operațiuni nu au avut loc, doar pentru ca nu exista contracte scrise?

Astfel, pentru vânzarea cumpărarea imobilelor, terenuri sau clădiri, este necesara forma autentica a înscrisului, pentru vânzarea cumpărarea unui autoturism este suficient doar un înscris semnat de părți, pentru vânzarea-cumpărarea de mărfuri de genul celor menționate in aceste facturi, nu prevede legea forma scrisa, intre comercianți si intre profesioniști se încheie in mod valabil convenții verbale, de multe ori prin telefon sau pe mail, prin fax, etc. Este evident un abuz sa nu iei in considerare aceste relații comerciale din moment ce ele au fost corect evidențiate in contabilitatea . celelalte documente prezentate inspectorilor. De asemenea, S.C. G. . răspunde de eventualele nereguli si încălcări ale legii de către firma .. Critică opinia inspectorilor antifraudă care a fost preluata cu aceleași argumente de inspectorii fiscali, considera ca in mod nelegal au fost considerate aceste documente ca lipsite de calitatea de document justificativ, arătându-se ca . a comis o . ilegalități dar, firma . nu poate fi pedepsita pentru greșelile si erorile altei firme.

Aceste produse pe care le-a cumpărat de la firma amintita au fost consemnate nu numai in facturi ci si in registrul jurnal, exista avize de expediție, note de recepție si, ce este cel mai important, dovezile incontestabile ale plații acestora. Aceste facturi constituie documente justificative, pentru ., care a fost de buna credința in relațiile cu aceasta si nu poate răspunde de eventualele ei greșeli. Se menționează in raportul de inspecție fiscala ca nu au fost aduse elemente noi de către administratorul . fiscali preiau aceeași argumentație din procesul verbal al inspectorilor antifraudă care si-au prezentat opinia lor in ce privește relațiile cu aceasta societate, opinie pe care o contestam pentru ca exista documentele necesare si ele reprezintă documente justificative, conform legii, inspectorii antifraudă si cei fiscali nu fac referire la documentele de plata care sunt perfect valabile, ignora aceste facturi si toate documentele aferente acestora, cum sa afirmi ca aceste relații comerciale nu au existat din moment ce produsele si serviciile au fost plătite? Faptul ca documentele originale au fost in posesia inspectorilor antifraudă si nu au putut fi prezentate decât in copii inspectorilor fiscali nu este un motiv care sa duca la ignorarea acestora, ca si cum n-ar fi existat.

In ce privește suma de 329.158,00 lei, esențială este problema greșit reținută de inspectori, in sensul ca toate documentele analizate, facturile si celelalte, nu ar fi documente justificative pentru ca unele note de recepție nu conțin anumite elemente, si nu exista contracte scrise, acestea nu sunt motive corecte, legale ci sunt aprecieri abuzive. Solicită să se reaprecieze acest aspect și să fie modificat decizia de impunere in sensul de a înlătura obligația de plata a impozitului suplimentar de 52.665 lei, calculat la suma amintita mai sus. De asemenea, consideră ca in mod nejustificat nu au fost reținute cheltuielile de protocol, ca deductibile, pentru anul 2012, suma de 6.310,00 lei - impozit suplimentar de 1.010,00 lei, si pentru anul 2013, reținându-se greșit ca nu au legătura cu obiectul de activitate. Cum pot avea cheltuielile de protocol legătura cu obiectul de activitate?

Pentru anul 2012, contestă si neadmiterea la deducere a cheltuielilor cu amortizarea de 79.080,00 lei, pentru care s-a calculat impozit pe profit suplimentar de 12.653,00 lei. Pentru anul 2013, consideră ca in mod greșit nu s-au reținut ca deductibile cheltuielile de protocol, calculându-se un impozit pe profit suplimentar de 12.743,00 lei, cu aceeași motivare, ca nu au legătura cu obiectul de activitate. Se întreabă, din moment ce legea permite acest lucru, ce anume trebuia inclus la cheltuielile de protocol ca sa aibă legătura cu obiectul de activitate?Este evident ca abuziv s-a calculat si aceasta suma si ea trebuie înlăturată din raport si din decizia de impunere. Și pentru anul 2014, cheltuielile de protocol nu au fost considerate deductibile cu aceeași motivare, ca nu au legătura cu obiectul de activitate deci, ne întrebam, ce trebuia inclus la acest capitol ca sa reprezinte cheltuieli deductibile? Solicita să se înlăture din decizia de impunere suma de 838,00 lei si sa se retina ca deductibila fiscal suma de 5.240,00 lei, cheltuieli de protocol, in esența, acesta nu poate avea legătura directa cu obiectul de activitate, este vorba de protocol si nu de o activitate industriala. Solicita eliminarea acestor sume din decizie si ca urmare, scăderea si de la penalitățile de întârziere. De la capitolul impozit pe profit solicita înlăturarea sumelor menționate mai sus: 52.665,00 lei, 1.010,00 lei, 12.743,00 lei, 838,00 lei, suma de 625,00 le, in total suma de 66.980,00 lei, impozit pe profit suplimentar in 2012 si penalitățile calculate la aceste sume. Pentru anul 2013, contesta impozitul pe profit suplimentar de 12.743,00 lei deoarece nu s-a calculat corect suma de 79.645,00 lei, ce ar fi diferența de profit impozabil, pentru ca in mod greșit si abuziv nu s-a acceptat la deducere cheltuielile înregistrate in contul 623, cheltuieli de protocol, cu aceeași motivare nereala si nelegala ca nu au legătura cu obiectul de activitate al firmei, afirmație absurda pentru ca protocolul nu este legat de obiectul de activitate ci el implica anumite cheltuieli pe care administratorul le face in scopul promovării afacerii sale si al promovării relațiilor cu reprezentanții firmelor partenere de afaceri. Pentru anul 2014, aceeași situație legata de cheltuielile de protocol, in suma de 5.240,00 lei pentru care s-a stabilit un impozit pe profit suplimentar de 838,00 lei. F. de aceste motive, solicită sa se anuleze decizia pentru suma de 80.562,00 lei reținuta ca impozit pe profit suplimentar si, drept consecința, anularea sumelor de 19.559,00 lei, majorări de întârziere si 11.247,00 lei, penalități de întârziere.

In ce privește TVA-ul, contestam faptul ca facturile emise de . nu au fost admise la deducere, TVA-ul aferent acestora fiind de 78.998,00 lei, suma care se impunea a fi admisa la deducere, aceste facturi, așa cum am arătat, sunt documente justificative, in mod abuziv fiind "înlăturate, motivarea înlăturării fiind nelegala. Se menționează ca originalele au fost ridicate de IPJ Gorj - Serviciul de investigare a fraudelor si ca pe xerocopii nu s-a făcut mențiunea conform cu originalul, aspect pe care-1 puteam repara la acel moment, el nu este relevant. Se arată de asemenea ca, motivele neacceptării la deducere sunt aceleași ca la impozitul pe profit si se reiau acestea. Referitor la activitatea ., firma . a avut relații comerciale cu aceasta si a fost de buna credința, i-a achitat toate facturile cu documente legale, de necontestat si nu poate răspunde de greșelile acesteia. taxa pe valoarea adăugată nu poate fi dedusă și nici nu se poate diminua baza impozabilă la stabilirea impozitului pe profit în situația în care documentele justificative prezentate nu conțin sau nu furnizează toate informațiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare la data efectuării operațiunii pentru care se solicită deducerea TVA.

In speță, trebuiau analizate documentele justificative, în sensul dacă ele conțin toate elementele pe care legea le prevede ca obligatorii la data emiterii lor, ori, facturile menționate în speță, întrunesc aceste elemente, pe care le-am arătat mai sus. Solicită să se înlăture din decizie aceasta suma, de 78.998,00 lei precum si sumele ce reprezintă penalități si majorări de întârziere calculate la aceasta suma. De asemenea, contestam modul in care s-a calculat TVA suplimentar de 16.899,00 lei, la cheltuielile de protocol. Contestă suma de 96.877,00 lei, ce a fost calculata in mod nelegal si abuziv ca TVA - suplimentar, pentru ca nu au fost considerate drept documente justificative facturile emise de ., dar si sumele de 21.997,00 lei, majorări si 13.270,00 penalități. In ce privește suma de 112.091,00 lei, care se găsea in contul 419, clienți creditori, nu s-a calculat TVA aferent deoarece, așa cum a arătat in nota explicativa, aceste sume nu reprezintă avansuri si nu s-a emis factura de avans, suma trebuia in mod corect înscrisa in contul 473, decontări operațiuni in curs de clarificare .

Cu privire la firma ., arată ca, prin sentința nr.83/28.01.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._/95/2012, s-a admis cererea formulată de creditorul ., cu sediul în . pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului . în ., cod fiscal_ și nr. de înregistrare la ORC J_ . In temeiul art.33 alin.6 din legea privind procedura insolvenței, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului . SRL cu sediul în comuna Arcani, ., cod fiscal_ și nr. de înregistrare la ORC J_ .

Prin sentința nr.449/25.03.2013, în baza art.54 alin.4 din legea nr.85/2006 s-au admis concluziile raportului depus de administratorul judiciar VLC SPRL cu sediul în Tg.J.. . (Complex Comercial R.), județul Gorj, cu privire la propunerea de intrare în procedura simplificată a falimentului debitorului . în ., cod fiscal_ și nr. de înregistrare la ORC Jl_ . în contradictoriu cu creditorii AFP Tg.J. și .. In baza art.54 alin.5 raportat la art.107 alin.1 lit.d din legea nr.85/2006 s-a dispus intrarea debitorului . SRL cu sediul în comuna Arcani, ., Cod fiscal_ și nr. de înregistrare la ORC J_ în procedura simplificată a falimentului. In temeiul art.107 alin.2 din legea nr.85/2006 s-a dispus dizolvarea societății debitoare, iar in baza art.107 alin.2 lit.a din lege, ridicarea dreptului de administrare al debitorului.

Este adevărat că societatea a figurat în lista agenților economici declarați inactivi, listă întocmită în martie 2011, dar societatea a intrat în faliment, respectiv în procedura simplificată, la 25.03.2013, deci, până la acea dată societatea avea dreptul să desfășoare activități comerciale.

Relațiile comerciale dintre două firme se pot desfășura și pe baza unei convenții verbale, încheiată prin telefon, sau prin alte mijloace electronice sau chiar oral, printr-o simplă înțelegere verbală între părți, așa cum prevede și codul civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante (art.969 c. civil vechi și art.1270 din Noul Cod Civil). Nu poate fi reținută concluzia că, dacă nu există un contract scris, înseamnă că nu a existat o convenție valabilă între părți, potrivit art.1240 c. civil, voința de a contracta poate fi exprimată verbal sau in scris. Potrivit art.1166 c.civil, contractul este acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic, iar conform art.1168 cod civil. Contractul se încheie prin simplul acord de voințe al părților dacă legea nu impune o anumită formă pentru încheierea sa valabilă. Mai mult decât atât, facturile despre care se face vorbire în procesul verbal din 3 iulie 2014, arată că ele au fost încheiate în perioada dinaintea deschiderii procedurii falimentului, la 25.03.2013. ele îndeplinesc toate condițiile prevăzute de lege pentru a fi documente justificative, facturile au emise de . în anul 2012, ele nu au fost declarate false de vreo instanță, nu s-au descoperit elemente eronate înscrise în aceste facturi.

Aceste facturi împreună cu celelalte documente analizate, fișă furnizori, jurnal cumpărări, balanțe de verificare, arată că între cele două societăți au existat raporturi comerciale reale, facturile respective au fost corect evidențiate în contabilitatea . această firmă nu este vinovată de eventualele deficiențe descoperite de organele de control la . SRL intrată în 1nsolvență la 28.01.2013. Firma . evidențiat corect raporturile economice cu ., iar faptul că aceasta nu și-a înregistrat corect în contabilitatea ei relațiile comerciale pe care le-a desfășurat, nu poate fi imputat .. Potrivit art.6 din legea contabilității nr.82/1991 actualizată: "(1) Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei . sta la baza înregistrărilor in contabilitate - dobândind astfel calitatea de document justificativ.(2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor in contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum si a celor care le-au înregistrat in contabilitate, după caz.". Conform art.1 alin.1 din același act normativ: "(1) Societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligația sa organizeze si sa conducă contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi". Factura trebuie să cuprindă următoarele elemente, potrivit art.155 cod fiscal: „alin. (19) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații: a)numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic; b)data emiterii facturii; c)data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii; d)denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz codul de identificare fiscala ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile; e)denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA. conform art. 153, ale reprezentantului fiscal; f)denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă; g)denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare prevăzut la art. 153 ale reprezentantului fiscal; h)denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum și particularitățile prevăzute la art. 125*1 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi; i)baza de impozitare a bunurilor și serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, ristumele și alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în prețul unitar; j) indicarea cotei de taxă aplicate și a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei; k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele și în contul furnizorului, mențiunea «autofactură»; 1) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă mențiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri; m) în cazul în care clientul este persoană obligată la plata TVA, mențiunea «taxare inversă»; n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, mențiunea «regimul marjei - agenții de turism»; o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, una dintre mențiunile «regimul marjei - bunuri second-hand, «regimul marjei - opere de artă» sau «regimul marjei - obiecte de colecție și antichități», după caz; p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, mențiunea „TVA la încasare”: r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași operațiune".

Aceste facturi au fost achitate de ., așa cum se și arată în procesul verbal de control, ele fac pe deplin dovada schimburilor comerciale reale. G. . mărfurile și le-a achitat, conform documentelor de plată, faptul că această societate nu și-a îndeplinit toate obligațiile ce-i reveneau potrivit normelor fiscale și financiar contabile, nu poate fi imputat partenerului de afaceri. Facturile pot fi emise și în sistem simplificat, ele trebuie astfel să conțină, potrivit art.155 alin.20: facturile emise în sistem simplificat în condițiile prevăzute la alin. (11) și (12) trebuie să conțină cel puțin următoarele informații: a)data emiterii; b) identificarea persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile; c) identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate; d) suma taxei colectate sau informațiile necesare pentru calcularea acesteia: e) în cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură în conformitate cu prevederile alin. (2), o referire specifică și clară la factura inițială și la detaliile specifice care se modifică.

Raporturile comerciale cu firma . - C._. Referitor la aceste raporturi, în procesul verbal se arată că nu sunt suficiente documentele care au fost puse la dispoziție de firma ., pentru a proba realitatea prestațiilor, dar au fost prezentate facturi, care au fost achitate, cu documente legale, a fost prezentată fișa furnizorului, avize de însoțire a mărfii, bonuri de încărcare, tichete de cântar între părți a existat o înțelegere verbală perfect valabilă, așa cum prevede codul civil. Relațiile comerciale între cele două firme s-au derulat în perioada 09.05._12, firma . a efectuat pentru ., servicii de transport, respectiv transport piatră spartă, de la punctul Porceni la Gara Bumbești. La data de 11.10.2012, s-a încheiat și contractul în formă scrisă, ce prevedea transport piatră spartă de la cariera D. la Mătăsari, făcându-se transporturi și de la punctul Porceni, punctul Suseni, conform bonurilor de încărcare, tichetelor de cântar.

Faptul că nu s-a prezentat o situație specială, în care să se menționeze, nr. de curse, perioada, traseul, procese verbale de recepție a cantităților transportate nu înseamnă că aceste servicii de transport nu au avut loc, este doar o interpretare excesivă a organului de control, din moment ce au fost prezentate facturile, documentele de plată a acestora, fișă furnizor, jurnal cumpărări, balanța de verificare, facturile sunt corect emise, și înscrise în contabilitate. Este adevărat că se poate întocmi și o astfel de situație, care să cuprindă elementele specificate dar, aceste elemente sunt menționate în actele pe care le-am prezentat și pe baza lor se poate face un centralizator de lucrări, aceste raporturi nu pot fi puse sub semnul întrebării din moment ce au fost prezentate documentele enumerate. Facturile emise de prestator sunt perfect legale și valabil emise, ele au toate elementele cerute de lege pentru a întruni calitatea de document justificativ, interpretarea pe care o face cu privire la ele, organul de control este abuzivă și nelegală.

In conformitate cu dispozițiile art.146 alin.1 lit.a coroborate cu dispozițiile art.155 alin.5 lit.k din legea nr.571/2003 republicată, pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să dețină o factură care să cuprindă (informațiile privind denumirea si cantitatea bunurilor livrate. Nu se poate susține că, în ce privește facturile emise de aceste firme, nu sunt menționate bunurile sau serviciile livrate, facturile au fost achitate, ele au fost înscrise în contabilitatea ., în baza lor au fost emise note de recepție și alte documente, au fost înscrise în jurnal de cumpărări, în fișa furnizor, pentru fiecare factură există documente care atestă realitatea operațiunilor comerciale. Deci, tacturile emise de . sunt documente justificative si ca atare, va rugam sa înlăturați toate sumele calculate drept impozite si taxe suplimentare, drept impozit pe profit suplimentar, TVA de plata, penalități de întârziere, majorări de întârziere si alte sume calculate in plus Ia aceste facturi, sa le considerați așa cum sunt in realitate, drept documente justificative. In concluzie, contesta sumele calculate drept impozite si taxe suplimentare privind impozitul pe profit: 80.562,00 lei, 19.559,00 lei, 1.1247,00 Iei si sumele calculate ca TVA suplimentar: 96.877,00 lei, 21.997,00 lei, 13.270,00 lei. Nu contestă sumele calculate la capitolul dividende, dobânzi si majorări de întârziere, suntem de acord cu aceste sume de plata, respectiv sumele de: 119.282,00 lei, 3.722,00 Iei, 2.481,00 lei. Solicită anularea acestor sume precum si a masurilor dispuse cu privire la acestea. A depus în probațiune actele contestate, în copii xerox, a solicitat și efectuarea unei expertize contabile, pentru a stabili cum au fost calculate sumele pe care le contestăm, dacă ele sunt corecte, față de motivele pe care le-a invocat. A solicitat si judecarea in lipsa.

În condițiile art.205 și următoarele NCPC pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, cu sediul in Tg.J., ., județul Gorj, în nume propriu si in numele si pentru Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice C., a formulat întâmpinare la contestația introdusă de reclamanta . obiectul dosarului civil nr._, aflat pe rolul Tribunalului Gorj și solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată pentru următoarele motive:

În fapt, prin acțiunea introdusă la Tribunalul Gorj, reclamanta . a solicitat anularea deciziei nr.GJ_/13.03.2015 emisa de AJFP Gorj privind soluționarea contestației înregistrate la AJFP Gorj sub nr.GJ_/24.02.2015, formulate împotriva Deciziei de impunere nr.F-GJ 31/23.01.2015, a dispoziției de masuri nr.GJ_/21.01.2015 si a raportului de inspecție fiscala nr.F-GJ 24/23.01.2015. Totodată a solicitat si anularea actelor administrativ fiscale reprezentate de decizia de impunere nr. F-GJ 31/23.01.2015, dispoziția de masuri nr.GJ_/21.01.2015 si raportul de inspecție fiscala nr. F-GJ 24/23.01.2015. Consideră că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, iar pe cale de excepție de invocă inadmisibilitatea acțiunii. Astfel, arată ca prin decizia nr.246/08.04.2015, Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice C. a soluționat contestația formulata pe cale administrativa de către . împotriva deciziei de impunere nr.F-GJ 31/23.01.2015 si a raportului de inspecție fiscala nr. F-GJ 24/23.01.2015. In măsura în care reclamanta înțelege sa conteste doar decizia de impunere nr.F-GJ 31/23.01.2015, raportul de inspecție fiscala nr. F-GJ 24/23.01.2015 si decizia nr.GJ_/13.03.2015, privind soluționarea contestației pe cale administrativa formulata împotriva dispoziției nr.GJ_/24.02.2015, consideră ca acțiunea este inadmisibila. A învederat instanței de judecata ca prin decizia privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscal nr.F-GJ 31/23.01.2015, emisa in baza raportului de inspecție fiscala nr.F-GJ 24/23.01.2015 si a procesului verbal de control nr._/21.01.2015, s-au stabilit in sarcina petentei, obligații fiscale suplimentare in suma totala de 243.512 lei: impozit profit = 80.562 lei; majorări = 19.559 lei; penalități = 11.247 lei; TVA = 96.877 lei; majorări = 21.997 lei; penalități = 13.270 lei;. În fapt, inspecția fiscală s-a efectuat în baza avizului de inspecție fiscala F-GJ 767/24.09.2014, organele de inspecție fiscala stabilind următoarele:

Referitor la impozitul pe profit stabilit suplimentar, pentru perioada suspusa verificării, respectiv 01.07._14 față de situația prezentată de agentul economic, echipa de inspecție fiscală a stabilit un impozit pe profit suplimentar in suma de 80.562 lei pentru: 1.- neadmiterea la deducere a sumei de 329.158 lei (impozit pe profit suplimentar 52.665 lei) ce reprezintă cheltuielile cu mărfurile vândute si prestările de servicii(transport) înregistrate în contabilitate de S.C. G. Corn S.R.L. aferente facturilor fiscale de aprovizionare emise de S.C. Kittydan .; 2.- neadmiterea la deducere a sumei de 79.080 lei (impozit pe profit suplimentar 12.653 lei) reprezentând cheltuieli cu amortizarea clădirilor (55.556 lei) si mijloacelor de transport peste limita legala(23.524 lei); 3. - neadmiterea la deducere a sumei de 91.195lei (impozit pe profit suplimentar 14.591 lei) reprezentând cheltuieli in interesul administratorului, care deși au fost înregistrate in contul contabil 623"cheltuieli de protocol", având in vedere faptul ca nu au legătura cu obiectul de activitate al societății sunt nedeductibile fiscal; 4.- neadmiterea la deducere a sumei de 4.080 lei (impozit pe profit suplimentar 652 lei), reprezentând înregistrarea in contabilitate a unor cheltuieli cu marfa (sare bulgari) in baza facturii . nr._/11.09.2012, al cărei comparator este alta firma respectiv S.C. Gat Mat S.R.L.

Pentru impozitul pe profit stabilit suplimentar in suma de 80.561 lei a precizat că referitor la neadmiterea la deducere a unor cheltuieli in suma totala de 329.158 lei, arată instanței de judecata, ca urmare a înregistrării de către societate in anul 2012, atât in cont contabil 607" cheltuieli privind mărfurile vândute cat si in contul contabil 628" alte cheltuieli cu serviciile executate" a cheltuielilor aferente unor facturi de aprovizionare emise de către S.C. Kittydan .: În urma verificării documentelor puse la dispoziția echipei de inspecție fiscală s-a constatat faptul că Direcția Regională Antifrauda Fiscală nr.4 Tg-J. a întocmit mai multe procese verbale privind relația existentă intre S.C. G. Corn S.R.L si S.C. Kittydan .. Se menționează faptul că, documentele care au stat la baza relației dintre S.C. G. Corn S.R.L si S.C. Kittydan .. (facturi fiscale, chitanțe, note de recepție) au fost puse la dispoziția echipei de inspecție fiscală in xerocopie fără a fi făcută mențiunea "conform cu originalul", deoarece documentele originale au fost ridicate de către inspectori din cadrul IPJ Gorj - Serviciul de investigare a fraudelor, așa cum rezultă din procesul verbal încheiat în data de 19.09.2013. La data întocmirii raportului de inspecție fiscala, la S.C. Kittydan ., conform sentinței nr.1548/11.11.2013 a Tribunalul Gorj, s-a dispus închiderea procedurii falimentului si radierea acestei firme din Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Gorj;. In ceea ce privește relația dintre S.C. G. Corn S.R.L si S.C. Kittydan ., precizează faptul ca echipa de inspecție fiscala, nu a acceptat la deducere cheltuieli in suma totala de 329.158iei, înregistrate in contabilitatea S.C. G. Corn S.R.L, reprezentând atât cheltuieli cu marfa cat si cheltuieli cu prestările servicii, in baza facturilor emise de S.C. Kittydan .. Astfel, urmare verificării documentelor puse la dispoziția echipei de control, documente care au stat la baza relației comerciale intre S.C. G. . si S.C. Kittydan . si anume: fisa furnizorului S.C. Kittydan ., facturile emise de aceasta firma către S.C. G. ., avize de însoțire a mărfurilor, respectiv a informațiilor din aplicațiile informatice ale A.N.A.F, Lynx, declarația informativa D394, a documentelor de aprovizionare, facturi cu antetul S.C. Kittydan ., si având in vedere constatările din procesul verbal nr.135 din 03.04.2014 "întocmit de către inspectorii Direcției Regionale Antifraudă Fiscala nr.4 Tg-J., in ceea ce privește pe S.C. Kittydan . s-a precizat: 1.- au fost înregistrate in contabilitate ca documente de proveniența un număr de 37 facturi fiscale(din care factura nr.595/30.07.2012 nu a fost prezentata) pe care la rubrica furnizor a fost menționata societatea comerciala S.C. Kittydan . din ., C._, facturi cu ., acestea fiind evidențiate in fisa furnizor, jurnalul de cumpărări, balanțe de verificare. Se menționează ca din numărul total de 37 facturi, un număr de 35 facturi fecale reprezintă operațiuni de aprovizionare (piese de schimb pentru utilaje miniere si utilaje terasiere, echipament de protecție, materiale) iar un număr de 2 facturi fiscale reprezintă prestări servicii, înregistrate in evidenta contabila si declarate la organul teritorial. 2.- Facturile ce apar ca fiind emise de S.C. Kittydan . au fost achitate(conform fisei furnizorului) in numerar pe baza de chitanțe si prin banca cu ordine de plata, astfel incit la data de 08.02.2013 soldul de plata era zero. 3.- Conform diagramei din aplicația informatica Lynx S.C. Kittydan . către S.C. G. ., iar S.C. G. . declara achiziții de la S.C. Kittydan ., valoarea acestora fiind mai mare decât cea declarata de S.C. Kittydan . . In urma studierii aceleiași aplicații cLynx. fapt precizat si de către inspectorii Direcției Regionale Antifrauda Fiscala nr.4 Tg-J. in procesul verbal nr.135/03.04.2014, rezulta ca S.C. Kittydan . a declarat achiziții de la 4 furnizori care nu au declarat(recunoscut) livrări către acesta după cum urmează: . Bacău, . D., . S.R.L Hunedoara si S.C. Trade Consulting S.RL Sibiu. S-a învederat ca cei 4 contribuabili declarați de S.C. Kittydan . ca si furnizori nu au depus declarații fiscale la organele fiscale teritoriale pentru anul 2012 din care sa rezulte cuantumul obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, respectiv a impozitului pe profit si taxei pe valoarea adăugata aferenta veniturilor din vânzări de bunuri si prestări de servicii pretins a fi achiziționate de S.C. Kittydan ., in condițiile in care cei 4 contribuabili aveau obligația declarării veniturilor impozabile daca ar fi înregistrat venituri din vânzarea de mărfuri si prestarea de servicii.

Din analiza documentelor de achiziții prezentate (facturi fiscale pe care s-a înscris la rubrica furnizor societatea comerciala menționata mai sus) precum si din informațiile extrase din baza de date ale A.N.A.F. privind starea de fapt fiscala in care s-a aflat operatorul economic respectiv, in perioada supusa verificărilor, a rezultat faptul ca furnizorul S.C. Kittydan . (C._), este radiat din data de 27.11.2013. Pentru relația cu ..R.L, societatea verificata nu a pus la dispoziție contracte de achiziții de bunuri sau prestări servicii întrucât nu s-au întocmit (așa cum rezulta din procesul verbal nr.135 din 03.04.2014 întocmit de către inspectorii Direcției Regionale Antifraudă Fiscala nr.4 Tg.J.). Pe facturile prezentate a fost înscris ca delegat C. Gheorgh, nr. cărții de identitate a acestuia fiind înscris doar pe unele facturi, celelalte rubrici din caseta «date privind expediția» fiind necompletate, respectiv nu s-a menționat mijlocul de transport, data, ora expedierii si semnătura iar ca si date de identificare a persoanei care le-a întocmit s-au înscris, pe facturi, următoarele: D. C., GZ_, CNP_.

Pentru bunurile aprovizionate cu facturi, s-au întocmit note de recepție (cele emise prin sistem informatic nu au fost semnate de comisia de recepție si gestionar) iar ca evidenta operativa nu s-au întocmit fise de magazie in care sa se înscrie data intrării si ieșirii din gestiune a cantităților de bunuri. Cu privire la prestările de servicii ce apar ca fiind efectuate de către S.C. Kitty D. . către S.C. G. .. acestea au fost consemnate in factura nr.744/04.11.2012 si factura nr.748/25.11.2012, realitatea prestărilor de servicii nu a putut fi justificata cu devize de lucrări sau alte documente prin care sa se demonstreze prestările realizate. Arată ca analizând comportamentul fiscal al societății, in baza informațiilor furnizate de baza de date a Ministerului Finanțelor Publice s-a constatat ca S.C. Kittydan . a facturat prestări servicii, respectiv manopera, in condițiile in care nu avea salariați, fapt ce rezulta din aplicația ANAF - FISCNET - dosar fiscal - vector fiscal, unde figurează ca nu a fost înregistrata pentru a declara si plați impozit pe salarii si obligații aferente. De asemenea, nu s-a făcut dovada cu documente justificative ca aceste prestări de servicii au fost executate de S.C. Kittydan ., sau au fost subcontractate la o alta societate. Faptul că aceste înscrisuri (facturi si chitanțe) nu reflectă operațiuni reale este reflectat si de comportamentul fiscal al S.C. Kittydan .

De altfel, concluzia inspectorilor Direcției Regionale Antifraudă Fiscala nr.4 Tg.J., rezultata din procesul verbal nr.135 din 03.04.2014 in ceea ce privește relația cu S.C. Kittydan . ca aceasta firma este un contribuabil fără activitate reala, respectiv firma de tip "fantoma", interpusa in mod artificial in circuitul comercial, care funcționează doar ca emitent de documente justificative, respectiv facturi generatoare de cheltuieli si TVA deductibila. Facturile emise de S.C. Kittydan ., înregistrate in evidentele contabile ale S.C G. ., nu au putut dobândi, in opinia echipei de inspectori ai Direcției Regionale Antifraudă Fiscala nr.4 Tg.J., calitatea de documente justificative, acestea nereflectând in fapt, circuitul real al mărfurilor aprovizionate si nu pot constitui dovada efectuării operațiunilor in sensul reglementarilor in vigoare. Față de cele prezentate de către inspectorii antifraudă in procesul verbal nr.135 din 03.04.2014, cu referire la relația dintre S.C. G. . si S.C. Kitty D. ., nu au fost aduse de către domnul Coiculecu G. in calitate de asociat unic si administrator al S.C. G. . elemente noi care să modifice cele precizate de inspectorii antifraudă, nici pe perioada inspecției fiscale si nici pana la data încheierii raportului de inspecție fiscala.

In ceea ce privește factura nr.595/30.07.2012 in valoare totala de 11.160 lei (inclusiv tva), deși aceasta a fost înregistrata in evidenta contabila a S.C. G. ., respectiv fisa furnizor S.C. Kittydan ., aceasta factura nu a fost pusa la dispoziția echipei de inspecție fiscala. La întrebarea nr.3 din nota explicativa din data de 18.12.2014: " În fișa furnizor Kittydan SRL si in jurnalul de cumpărări ați înregistrat factura nr.595/30.07.2012 in valoare de 11.160,00 lei, factura care nu exista in dosarul lunii iulie 2012, existând decât o foaie volanta A4 pe care e trecuta numărul facturii cat si valoarea acesteia", domnul Coiculecu G. in calitate de asociat unic si administrator al S.C. G. . a precizat următoarele:" precizez ca factura nr.595/30.07.2012 in valoare de 11.160,00 lei, care menționați ca nu exista in dosarul lunii iulie 2012, dar in schimb exista o foaie volanta A4 pe care este trecuta numărul facturii cat si valoarea acesteia, menționez ca aceasta factura este înregistrata in contabilitate dar probabil aceasta factura din greșeala este pusa in alta luna. Acest lucru mi s-a adus la cunoștința chiar in acest moment, dar probabil din atâtea xeroxuri făcute s-a rătăcit. A arătat faptul ca deși aceasta factura nu se regăsește ea este înregistrata in contabilitate."

Au fost încălcate următoarele prevederi: art.21*alin.4 lit.f din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează: "Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:(...) lit.f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor"; art.6 alin.1 și alin.2 din legea contabilității nr.82/1991, republicată care stipulează că:" (1) Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ, (2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz."; art.21*alin.4 lit.m din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează ca: ,, Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: (...) lit.mj cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităților desfășurate și pentru care nu sunt încheiate contracte"; pct.48 din HG nr.44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii nr.571/2003 privind codul fiscal care precizează: "48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiții: serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părți sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situații de lucrări, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piață sau orice alte materiale corespunzătoare"; art.19 alin.1 din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează: "Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare."; art.11* alin.1 din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează: " La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înțelesul prezentului cod, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzacții pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției.".

De asemenea, conform Deciziei nr.V/2007 emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție - secțiile unite referitor la posibilitatea deducerii taxei pe valoarea adăugată și a diminuării bazei impozabile la stabilirea impozitului pe profit în cazul în care documentele justificative cuprind mențiuni incomplete, inexacte sau care nu corespund realității, s-a stabilit că:" (….) nu se poate diminua baza impozabilă la stabilirea impozitului pe profit în situația în care documentele justificative prezentate nu conțin sau nu furnizează toate informațiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare la data efectuării operațiunii pentru care se Solicită deducerea TVA.". Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind codul de procedura fiscala, republicata, la art.6 precizează ca: "Exercitarea dreptului de apreciere ...Organul fiscal este îndreptățit să aprecieze, în limitele atribuțiilor și competențelor ce îi revin, relevanța stărilor de fapt fiscale și să adopte soluția admisă de lege, întemeiată pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză.". Totodată la art.105 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind codul de procedura fiscala, republicata, se precizează ca: "Inspecția fiscală va avea în vedere examinarea tuturor stărilor de fapt și raporturile juridice care sunt relevante pentru impunere.".

Prin înregistrarea in evidenta contabila a S.C. G. Corn S.R.L a cheltuielilor cu marfa vânduta si prestațiile aferente facturilor de aprovizionare, figurând ca fiind emise de S.C. Kittydan . a fost eludat scopul legii fiscale potrivit Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare; art.15 alin.1 si alin.2 care precizează: "Eludarea legislației fiscale (1) în cazul în care, eludându-se scopul legii fiscale, obligația fiscală nu a fost stabilită ori nu a fost raportată la baza de impunere reală, obligația datorată și, respectiv, creanța fiscală corelativă sunt cele legal determinate.(2) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile prevederile art. 23.". Referitor la neadmiterea la deducere a sumei de 79.080 lei (impozit pe profit suplimentar 12.653lei) reprezentând cheltuieli cu amortizarea peste limita legala: La data de 31.12.2012 societatea a înregistrat cheltuieli cu amortizarea peste limita legala respectiv amortizarea aferenta clădirilor in suma de 55.556 lei si amortizarea mijloacelor de transport in suma de 23.524 lei. Cu privire la acest aspect a fost luata domnului Coiculecu G. in calitate de administrator al societății nota explicativa in data de 18.12.2014, care la întrebarea nr.2 "Cum justificați faptul ca in anul 2012 ați înregistrat in plus față de cele legale cheltuieli cu amortizarea aferenta imobilelor in suma de 55.556 lei (respectiv cheltuieli cu amortizarea mijloacelor de transport in suma de 23.524 lei, a dat următorul răspuns: "Menționam ca aceste înregistrări au fost erori ale programului de contabilitate".

In acest sens Ordinul nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, pct.110 alin.1 si alin.2 prevede ca:"(1) Amortizarea se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor. (2) Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică și condițiile de utilizare a acestora", respectiv punct. 114, alin. 1 care prevede: "O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidență la cedare sau casare, atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea sa ulterioară", coroborat cu prevederile art.24, alin. 1 si alin.2 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează: "Cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătățirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor prezentului articol. (2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terților sau în scopuri administrative;" respectiv prevederile art.24 alin.11 lit.a legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează "Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează: a) începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcțiune;". Au fost încălcate prevederile art.21* alin.1 din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează:,, Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, "coroborat cu prevederile art.21* alin.3 litera i din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează:" Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:"!) amortizarea, în limita prevăzută la art.24".

Referitor la neadmiterea la deducere a sumei de 91.195 lei (impozit pe profit suplimentar 14.591 lei) reprezentând cheltuieli in interesul administratorului, care deși au fost înregistrate in contul contabil 623 "cheltuieli de protocol", având in vedere faptul ca nu au legătura cu obiectul de activitate al societății sunt nedeductibile fiscal. Astfel, au fost încălcate prevederile art.19 alin.1 din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează: "Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente f similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare", coroborat cu /prevederile art.21* alin.1 din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează: "Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.", respectiv prevederile art.21* alin.4 lit.e din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează." e) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăti pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii;".

Referitor la neadmiterea la deducere a sumei de 4.080 lei (impozit pe profit suplimentar 653 lei), reprezentând înregistrarea in contabilitate a unor cheltuieli cu marfa (sare bulgari) in baza facturii . nr._/01.09.2012, al cărei cumpărător este alta firma respectiv S.C Gat Mat S.R.L. Astfel, au fost încălcate prevederile art.21* alin.4 lit.f din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează: ..Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:(...)f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor.". Pentru impozitul pe profit stabilit suplimentar in suma totala de 80.562 lei au fost calculate majorări de întârziere in suma de 19.559 lei în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.92/2003 republicată, art.120 alin.1 si alin.7 astfel: "(1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv." și alin.7 ... Nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru * fiecare zi de întârziere și poate fi modificat prin legile bugetare anuale ". Pentru obligațiile de plată cu scadența până la data de 1 iulie 2013 care se sting după această dată echipa de inspecție fiscală a calculat penalități de întârziere în sumă de 10.056 lei în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.92/2003, republicată, art.120^1* alin.1 si art.120 1*alin.2 lit.c, care precizează: ,,(1) Plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale principale. (2) Nivelul penalității de întârziere se stabilește astfel: c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalității de întârziere este de 15% din obligațiile fiscale principale rămase nestinse. ". Pentru obligațiile de plată scadente după data de 1 iulie 2013 echipa de inspecție fiscală a calculat penalități de întârziere în sumă de 1.191 lei în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.92/2003, republicată, art. 120^1 *, alin. 1 si art. 120^1 *alin.2 care precizează: (1) Penalitățile de întârziere reprezintă sancțiunea pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată la scadență și se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Dispozițiile art.120 alin.(2) - (6) sunt aplicabile în mod corespunzător. (2)Nivelul penalității de întârziere este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere. Principiul „bunei credințe” invocat de agentul economic în contestația depusă și faptul că au verificat toate informațiile oficiale de pe site-urile Ministerului Finanțelor Publice cu referire la S.C. Kittydan . se justifică întrucât S.C. G. .. a avut relații comerciale cu S.C. Kittydan . anterior perioadei supuse acestei verificări fiscale (01.07._14), respectiv in perioada 07.10._12, perioada in care S.C. Kittydan . fost declarat contribuabil inactiv fiind înregistrata în acest sens în Registrul contribuabililor inactivi sau reactivați, date publicate pe site-urile M.F.P. De altfel, la momentul inspecției fiscale S.C. Kittydan . radiat din data de 27.11.2013. în ceea ce privește cele susținute de contestatară cu privire la faptul că S.C. G. . ar fi de buna credință în relațiile cu .S.C. Kittydan . si care nu poate răspunde de eventualele greșeli ale S.C. Kittydan ., menționăm faptul că in raportul de inspecție fiscală FGJ 24/23.01.2015, nu s-a făcut nici o referire la acest aspect, echipa de inspecție fiscală prezentând comportamentul fiscal al S.C. Kittydan ., ca un element

In susținerea demonstrării faptului că între cele două firme nu au existat tranzacții reale, presupusele relații comerciale fiind fictive, înscrisurile(facturi si chitanțe) nu reflectă operațiuni reale așa cum rezultă și din procesul verbal nr.135/2014, întocmit de inspectorii antifraudă. Menționează faptul ca, documentele care au stat la baza relației dintre S.C. G. Corn S.R.L si S.C. Kittydan .. (facturi fiscale, chitanțe, note de recepție) au fost puse la dispoziția echipei de inspecție fiscala in xerocopie fără a fi făcuta mențiunea "conform cu originalul", deoarece documentele originale au fost ridicate de către inspectori din cadrul IPJ Gorj - Serviciul de investigare a fraudelor, așa cum rezulta din procesul verbal încheiat in data de 19.09.2013. În ceea ce privește cele susținute de contestatară cu privire la faptul că: - ,, societății G. . nu-i sunt opozabile în nici un fel relațiile comerciale pe care S.C. Kittydan . le-a avut de-a lungul timpului cu partenerii săi contractuali, G. . fiind terți față de aceste raporturi comerciale,,; - ,, toate facturile fiscale supuse analizei ANAF AJFP Gorj reprezintă tranzacții cu scop economic încheiat între doi agenți economici....,, - ,, pentru societatea noastră, tranzacțiile concretizate in toate aceste facturi fiscale au fost reale si se poate urmări circuitul lor in gestiunea noastră,, menționăm că in raportul de inspecție fiscală FGJ 24/23.01.2015 s-au făcut precizări despre faptul ca marfa care se presupune că ar fi vândut-o S.C. Kittydan . S.C. G. . ar fi fost achiziționată de la 4 furnizori, societăți care nu au declarat(recunoscut) livrări către acesta după cum urmează: . Bacău, . D., S.C. F. Gold Team S.R.L Hunedoara si S.C. Trade Consulting S.R.L Sibiu. Dealtfel, cei 4 contribuabili declarați de S.C. Kittydan . ca si furnizori nu au depus declarații fiscale la organele fiscale teritoriale pentru anul 2012 din care să rezulte cuantumul obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat respectiv a impozitului pe profit si taxei pe valoare adăugata aferenta veniturilor din vânzări de bunuri pretins a fi achiziționate de S.C. Kittydan ., în condițiile în care cei 4 contribuabili aveau obligația declarării veniturilor impozabile dacă ar fi înregistrat venituri din vânzarea de mărfuri.

Relațiile pe care le-a avut S.C. Kittydan . cu partenerii săi contractuali au fost invocate în procesul verbal întocmit de inspectorii antifraudă tocmai pentru a demonstra că în realitate cei patru furnizori menționați mai sus ai societății Kittydan . nu i-au vândut acestuia nimic, pentru ca in realitate aceasta să vândă mai departe ceva către S.C. G. ., prin procesul verbal nr.135/2014 întocmit de inspectorii antifraudă, se demonstrează că S.C. Kittydan . nu putea să achiziționeze marfa de la aceste societăți comerciale întrucât: 1. ., jud. Bacău, având obiect principal de activitate: 4321 Lucrări de instalații electrice: neplătitor de taxa pe valoarea adăugata din data de_ fiind declarat contribuabil inactiv: ultima declarație 394 fiind depusa la data de 25.01.2011 aferenta semestrului 2 al anului 2010; ultimul decont de T.V.A.(D300) fiind depusa la data de 21.04.2011 aferent trimestrului I 2011; ultimul bilanț depus fiind aferent anului 2009; 2.S.C. F. Gold Team S.R.L, jud. Hunedoara, având ca obiect de activitate: 7022 Activități de consultanta pentru afaceri si management: neplătitor de taxa pe valoarea adăugata din data de 01.02.2013; este in insolventa din 10.11.2011; a fost radiat din evidentele ONRC la data de 26.10.2012; ultima declarație D394 depusa de acest contribuabil a fost pentru perioada semestrului II al anului 2010; ultimul bilanț depus a fost aferent anului 2011; pentru anul 2012 a depus 2 deconturi de T.V.A. aferente lunilor septembrie si decembrie 2012, in care la rubrica livrări a fost înscrisa suma 0 lei; nu a depus nici o declarație anuala privind impozitul pe profit de la înființarea societății până in prezent; 3.., jud. D., având ca obiect de activitate 4621 Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor, si tutunului: neplătitor de taxa pe valoarea adăugata din data de 01.06.2011 - a fost declarat contribuabil inactiv din data de 18.05.2011 si a fost scos din evidenta persoanelor înregistrate in scopuri de T.V.A. de la data de 01.06.2011; a fost radiat din evidentele ONRC la data de 26.10.2012; - nu a depus nici o declarație D 394; nu a depus bilanțuri; ultimul decont de T.V.A. (D300) fiind depusa la data de 21.12.2010 aferent lunii septembrie 2010; ultima declarație anuala privind impozitul pe profit depusa a fost cea aferenta anului 2008; 4. S.C. Trade Consulting S.R.L, jud. Sibiu, având ca obiect de activitate:_ comerț cu amănuntul in magazine nespecializate cu vânzare predominanta de produse nealimentare: neplătitor de taxa pe valoarea adăugata din data de 01.02.2013; nu a depus deconturi de T.V.A. de la înființarea societății până in prezent; ultima declarație D 394 depusa este aferenta semestrului II al anului 2009; nu a depus declarații pe veniturile din salarii si contribuții sociale, rezultând astfel ca nu a avut salariați; ultima declarație anuala privind impozitul pe profit depusa a fost cea aferenta anului 2008;

În ceea ce privește cele susținute de contestatară cu privire la faptul că: ,,în raportul de inspecție fiscală se menționează că societatea verificată nu a pus la dispoziție contracte de achiziții bunuri sau de prestări servicii de unde se deduce abuziv si nelegal că aceste relații comerciale nu ar fi avut loc. Singurul argument în acest sens este acela că nu au fost puse la dispoziție contracte între cele două firme în formă scrisă, încălcându-se în mod flagrant dispozițiile vechiului cod civil, al codului comercial, ale noului cod civil conform cărora între comercianți si apoi între profesioniști, se deruleze contracte perfect valabile, ce pot fi încheiate prin înțelegere verbală prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare moderne simplul acord de voință al părților contractante fiind suficient forma scrisă nefiind cerută ad validitatem în astfel de convenții. Este nelegal și absurd să afirmi că o relație comercială intre doua firme este valabilă doar dacă există încheiat un contract scris . Forma scrisă este necesară doar ca instrumentum respectiv ad probationem în nici un caz ad validitatem…". A menționat faptul că in raportul de inspecție fiscală FGJ 24/23.01.2015 echipa de inspecție fiscală a precizat faptul că pentru relația cu S.C. Kittydan ., societatea verificata nu a pus la dispoziție contracte de achiziții de bunuri sau prestări servicii întrucât nu s-au întocmit, fapt confirmat in nota explicativa data de dl. C. G. - administrator al societății (așa cum rezulta din Procesul verbal nr.135/2014 întocmit de către inspectorii Direcției Regionale Antifraudă Fiscală nr.4 Tg.J.). Nu a fost făcută in raportul de inspecție fiscală FGJ 24/23.01.2015 nici o referire la faptul că „ o relație comercială intre doua firme este valabilă doar dacă există încheiat un contract scris”. Faptul că nu s-a pus la dispoziția echipei un contract încheiat între cele două societăți comerciale întrucât nu s-au întocmit, a fost prezentat în raportul de inspecție fiscală ca un element (argument) în susținerea faptului că între cele doua societăți în realitate nu a avut loc nici o tranzacție comercială, fapt consemnat și de inspectorii antifraudă în procesul verbal nr. 135/2014.

În contestația formulată, deși se face o adevărată pledoarie a condițiilor întocmirii contractelor între părți, nu se aduce nici un argument cu referire la faptul că pentru prestările de servicii ce apar ca fiind efectuate de către S.C. Kittydan . către S.C. G. . și care au fost consemnate într-un număr de 2 facturi fiscale si anume: facturile nr. 744/04.11.2012 si nr.748/ 25.11.2012 realitatea prestărilor de servicii nu a putut fi justificată cu devize de lucrări. De asemenea, nu s-a făcut dovada cu documente justificative că aceste prestări de servicii ce apar ca fiind executate de ., să fi fost subcontractate la o altă societate, având în vedere faptul că S.C. Kittydan . a facturat prestări servicii, respectiv manoperă, în condițiile în care nu avea salariați, așa cum rezultă din aplicația ANAF - FISCNET, respectiv nu a fost înregistrată pentru a declara și plăti impozit pe salarii si obligații aferente. Urmare unui cumul de elemente (argumente) prezentate mai sus, elemente avute in vedere si de inspectorii antifraudă Direcția Regionala Antifraudă Fiscala nr.4 Tg-J., atunci când au întocmit procesul verbal nr. 135/2014, proces verbal ce a stat la baza constatărilor din raportul de inspecție nr. FGJ 24/23.01.2015, aceștia au concluzionat că: ,,S.C. Kittydan . este un contribuabil fără activitate reala, respectiv firma de tip fantoma,"interpusa in mod artificial in circuitul comercial, care funcționează doar ca emitent de documente justificative, respectiv facturi generatoare de cheltuieli si TVA deductibila ". Referitor la taxa pe valoarea adăugata stabilita suplimentar, echipa de inspecție fiscala a stabilit o baza impozabilă suplimentară in suma de 403.654 lei, căreia ii corespunde o taxa pe valoarea adăugata stabilita suplimentar in suma de 96.877 lei, rezultând din: 16.899 lei ca urmare a faptului ca S.C. G. ., a înregistrat in evidenta contabila facturi fiscale reprezentând in fapt cheltuieli in interesul administratorului, pentru care a dedus taxa pe valoarea adăugata. Echipa de inspecție fiscala a procedat la colectarea TVA aferenta acestor facturi. Au fost încălcate prevederile: art.128 alin.4 lit.a din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează: (4) Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată următoarele operațiuni: a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial; coroborat cu prevederile art.137 alin.1 lit.c din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează: (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din: c) pentru operațiunile prevăzute la art.128 alin.4 și 5, pentru transferul prevăzut la art.128 alin.10 și pentru^ achizițiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată și prevăzute la art.13 C alin.2 și 3, prețul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absența unor astfel de prețuri de cumpărare, prețul de cost, stabilit la data livrării. în cazul în care bunurile reprezintă active corporale fixe, baza de impozitare se stabilește conform procedurii stabilite prin norme;"; 78.998lei reprezintă neadmiterea la deducere a taxei pe valoarea adăugata aferenta facturilor înregistrate in evidenta contabila a S.C. G. . reprezentând (piese de schimb pentru utilaje miniere si utilaje terasiere, echipament de protecție, materiale) si prestări servicii, facturi ce apar ca fiind «emise cu antetul S.C. Kittydan ..

Motivele neacceptării la deducere a taxei pe valoarea adăugata sunt aceleași ca la impozitul pe profit privind neacceptarea la deducere a cheltuielilor, si prezentate anterior. Au fost încălcate prevederile: art.146* alin.1 lit.a din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează: „ (1) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său de către o persoană impozabilă, să dețină o factură emisă în conformitate cu prevederile art.155 "; art.145* alin.1 si alin.2 lit.a din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează:" (1) Dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilității taxei. (2) Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operațiuni: a) operațiuni taxabile;"; art.6 alin.1 si alin.2 din legea nr.82/1991, republicata, care precizează: (1)"Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ, (2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.". Conform prevederilor legii nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, la art.11* alin.1 se precizează ca: " (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înțelesul prezentului cod, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzacții pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției”.

Totodată, decizia nr.V din 15.01.2007 emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție - secțiile unite precizează că: "Taxa pe valoarea adăugată nu poate fi dedusă și nici nu se poate diminua baza impozabilă la stabilirea impozitului pe profit în situația în care documentele justificative prezentate nu conțin sau nu furnizează toate informațiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare la data efectuării operațiunii pentru care se solicită deducerea TVA": 980 lei reprezintă neadmiterea la deducere a taxei pe valoarea adăugata aferenta facturilor înregistrate in evidenta contabila a S.C. G. ., reprezentând înregistrarea in contabilitate a unor cheltuieli cu marfa (sare bulgări) in baza facturii . nr._/01.09.2012, al cărei cumpărător este alta firma respectiv S.C. Gat Mat S.R.L. Au fost încălcate prevederile: art.146*, alin.1 lit.a din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările 4 și completările ulterioare care precizează: "(1) Pentru exercitarea dreptului de «deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost oh urmează să îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său de către o persoană impozabilă, să dețină o factură emisă în conformitate cu prevederile art.155", coroborat cu prevederile art.155* alin.5 lit.f din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care precizează:"^ Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:(...) f) denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală ale beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă;", respectiv prevederile art.145*alin.2 lit.a din legea nr.571/2003 privind codul fiscal, republicata si modificata, care precizează:,, (2) Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operațiuni: a) operațiuni taxabile". Ca urmare, pentru taxa pe valoarea adăugata stabilita suplimentar in valoare totala de 96.877 lei, au fost calculate dobânzi de întârziere pana la data de 25.09.2014 in suma de 21.997 lei în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.92/2003 republicată, art.120 alin.1 care prevede: ,,(1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv." și alin.7 „Nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere și poate fi modificat prin legile bugetare anuale ". Pentru obligațiile de plată cu scadența până la data de 1 iulie 2013 care se sting după această dată echipa de inspecție fiscală a calculat penalități de întârziere în sumă de 12.404 lei în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.92/2003, republicată, art. 120^1 *, alin.1 si art. 120^1 *alin.2, lit. c) care prevede ca:.,,(1) Plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale principale. (2) Nivelul penalității de întârziere se stabilește astfel: c)după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalității de întârziere este de 15% din obligațiile fiscale principale rămase nestinse.". Pentru obligațiile de plată scadente după data de 1 iulie 2013 echipa de inspecție fiscală a calculat penalități de întârziere în sumă de 866 lei în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.92/2003, republicată, astfel: art.120^1 alin.1 si art.120^1 alin.2: "Penalitățile de întârziere reprezintă sancțiunea pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată la scadență și se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Dispozițiile art.120 alin.2 - 6 sunt aplicabile în mod corespunzător. (2) Nivelul penalității de întârziere este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere”. Pentru suma de 185.143 lei (impozit profit 52.665 lei, majorări impozit profit 13.947 lei penalități impozit profit 7.900 lei, TVA 78.998 lei, majorări TVA 19.783 lei, penalități TVA 11.850 lei) a fost întocmit procesul verbal GJ_, din 21.01.2015 ca anexa la raportul de inspecție fiscala, actul de control întocmit de organele de inspecție fiscala împreună cu sesizarea penală nr. GJ_/27.01.2015 fiind înaintat organelor de urmărire penală.

Cu privire la suma totală de 185.143 lei, cauza supusă soluționării este dacă D.G.R.F.P. C., prin serviciul soluționare contestații, se poate investi cu soluționarea pe fond a cauzei în condițiile în care organele de inspecție fiscală din cadrul AJF Gorj au sesizat, prin adresa nr._/27.01.2015, organele de urmărire si cercetare penală din cadrul Parchetului de pe lingă Tribunalul Gorj, cu privire la această sumă. Astfel, în ceea ce privește suma de 185.143 lei, reprezentând impozit pe profit, în sumă de 13.947 lei, accesorii aferente în sumă de 21.847 lei, TVA în sumă de 78.998 lei și accesorii aferente în sumă de 31.633 lei, pentru care au fost sesizate organele de cercetare penală, s-au constatat următoarele aspecte: prin sesizarea penala nr._/27.01.2015, formulata către P. de pe lingă Tribunalul Gorj, Activitatea de Inspecție Fiscală Gorj, menționează faptul că, societatea a mărit nejustificat cheltuielile si a dedus in mod nejustificat TVA, înregistrând in contabilitate facturi,emise de . organele de inspecție fiscala, ca nu îndeplinesc calitatea de document justificativ si in consecința, nu reflecta operațiuni reale. Având în vedere aceste aspecte, activitatea de inspecție fiscală Gorj, prin sesizarea penala formulata, a apreciat că societatea a prejudiciat bugetul statului cu suma totală de 185.143 lei. In drept, art.214 alin.1 lit.a si alin.3 din OG nr.92/2003, republicată, privind codul de procedura fiscală precizează: (3) Procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea.

Astfel intre stabilirea obligațiilor fiscale constatate prin decizia de impunere nr.F-GJ 31/23.01.2015, emisa in baza raportului de inspecție fiscală nr.F-GJ 24/23.01.2015 si a procesului verbal nr._/21.01.2015 și stabilirea caracterului infracțional al faptelor săvârșite există o strânsă interdependență de care depinde soluționarea cauzei supuse soluționării. Astfel, organele administrative nu se pot pronunța pe fondul cauzei înainte de a se finaliza soluționarea laturii penale, având în vedere principiul de drept "penalul ține în loc civilul".Se reține că, potrivit doctrinei, acțiunea penală are întâietate față de acțiunea civilă deoarece, pe de o parte, cauza materială unică a celor 2 acțiuni este săvârșirea infracțiuni sau existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni, iar, pe de altă parte, soluționarea acțiunii civile este condiționată de soluționarea acțiunii penale în privita existenței faptei. Totodată, precizează că și Curtea Constituțională prin decizia nr.449/26.10.2004, s-a pronunțat în sensul că "înaintarea rezolvării acțiunii penale este neîndoielnic justificată și consacrată ca atare și de prevederile art.19 alin.2 din codul de procedură penală, scopul suspendării constituindu-l tocmai verificarea existenței sau nu a infracțiunii cu privire la care instanța are unele indicii.". În acest sens, este și decizia Curții Constituționale nr.72 din 28 mai 1996, prin care Curtea Constituțională a reținut că nu trebuie ignorate nici prevederile art.22 alin.(1) din Codul de Procedură Penală potrivit cărora "hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia".

Având în vedere cele de mai sus, precum și faptul că prioritatea de soluționare o au organele de urmărire penală, care se vor pronunța asupra caracterului infracțional al faptelor, potrivit principiului de drept "penalul ține în loc civilul", consacrat prin art.19 alin.2 din codul de procedură penală, până la pronunțarea unei soluții definitive pe latură penală, D.G.R.F.P C. nu se poate investi cu soluționarea pe fond a cauzei pentru suma totală de 185.143 lei, procedura administrativă urmând a fi reluată în conformitate cu dispozițiile art.214 alin.3 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care precizează: "(3) Procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea sau, după caz, la expirarea termenului stabilit de organul de soluționare competent potrivit alin.2, indiferent dacă motivul care a determinat suspendarea a încetat sau nu."

De asemenea, pct.10.1 din Ordinul nr.2906/2014, privind aprobarea Instrucțiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanța Guvernului nr.92/2003, privind codul de procedură fiscală, statuează că: "10.1. Dacă prin decizie se suspendă soluționarea contestației până la rezolvarea cauzei penale, organul de soluționare competent va relua procedura administrativă, în condițiile art. 213 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, numai după încetarea definitivă si executorie a motivului care a determinat suspendarea. Aceasta trebuie dovedită de către organele fiscale sau de contestator printr-un înscris emis de organele abilitate.[...]". Având in vedere cele precizate anterior se reține faptul ca până la pronunțarea unei soluții pe latura penala, DGRFP C. nu se poate investi cu soluționarea cauzei, motiv pentru care a fost suspendata soluționarea contestației pentru suma totala de 185.143 lei, reprezentând impozit pe profit în sumă de 13.947 lei, accesorii aferente în sumă de 21.847 lei, TVA în sumă de 78.998 lei și accesorii aferente în sumă de 31.633 lei, procedura administrativă urmând a fi reluată in conformitate cu cele precizate anterior. Referitor la impozitul pe profit, respectiv TVA, stabilite suplimentar arătam instanței de judecata ca așa cum s-a prezentat detaliat, prin decizia de impunere, la cap.2.1.2, organele de inspecție fiscala au stabilit, pe perioada verificata, un impozit pe profit suplimentar, in suma de 27.897 lei si accesorii aferente in suma totala de 8.959 lei, respectiv, TVA suplimentar, in suma totala de 18.879 lei si accesorii aferente in suma totala de 3.634 lei.

În contradictoriu, petentul susține ca in mod abuziv organele de inspecție fiscala au stabilit in sarcina sa obligații fiscale care nu corespund cu realitatea si cu actele normative, cu referire, doar la suma de 14.951 lei, reprezentând impozit pe profit, motivând ca "din moment ce legea permite acest lucru, respectiv, să efectuăm cheltuieli de protocol, acestea rămân la aprecierea societății care le efectuează", dar fără a detalia si a depune documente care sa probeze acestea. Astfel, analizând condițiile de fond ale contestației s-a constatat ca aceasta nu conține motivele de fapt si de drept, contrar prevederilor art.206 alin.1 lit.c din codul de procedura fiscala. Având în vedere acest aspect, in raport cu cele anterior arătate, cauza supusa analizei este daca organul de soluționare a contestațiilor se poate pronunța pe fond în chestiunile detaliate mai sus, în condițiile în care în contestația depusa, petenta nu prezintă motive de drept si nici documente de natura sa modifice sau sa influențeze constatările organelor de inspecție fiscala.

În drept, sunt aplicabile prevederile art.10 alin.2, art.65 alin.1 si ale art.206 alin.1 din codul de procedura fiscala si ale pct.2.5 si 11.1 din O ANAF nr.2906/2014 pentru aprobarea instrucțiunilor pentru aplicarea titlului IX din OG nr.92/2003 privind codul de procedura fiscala: art.10 alin.2: „Contribuabilul este obligat sa întreprindă masurile în vederea procurării mijloacelor dovedite necesare, prin utilizarea tuturor posibilităților juridice si efective ce îi stau la dispoziției...)"; art.65 alin.1: „Contribuabilul are obligația de a dovedi actele si faptele care au stat la baza declarațiilor sale si a oricăror cereri adresate organului fiscal"; art.206 alin.1 „Contestația se formulează în scris si va cuprinde: (...) c) motivele de fapt si de drept; d) dovezile pe care se întemeiază (...)"; O.P.A.N.A.F. nr.2906/2014, pentru aprobarea instrucțiunilor pentru aplicarea titlului IX din OG nr.92/2003, privind codul de procedura fiscala, stipulează următoarele: pct. 2.5 „Organul de soluționare competent nu se poate substitui contestatorului cu privire la motivele de fapt si de drept pentru care a contestat actul administrativ fiscal respectiv." pct. 11.1 „Contestația poate fi respinsa ca: (...) b) nemotivata, în situația în care contestatorului nu prezintă argumentele de fapt si de drept în susținerea contestației sau argumentele aduse nu sunt incidente cauzei supuse soluționării: (...)". Având în vedere prevederile legale prezentate mai sus se retine ca în contestația introdusa pe cale administrativa petentul trebuie sa prezinte atât motivele de drept si de fapt, cât si dovezile pe care se întemeiază aceasta, organele de soluționare neputându-se substitui contestatorului cu privire la îndeplinirea acestor cerințe imperative.

Întrucât petentul invoca în sprijinul pretențiilor sale o anumita stare de fapt (întocmirea în mod eronat a unor documente primare) are obligația de a dovedi cererea sa cu documente justificative. Se retine ca sarcina probei nu implica un drept al contestatorului, ci un imperativ al interesului personal al acestuia care invoca o pretenție în cadrul caii administrative de atac. În baza celor reținute si ținând seama ca . deși contesta toate sumele stabilite de inspecția fiscala, nu aduce motivări bazate pe documente justificative si argumente privind starea de fapt si de drept din care sa rezulte o situație contrara fata de cea constatata de organele de control, manifestând lipsa de interes în propria cale de atac si având în vedere ca în asemenea situații sarcina probei revine contribuabilului, contestația formulata este nemotivata si neprobata.

Referitor la suma totala de 12.593 lei, reprezentând accesorii aferente impozitului pe profit si TVA se reține că stabilirea de accesorii aferente impozitului pe profit cu TVA, în sarcina contestatoarei reprezintă măsură accesorie în raport cu debitul. Deoarece în sarcina contestatoarei a fost reținut debitul de natura impozitului pe profit, in suma de 27.897 lei ,cat si cel de natura TVA, in suma de 17.879 lei, iar prin contestație nu se prezintă argumente privind modul de calcul a majorărilor și penalităților de întârziere, . datorează și sumele cu titlu de majorări și penalități de întârziere aferente impozitului pe profit, conform principiului de drept," accesoriul urmează principalul”, drept pentru care contestația referitoare la acest capăt de cerere urmează să fie respinsă, ca nemotivata.

În ceea ce privește contestația formulata împotriva dispoziției de masuri nr.GJ_/ 21.01.2015 arătam instanței de judecata faptul ca prin aceasta dispoziție organele de inspecție fiscala, au dispus următoarea măsură: pentru diferențele rezultate din Declarațiile informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național - 394 aferente perioadei 01.07_14, S.C. G. . va corecta declarația informativa 394 privind achizițiile si livrările efectuate pe teritoriul național privind pe: ., ., S.C.Lafarge Societatea Naționala a Sării.

In fapt, cu ocazia controlului efectuat, organele de inspecție fiscala din cadrul activității de inspecție fiscala, la capitolul V „Alte constatări " din raportul de inspecție fiscala F-GJ 24/23.01.2015, au constatat ca agentul economic a depus declarația tip D 394 cu date eronate. Astfel, conform motivației din dispoziția nr.GJ_/21.01.2015 s-a constatat ca agentul economic nu a declarat corect achizițiile si livrările de aceea .fiind dispusa măsura cu privire la corectarea declarației 394 in ceea ce privește relațiile comerciale derulate cu . si ., S.C. Lafarge Agregate S.R.L, S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A. si Societatea Naționala a Sării. Se arată ca procedând astfel au fost încălcate prevederile Ordinului nr.3596/2011, art.1 care precizează: ,,Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România sunt obligate să declare toate livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile de bunuri și servicii realizate, pe teritoriul României, către/de la alte persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România.". Totodată, art.105 alin.9 din ordonanța guvernului nr.92/2003 privind codul de procedura fiscala, republicata, precizează ca: ,, Contribuabilul are obligația să îndeplinească măsurile prevăzute în actul întocmit cu ocazia inspecției fiscale, în termenele și condițiile stabilite de organele de inspecție fiscală.". Având în vedere constatările făcute de echipa de inspecție fiscală a fost întocmita dispoziția nr.F-GJ_/23.01.2015 privind masurile stabilite de organele de inspecție fiscala prin care s-a dispus corectarea declarației informative privind livrările/prestările si achizițiile efectuate pe teritoriul național -394 aferente perioadei verificate.

Având în vedere dispozițiile art.13 și art.23 din HG nr.520/2013 privind organizarea si funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscala, precum si dispozițiile art.10 și 11 din OUG nr.74/2013 privind unele masuri pentru îmbunătățirea si reorganizarea activității ANAF, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, va rugam să introduceți în cauză Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice C. cu sediul în C., ..2. jud. D., urmând a fi citata la acest sediu. Față de motivele invocate solicităm admiterea excepției așa cum a fost formulata iar pe fond respingerea contestației formulată de . și menținerea actelor fiscale contestate ca temeinice și legale. În temeiul art.411 alin.1 pct.2 din codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsa.

La data de 19 mai 2015 reclamanta a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata AJFP GORJ, față de contestația pe care am formulat-o împotriva deciziei nr.GJ_/13.03.2015, prin care ni s-a respins contestația înregistrată sub nr.GJ-_/_, pe care a formulat-o împotriva raportului de inspecție fiscală nr.F-GJ 24/23.01.2015, a deciziei de impunere nr.F-GJ 31/23.01.2015 și a dispoziției de măsuri nr.GJ_/21.01.2015.

Solicită admiterea contestației și anularea acestei decizii, cu consecința anulării celor trei acte administrativ fiscale precizate mai sus, intimata, de rea credință, afirmă prin această decizie că noi am contestat doar dispoziția de măsuri nr.GJ_/21.01.2015, fără să precizeze că am contestat în primul rând raportul de inspecție fiscală F- GJ 24/23.01.2015 si decizia de impunere nr. F-GJ31/23.01.2015. Solicită să se respingă ca nefondată excepția inadmisibilității contestației formulată de noi împotriva deciziei nr._/13.03.2015, invocată prin întâmpinare, această excepție este invocată cu rea credință, este evident că avem dreptul să contestăm în instanță decizia intimatei prin care aceasta, pe cale administrativă, ne-a respins fără nici o motivare contestația pe care am introdus-o la aceasta, împotriva celor 3 acte administrativ fiscale pe care le-am apreciat ca nelegale și netemeinice.

In fapt, intimata a emis decizia de impunere nr. F-GJ 31/23.01.2015, dispoziția de măsuri nr.GJ_/21.01.2015, în baza raportului de inspecție fiscală nr.F-GJ 24/23.01.2015, dispoziția de măsuri nr.GJ_/21.01.2015, în baza raportului de inspecție fiscală nr.F-GJ 24/23.01.2015, acte pe care le-a contestat așa cum prevede legea în primul rând la intimata care le-a emis, AJFP GORJ, prin contestația înregistrată la nr.GJ_/24.02.2015, aceasta din urmă fiind soluționată de intimată prin decizia nr.GJ_/13.03.2015. Solicită să se observe reaua credință a intimatei care, prin întâmpinare denaturează starea de lucruri reală cu afirmații false de genul că este inadmisibilă contestația noastră împotriva dispoziției nr.GJ30467/24.02.2015, ori, nu există această dispoziție, sub acest număr a fost înregistrată contestația noastră. De reținut că reclamanta a introdus contestația la AJFP GORJ, care a soluționat-o prin decizia V-_/13.03.2015, nu a introdus contestație la DGRFP C., ori, în întâmpinare, intimata AJFP GORJ face afirmația că prin decizia nr.246/08.04.2015, emisă de DGRFP C., aceasta ar fi soluționat pe cale administrativă contestația noastră la cele 3 acte emise de AJFP GORJ. Nu se poate înțelege cum o astfel de instituție, în loc să respecte legea și drepturile persoanelor fizice și juridice, stabilite prin constituție, le încalcă în mod flagrant și face afirmații mincinoase, pentru că prin decizia nr.246/08.04.2015, emisă de DGRFP C., aceasta a suspendat contestația pe care am formulat-o la AJFP GORJ, împotriva altor acte administrativ fiscale, respectiv împotriva deciziei de impunere nr.F-GJ 44/04.02.2015, pentru că în urma unui control efectuat de AJFP Gorj s-au emis două decizii de impunere, una cu nr.F-GJ 31/23.01.2015 și una cu nr F-GJ 44/04.02.2015. Dar, în niciuna dintre acestea nu se precizează că trebuie să introducă contestația la DGRFP C..

Obiectul contestației de față îl reprezintă decizia nr._/13.03.2015, iar decizia nr.246/08.04.2015, invocată în întâmpinare privește cu totul altă speță, altă decizie. De menționat că reclamanta nu a formulat nici o contestație la DGRFP C., probabil AJFP Gorj a trimis contestațiile la această instituție, dar, după ce s-au pronunțat și aceasta din urmă, astfel că, s-a creat situația în care, la contestația noastră înregistrată la AJFP Gorj sub nr.GJ_ /24.02.2015, s-a emis decizia nr._/13.03.2015, prin care i s-a respins contestația formulată împotriva celor 3 acte administrativ fiscale, respectiv raportul de inspecție fiscală nr.F-GJ 24 /23.01.2015, decizia de impunere nr.F-GJ 31/23.01.2015 și dispoziția de măsuri nr.GJ_ /21.01.2015, dar AJFP Gorj probabil a trimis această contestație și la DGRFP C., care, prin decizia nr.311/23.04.2015 a suspendat soluționarea contestației împotriva deciziei nr.F-GJ 31/23.01.2015, pentru suma de 185.143 lei, a respins ca neîntemeiată contestația împotriva deciziei de impunere 31 pentru suma de 58.369 lei și a transmis la AJFP pentru soluționare capătul privind decizia privind măsuri stabilite nr._. Ori, în întâmpinarea depusă, intimata nu face vorbire de decizia nr.311/23.04.2015, ci de o altă decizie care nu are legătură cu speța de față, decizia nr.246/08.04.2015. Este de reținut că atât împotriva deciziei nr.246/08.04.2015 cât și împotriva deciziei nr.311/23.04.2015, pot face contestație în termen de 6 luni, deci acestea nu - sunt definitive. Se întreabă, cum este posibil ca la o contestație să se emită două soluții, una de AJFP Gorj și alta de DGRFP C. și să mai și încurce obiectele celor două contestații, oricum, reclamanta a fost înștiințată de faptul că AJFP Gorj ar fi trimis la DGRFP C. o parte din contestațiile formulate spre soluționare, dimpotrivă, AJFP Gorj a precizat că pot ataca cu contestație cele două decizii, nr.31 și nr.44, la organul emitent.

Arată că a depus contestația la cele 3 acte administrativ fiscale, respectiv raportul de inspecție fiscală nr.F-GJ 24/23.01.2015, decizia de impunere nr.F-GJ 31/23.01.2015, dispoziția de măsuri nr._/21.01.2015 la AJFP GORJ, unde a fost înregistrată sub nr.GJ_ /24.02.2015, și a fost soluționată prin decizia nr._/13.03.2015, pe care o contestă în prezentul dosar. Intimata face intenționat confuzie și încearcă să inducă instanța în eroare, procedând în acest mod, este foarte clar, obiectul contestației noastre îl reprezintă decizia nr._/13.03.2015 și se solicită anularea acesteia și, astfel, anularea celor 3 acte pe care le-a contestat la intimată, respectiv anularea decizia de impunere nr.F-GJ 31/23.01.2015, dispoziția de măsuri nr.GJ_/21.01.2015, raportul de inspecție fiscală nr.F-GJ 24/23.01.2015.

In situația în care se va introduce în cauză și DGTFP C., solicită să se rețină că înțelege să conteste și decizia emisă de aceasta, în speța de față, respectiv decizia nr.311/23.04.2015. Astfel, prin decizia GJ_, nu face nici o referire la raportul de inspecție fiscală și la decizia de impunere, acest aspect atrage nulitatea deciziei, fiind evident nelegală. Astfel, a arătat că prin contestația ce a depus-o la data de 03.04.2015, că decizia nr.GJ_/ 13.03.2015, nu răspunde la problemele pe care le-a ridicat prin plângerea formulată împotriva celor trei acte, nu arată motivele de fapt și de drept pe care se sprijină, arătând că este formulată în termen, se încadrează în prev. art.205 și 207 din OG 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală. În mod surprinzător susține că reclamanta nu a adus niciun argument prin plângerea formulată, ori, așa cum va arăta, a argumentat temeinic susținerile noastre, la argumentele noastre de fapt nu a primit niciun răspuns . Se menționează apoi în decizie că prin dispoziția GJ_/21.01.2015, organul fiscal a dispus măsura următoare: pentru diferențele rezultate din declarațiile informative privind livrările-394 aferente per.01.07._14, firma . va corecta declarația informative 394 ref. la achizițiile și livrările privind pe ., ., ., . SA și Societatea Națională a Sării. Se arată că, la controlul efectuat, organele de inspecție fiscală, la cap.V - Alte constatări din raportul de inspecție fiscală F-GJ 24/23.01.2015, au constatat că . a depus declarația tip D 394 cu date eronate, că au dispus corectarea erorii, cu referire la societățile mai sus menționate.

Se invocă în decizia GJ_/13.03.2015, faptul că au fost încălcate prevederile ordinului nr.3596/2011, art.1 referitoare la obligația declarării livrărilor de bunuri și servicii și prev. art.105 alin.9 din OG 92/2003, conform cărora, contribuabilul are obligați să îndeplinească măsurile prev. în actul întocmit cu ocazia inspecției fiscale. Acesta este conținutul deciziei pe care o contestă, decizie care nu amintește de niciuna din apărările pe care le-am făcut prin plângerea împotriva deciziei de impunere nr.F-GJ 31/23.012-15 emisă de AJFP Gorj, dispoziției de masuri nr.GJ_/21.01.2015, in temeiul art.205 si 207 din OUG nr.93/2003, republicata, cu modificările ulterioare, a raportului de inspecție fiscală. Consideră netemeinică și nelegală această decizie, pentru motivele pe care le-a expus pe larg și la care intimata prin decizia ce face obiectul contestației de față nu dă niciun răspuns, decizia este total nemotivată, ea trebuia să facă referire la fiecare din argumentele pe care le-am expus noi.

Astfel, prin contestația înregistrată la AJFP Gorj, la data de 24.02.2015, sub GJ_, a contestat decizia de impunere nr.F-GJ 31/23.012-15 emisă de AJFP Gorj, dispoziția de masuri nr.GJ_/21.01.2015, in temeiul art.205 si 207 din OUG 93/2003, republicata, cu modificările ulterioare, raportul de inspecție fiscala nr.F-GJ 24/23.01.2015, întocmit la data de 23.01.2015, solicitând anularea acestora, acte pe care le consideram netemeinice si nelegale.

Aceste acte au fost întocmite in urma inspecției fiscale din perioada 19.11._15, fiind supusa verificării perioada 01.07._14. Însă, decizia pe care o contestă face referire doar la dispoziția de măsuri nr.GJ_/ 21.01.2015, nici nu amintește de decizia de impunere nr.F-GJ 31/23.01.2015, nu face nici o referire la motivele pe care le-a invocat împotriva acestor acte în contestația formulate la data de 24.02.2015, înregistrată sub nr._. Ori, dacă decizia pe care o contestă acum nu face nici o referire nici măcar la actele pe care le-a contestat, atunci nu mai poate vorbi decât de o decizie nelegală și netemeinică. In contestația formulată la 24.02.2015,înregistrată la AJFP Gorj sub nr.GJ_, împotriva celor trei acte administrative fiscal, a arătat că, în mod eronat echipa de inspecție fiscala a stabilit un profit impozabil de 1.791.419 lei, pentru care a calculat un impozit pe profit de 286.627 lei, societatea a înregistrat un profit impozabil la 31.12.2012 de 1.372.791 lei, cu impozit pe profit de 219.647 lei, stabilind o diferența de profit impozabil de 418.628 lei cu un impozit suplimentar de 66.980 lei. Că, in mod eronat nu se admite la deducere suma de 329.158 lei ce reprezintă cheltuielile cu mărfurile vândute si serviciile prestate, înregistrate in contabilitate de firma ., aferente facturilor fiscale de aprovizionare emise de ..

Se face referire la procesul verbal nr.135/03.04.2014, întocmit de inspectorii din cadrul DRAF nr.4 Tg.J., reluându-se in raportul de inspecție fiscala constatările acestora, in sensul ca s-au înregistrat in contabilitate 37 de facturi, emise de ., ce au fost achitate, cu ordine de plata, prin banca, cu chitanțe, soldul de plata la 8.02.2013 fond 0. In raportul de inspecție fiscala se menționează ca societatea verificata nu a pus la dispoziție contracte de achiziții bunuri sau de prestări servicii, de unde se deduce in mod • abuziv si nelegal, ca aceste relații comerciale nu ar fi avut loc. Singurul argument in acest sens este ca nu au fost puse la dispoziție contracte intre cele doua firme in forma scrisă, încălcându-se in mod flagrant dispozițiile vechiului cod civil, al codului comercial, ale noului cod civil, conform cărora, intre comercianți si apoi intre profesioniști, se derulează contracte perfect valabile, ce pot fi încheiate prin înțelegere verbala, prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare moderne. Este nelegal și absurd sa afirmi ca o relație comerciala intre doua firme este valabila doar daca exista încheiat un contract scris. Din moment ce a pus la dispoziție facturile, ce sunt înregistrate in contabilitate, în celelalte documente cum ar fi registrul de cumpărări, din moment ce s-au plăți valabile, exista avize de expediție si alte documente, cum este posibil sa consideri ca aceste operațiuni nu au avut loc, doar pentru ca nu exista contracte scrise?

Astfel, pentru vânzarea cumpărarea imobilelor, terenuri sau clădiri, este necesara forma autentica a înscrisului, pentru vânzarea cumpărarea unui autoturism este suficient doar un înscris semnat de părți, pentru vânzarea-cumpărarea de mărfuri de genul celor menționate in aceste facturi, nu prevede legea forma scrisa, între comercianți si intre profesioniști se încheie in mod valabil convenții verbale, de multe ori prin telefon sau pe mail, prin fax, etc. Este evident un abuz sa nu iei in considerare aceste relații comerciale din moment ce ele au fost corect evidențiate in contabilitatea . si in celelalte documente prezentate inspectorilor. De asemenea, aceasta firma nu poate răspunde de eventualele nereguli si încălcări ale legii de către firma .. Critică opinia inspectorilor antifraudă care a fost preluata cu aceleași argumente de inspectorii fiscali, consideram ca in mod nelegal au fost considerate aceste documente ca lipsite de calitatea de document justificativ, arătându-se ca . a comis o . ilegalități dar, firma . nu poate fi pedepsita pentru greșelile si erorile altei firme. Aceste produse pe care le-a cumpărat de la firma amintita au fost consemnate nu numai in facturi ci si in registrul jurnal, exista avize de expediție, note de recepție si, ce este cel mai important, dovezile incontestabile ale plații acestora.

Aceste facturi constituie documente justificative, pentru ., care a fost de buna credința in relațiile cu aceasta si nu poate răspunde de eventualele ei greșeli. Se menționează in raportul de inspecție fiscala ca nu au fost aduse elemente noi de către administratorul . fiscali preiau aceeași argumentație din procesul verbal al inspectorilor antifraudă care si-au prezentat opinia lor in ce privește relațiile cu aceasta societate, opinie pe care o contestam pentru ca exista documentele necesare si ele reprezintă documente justificative, conform legii, inspectorii antifraudă si cei fiscali nu fac referire la documentele de plata care sunt perfect valabile, ignora aceste facturi si toate documentele aferente acestora, cum sa afirmi ca aceste relații comerciale nu au existat din moment ce produsele si serviciile au fost plătite? Faptul ca documentele originale au fost in posesia inspectorilor antifraudă si nu au putut fi prezentate decât in copii inspectorilor fiscali nu este un motiv care sa duca la ignorarea acestora, ca si cum n-ar fi existat.

In ce privește suma de 329.158 lei, esențială este problema greșit reținuta de inspectori, in sensul ca toate documentele analizate, facturile si celelalte, nu ar fi documente justificative pentru ca unele note de recepție nu conțin anumite elemente, si nu exista contracte scrise, acestea nu sunt motive corecte, legale, ci sunt aprecieri abuzive. De asemenea, consideră ca in mod nejustificat nu au fost reținute cheltuielile de protocol, ca deductibile, pentru anul 2012, suma de 6310 lei - impozit suplimentar de 1010 lei, si pentru anul 2013, reținându-se greșit ca nu au legătura cu obiectul de activitate. Cum pot avea cheltuielile de protocol legătura cu obiectul de activitate? Pentru anul 2012, a contestat si neadmiterea la deducere a cheltuielilor cu amortizarea de 79.080 lei, pentru care s-a calculat impozit pe profit suplimentar de 12.653 lei. Pentru anul 2013, a considerat ca in mod greșit nu s-au reținut ca deductibile cheltuielile de protocol, calculându-se un impozit pe profit suplimentar de 12.743 lei, cu aceeași motivare, că nu au legătură cu obiectul de activitate. Din moment ce legea permite acest lucru, ce anume trebuia inclus la cheltuielile de protocol ca sa aibă legătura cu obiectul de activitate? Si pentru anul 2014, cheltuielile de protocol nu au fost considerate deductibile cu aceeași motivare, ca nu au legătura cu obiectul de activitate deci, se întreabă, ce trebuia inclus la acest capitol ca sa reprezinte cheltuieli deductibile? Solicită sa se înlăture din decizia de impunere suma de 838 lei si sa se retina ca deductibila fiscal suma de 5240 lei, cheltuieli de protocol, in esența, acesta nu poate avea legătura directa cu obiectul de activitate, este vorba de protocol si nu de o activitate industriala. De la capitolul impozit pe profit a solicitat înlăturarea sumelor menționate mai sus: 52.665 lei, 1010 lei, 12.743 lei, 838 lei, suma de 625 lei, in total suma de 66.980 lei, impozit pe profit suplimentar in 2012 si penalitățile calculate la aceste sume.

Pentru anul 2013, contestă impozitul pe profit suplimentar de 12.743 lei deoarece nu s-a calculat corect suma de 79.645 lei, ce ar fi diferența de profit impozabil, pentru ca in mod greșit si abuziv nu s-a acceptat la deducere cheltuielile înregistrate in contul 623, cheltuieli de protocol, cu aceeași motivare nereala si nelegala ca nu au legătura cu obiectul de activitate al firmei, afirmație absurda pentru ca protocolul nu este legat de obiectul de activitate ci el implica anumite cheltuieli pe care administratorul le face in scopul promovării afacerii sale si al promovării relațiilor cu reprezentanții firmelor partenere de afaceri. Pentru anul 2014, aceeași situație legata de cheltuielile de protocol, in suma de 5240 lei pentru care s-a stabilit un impozit pe profit suplimentar de 838 lei. A solicitat sa se anuleze decizia pentru suma de_ lei reținuta ca impozit pe profit suplimentar si, drept consecința, anularea sumelor de_ lei, majorări de întârziere si 11. 247 lei, penalități de întârziere. In ce privește TVA-ul, a contestat faptul ca facturile emise de . nu au fost admise la deducere, TVA-UL aferent acestora fiind de 78.998 lei, suma care se impunea a fi admisa la deducere, aceste facturi, așa cum a arătat, sunt documente justificative, in mod abuziv fiind înlăturate, motivarea înlăturării fiind nelegala.

Se menționează ca originalele au fost ridicate de IPJ Gorj - serviciul de investigare a fraudelor si că pe xerocopii nu s-a făcut mențiunea conform cu originalul, aspect pe care-1 putea repara la acel moment, el nu este relevant. Se arata de asemenea ca, motivele neacceptării la deducere sunt aceleași ca la impozitul pe profit si se reiau acestea. Referitor la activitatea ., firma . relații comerciale cu aceasta și a fost de buna credința, i-a achitat toate facturile cu documente legale, de necontestat si nu poate răspunde de greșelile acesteia. Taxa pe valoarea adăugată nu poate fi dedusă și nici nu se poate diminua baza impozabilă la stabilirea impozitului pe profit în situația în care documentele justificative prezentate nu conțin sau nu furnizează toate informațiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare la data efectuării operațiunii pentru care se solicită deducerea TVA.

In speță, trebuiau analizate documentele justificative, în sensul dacă ele conțin toate elementele pe care legea le prevede ca obligatorii la data emiterii lor, ori, facturile menționate în speță, întrunesc aceste elemente, pe care le-am arătat mai sus. A solicitat sa se înlăture din decizie aceasta suma, de 78.998 lei, precum si sumele ce reprezintă penalități și majorări de întârziere calculate la această sumă. De asemenea, contestă modul in care s-a calculat TVA suplimentar de 16.899 lei, la cheltuielile de protocol. A contestat suma de 96.877 lei, ce a fost calculata in mod nelegal si abuziv ca TVA - suplimentar, pentru ca nu au fost considerate drept documente justificative facturile emise de . sumele de 21.997 lei, majorări si 13.270, penalități. In ce privește suma de 112.091 lei, care se găsea in contul 419, clienți creditori, nu s-a calculat TVA aferent deoarece, așa cum a arătat in nota explicativa, aceste sume nu reprezintă avansuri si nu s-a emis factura de avans, suma trebuia in mod corect înscrisă in contul 473, decontări operațiuni in curs de clarificare .

Cu privire la firma ., se arăta că prin sentința nr.83/28.01.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._/95/2012, s-a admis cererea formulată de creditorul ., cu sediul în Corn. Ciuperceni. jud. Gorj pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului . SRL cu sediul în comuna Arcani, ., cod fiscal_ și nr. de înregistrare la ORC J_ . In temeiul art.33 alin.6 din legea privind procedura insolvenței, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului . în ., cod fiscal_ și nr. de înregistrare la ORC J_ .

Prin sentința nr.449/25.03.2013, în baza art.54 alin.4 din legea nr.85/2006, se admit concluziile raportului depus de administratorul judiciar VLC SPRL cu sediul în Tg-J.. . (Complex Comercial R.), județul Gorj, cu privire la propunerea de intrare în procedura simplificată a falimentului debitorului . SRL cu sediul în Corn. Arcani, ., Cod fiscal_ și nr. de înregistrare la ORC J_ . în contradictoriu cu creditorii AFP Tg.J. și ..

In baza art.54 alin.5 rap.la art.107 alin.1 lit.D din legea nr.85/2006 s-a dispus . în ., cod fiscal_ și nr. de înregistrare la ORC J_ în procedura simplificată a falimentului. In temeiul art.107 alin.2 din legea nr.85/2006 s-a dispus dizolvarea societății debitoare, iar in baza art.107 alin.2 lit.a din lege, ridicarea dreptului de administrare al debitorului. Este adevărat că societatea a figurat în lista agenților economici declarați inactivi, listă întocmită în martie 2011 dar, societatea a intrat în faliment, respectiv în procedura simplificată, la 25.03.2013, deci. până la acea dată societatea avea dreptul să desfășoare activități comerciale. Relațiile comerciale dintre două firme se pot desfășura și pe baza unei convenții verbale, încheiată prin telefon, sau prin alte mijloace electronice sau chiar oral, printr-o simplă înțelegere verbală între părți, așa cum prevede și codul civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante ( art.969 c. civil vechi și art. 1270 din noul cod civil).

Nu poate fi reținută concluzia că, dacă nu există un contract scris, înseamnă că nu a existat o convenție valabilă între părți, potrivit art.1240 c. civil, voința de a contracta poate fi exprimată verbal sau in scris. Potrivit art.1166 c. civil, contractul este acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic, iar conform art.1168 cod civil, contractul se încheie prin simplul acord de voință al părților dacă legea nu impune o anumită formă pentru încheierea sa valabilă. Mai mult decât atât, facturile despre care se face vorbire în procesul verbal din 3 iulie 2014, arată că ele au fost încheiate în perioada dinaintea deschiderii procedurii falimentului, la 25.03.2013, ele îndeplinesc toate condițiile prevăzute de lege pentru a fi documente justificative, facturile au fost emise de . în anul 2012, ele nu au fost declarate false de vreo instanță, nu s-au descoperit elemente eronate înscrise în aceste facturi. Aceste facturi împreună cu celelalte documente analizate, fișă furnizori, jurnal cumpărări, balanțe de verificare, arată că între cele două societăți au existat raporturi comerciale reale, facturile respective au fost corect evidențiate în contabilitatea .. această firmă nu este vinovată de eventualele deficiențe descoperite de organele de control la . SRL intrată în 1nsolvență la 28.01.2013.

Firma . evidențiat corect raporturile economice cu ., iar faptul că aceasta nu și-a înregistrat corect în contabilitatea ei relațiile comerciale pe care le-a desfășurat, nu poate fi imputat .. Potrivit art.6 din legea contabilității, nr.82/1991, actualizată: "(1) Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei . sta la baza înregistrărilor in contabilitate, - dobândind astfel calitatea de document justificativ.(2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor in contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum si a celor care le-au înregistrat in contabilitate, după caz.". Conform art.1 alin.1 din același act normativ: "(1) Societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligația sa organizeze si sa conducă contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi". Aceste facturi au fost achitate de . se și arată în procesul verbal de control, ele fac pe deplin dovada schimburilor comerciale reale. G. . și le-a achitat, conform documentelor de plată, faptul că această societate nu și-a îndeplinit toate obligațiile ce-i reveneau potrivit normelor fiscale și financiar contabile, nu poate fi imputat partenerului de afaceri.

Facturile pot fi emise și în sistem simplificat, ele trebuie astfel să conțină, potrivit art.155 alin.20: Facturile emise în sistem simplificat în condițiile prevăzute la alin. (11) și (12) trebuie să conțină cel puțin următoarele informații: a) data emiterii; b) identificarea persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile; c) identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate; d) suma taxei colectate sau informațiile necesare pentru calcularea acesteia: e) în cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură în conformitate cu prevederile alin. (2), o referire specifică și clară la factura inițială și la detaliile specifice care se modifică. Raporturile comerciale cu firma . – C._. Referitor la aceste raporturi, în procesul verbal se arată că nu sunt suficiente documentele care au fost puse la dispoziție de firma ., pentru a proba realitatea prestațiilor, dar au fost prezentate facturi, care au achitate, cu documente legale, a fost prezentată fișa furnizorului, avize de însoțire a mărfii, bonuri de încărcare, tichete de cântar. între părți a existat o înțelegere verbală perfect valabilă, așa cum prevede codul civil. Relațiile comerciale între cele două firme s-au derulat în perioada 9.05.2012 S 10.10.2012, firma . a efectuat pentru ., servicii de transport, respectiv transport piatră spartă, de la punctul Porceni la Gara Bumbești.

La data de 11.10.2012, s-a încheiat și contractul în formă scrisă, ce prevedea transport piatră spartă de la cariera D. la Mătăsari, făcându-se transporturi și de la punctul Porceni, punctul Suseni, conform bonurilor de încărcare, tichetelor de cântar.

Faptul că nu s-a prezentat o situație specială, în care să se menționeze, nr. de curse, perioada, traseul, procese verbale de recepție a cantităților transportate nu înseamnă că aceste servicii de transport nu au avut loc, este doar o interpretare excesivă a organului de control, din moment ce au fost prezentate facturile, documentele de plată a acestora, fișă furnizor, jurnal cumpărări, balanța de verificare, facturile sunt corect emise, și înscrise în contabilitate. Este adevărat că se poate întocmi și o astfel de situație, care să cuprindă elementele specificate dar, aceste elemente sunt menționate în actele pe care le-am prezentat și pe baza lor se poate face un centralizator de lucrări, aceste raporturi nu pot fi puse sub semnul întrebării din moment ce au fost prezentate documentele enumerate. Facturile emise de prestator sunt perfect legale și valabil emise, ele au toate elementele cerute de lege pentru a întruni calitatea de document justificativ, interpretarea pe care o face cu privire la ele, organul de control este abuzivă și nelegală. In conformitate cu dispozițiile art.146 alin.1 lit.a coroborate cu dispozițiile art.155 alin.5 lit.k din legea nr.571/2003 republicată, pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să dețină o factură care să cuprindă informațiile privind denumirea si cantitatea bunurilor livrate. Nu se poate susține că, în ce privește facturile emise de aceste firme, nu sunt menționate bunurile sau serviciile livrate, facturile au fost achitate, ele au fost înscrise în contabilitatea ., în baza lor au fost emise note de recepție și alte documente, au fost înscrise în jurnal de cumpărări, în fișa furnizor, pentru fiecare factură există documente care atestă realitatea operațiunilor comerciale.

Deci, facturile emise de . sunt documente justificative si ca atare, va rugam sa înlăturați toate sumele calculate drept impozite si taxe suplimentare, drept impozit pe profit suplimentar, TVA de plata, penalități de întârziere, majorări de întârziere si alte sume calculate in plus la aceste facturi, sa le considerați așa cum sunt in realitate, drept documente justificative. A contestat sumele calculate drept impozite si taxe suplimentare privind impozitul pe profit:_ lei,_ lei,_ lei si sumele calculate ca TVA suplimentar:_ lei, 21.997 Iei, 13.270 lei. Nu contesta sumele calculate la capitolul dividende, dobânzi si majorări de întârziere, sunt de acord cu aceste sume de plata, respectiv sumele de: 119.282 lei, 3722 lei, 2481 lei. A solicitat anularea acestor sume precum si a masurilor dispuse cu privire la acestea. A depus în probațiune actele contestate, în copii xerox, a solicitat și efectuarea unei expertize contabile, pentru a stabili cum au fost calculate sumele pe care le contestă, dacă este ele sunt corecte, față de motivele pe care le-a invocat. A prezentat toate aceste aspecte pentru a se observa că prin decizia GJ_ ni s-a respins contestația împotriva celor trei acte fără nici un fel de motivare, ba, mai mult, se face afirmația că noi nu am motivat deloc contestația.

Esențial este că a introdus contestația la organul care a emis cele 3 acte administrativ fiscale, la AJFP Gorj, la această contestație a noastră, înregistrată cu nr. GJ_/24.02.2015, AJFP Gorj a emis decizia nr._/13.03.2015, pe care înțelege să o conteste, iar DGRFP C. a emis decizia nr.311/23.04.2015 în care se arată că o poate contesta fie la Tribunalul D., fie la Tribunalul Gorj, în termen de 6 luni, ea fiindu-ne comunicată la 8.05.2015 și din care noi înțelegem că cele două instituții și-au împărțit competența, AJFP Gorj să răspundă la contestația împotriva dispoziției de măsuri, iar DGRFP C. la contestația împotriva deciziei nr. F-GJ 31/23.01.2015.

In speță, a solicitat să se anuleze decizia nr._/13.03.2015, decizia 311/23.04.2015, emisă de DGRFP C., pe fond, să se anuleze raportul de inspecție fiscală, decizia nr.31 și dispoziția de măsuri nr._/21.01.2015 și astfel să o introduceți și pe aceasta în cauză, să rețineți că nu s-a procedat corect, nu ni s-a precizat nici in decizia nr.31 nici în dispoziția de măsuri că trebuie să ne adresăm pentru decizie la DGRFP C. și pentru dispoziția de măsuri la AJFP Gorj.

Reclamanta . a depus concluzii scrise, prin care a solicitat admiterea contestației și anularea deciziei nr.GJ_/13.03.2015, ca nelegală și netemeinică, pentru următoarele considerente. Astfel, a arătat că, în perioada 16.06._14, inspectori din cadrul ANAF - DRAF Tg. J., au efectuat un control la . procesul verbal nr.135/03.07.2014 și în urma acestuia, inspectori din cadrul ANAF-DGRFP C. - AJFP Gorj, au efectuat un control la această societate, în perioada 26.01._15, de fapt, o inspecție fiscală parțială ce a vizat perioada 06.12._12, în urma căruia au încheiat procesul verbal din 03.02.2015. In urma acestor controale, s-au emis două decizii de impunere: decizia nr.F - GJ 44/04.02.2015, ca urmare a raportului de inspecție fiscală nr.F-GJ 37/04.02.2015, pe care le-a contestat, contestația la aceste acte fiind înregistrată sub nr._/4.03.2015, la AJFP GORJ, organul care le-a emis, decizia privind suma totală de 352.321,00 lei, înregistrată la nr.GJ/_/24.02.2015, soluționată de AJFP Gorj prin decizia nr.GJ_/13.03.2015, Decizie pe care a primit-o la data de 17.03.2015. Deși a depus contestația la organul emitent, AJFP Gorj, a primit la data de 15.04.2015, decizia nr.246/08.04.2015, emisă de DGRFP C., în care se menționează că plângerea a fost înregistrată la AJFP Gorj sub nr.GJ_/04.03.2015, depusă în termen. Decizia se referă la următoarele sume: Impozit pe profit suplimentar de 115.359 lei; Majorări de 7269 lei; Penalități de 17.304 lei; TVA suplimentar de 173.038 lei; Majorări de 13.395 lei; Penalități de 25.956 lei. Prin decizia nr 246/8.04.2015, se suspendă soluționarea contestației noastre pentru toată suma de 352.321 lei, cu motivarea că în cauză s-a făcut o sesizare penală, nr. GJ_/4.02.2015, la P. de pe lângă Tribunalul Gorj. Astfel, după terminarea cercetărilor penale se va pronunța pe fond o decizie și în funcție de modul de soluționare, vom decide atacarea ei sau nu, noi ne menținem poziția în sensul că suma respectivă este eronată și este contestată de noi. A arătat că în urma inspecției fiscale s-au emis două decizii, una fiind decizia nr.F- G.I44/4.02.2015 cu raportul de inspecție fiscală nr F-GJ 37/4.02.2015, despre care am vorbit mai sus și alta fiind decizia nr. F - GJ 31/23.01.2015, cu Raportul de inspecție fiscală nr. F -GJ 24/23.01.2015, pe care le-a contestat la AJFP Gorj, organul emitent, contestație înregistrată la nr.GJ/_/24.02.2015, soluționată de AJFP Gorj prin decizia nr. GJ_/13.03.2015, decizie pe care a primit-o la data de 17.03.2015. Această decizie cu nr. GJ_/13.03.2015, a contestat-o la Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 03.04.2015, contestație care face obiectul dosarului nr._ .

Prin contestația înregistrată la AJFP Gorj sub nr._/24.02.2015, a contestat atât decizia nr. F - GJ 31/23.01.2015, cât și Raportul de inspecție fiscală pe baza căreia s-a emis această decizie, raport cu nr. F- GJ 24/23.01.2015 dar și dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală, nr._/21.01.2015, emisă cu acea ocazie. Deci, asupra acestei contestații ce viza cele trei acte emise de AJFP Gorj, această instituție s-a pronunțat prin decizia nr.GJ_/13.03.2015, care face obiectul prezentului dosar. Numai că, observând această decizie, a constatat că se pronunță numai cu privire la unul din acte și anume numai față de dispoziția de măsuri nr._ și nu face nici un fel de discuție despre decizia de impunere F GJ 31 sau despre raportul de inspecție fiscală,dar nici nu disjunge aceste capete ale contestației. Procedând în acest mod, decizia GJ_ este evident netemeinică și nelegală pentru că nu răspunde la niciuna din apărările noastre, nu face nici un fel de vorbire despre decizia de impunere sau raportul de inspecție, nu răspunde la aspectele pe care le-a invocat. A solicitat constatarea nelegalității și netemeinicia acestei decizii și să se dispună anularea ei.

Mai mult decât atât, deși nu s-a disjuns prin această decizie nr. FJ_, vreun capăt al contestației noastre, spre surprinderea acesteia a primit la data de 28.04.2015, decizia nr.311/ 23.04.2015, emisă de DGRFP C., prin care se soluționează capetele contestației noastre introdusă la AJFP Gorj, cu privire la decizia nr. F- GJ -31/23.01.2015 și la raportul de inspecție fiscală nr. F- GJ- 24/23.01.2015. A precizat că s-a adresat cu contestație la organul emitent al actelor ce le contestă AJFP Gorj, a emis o decizie prin care pur și simplu nu se amintește în nici un mod că noi contestăm decizia de impunere, raportul de inspecție fiscală, făcându-se vorbire doar de dispoziția de măsuri. Din moment ce nu au disjuns contestația cu privire la decizia de impunere nr. F GJ 31 și la raportul de inspecție fiscală F GJ 24, cum anume s-a ajuns ca DGRFP C. să soluționeze celelalte două capete ale contestației? A formulat contestație împotriva deciziei nr.311/23.04.2015, emisă de DGRFP C., pe care a depus-o și copie a concluziilor scrise și va formula contestație dacă va fi cazul și împotriva deciziei ce se va da după încetarea suspendării soluționării contestației noastre împotriva celeilalte decizii și a celuilalt raport de inspecție fiscală, care însă nu privesc cauza de față.

Cu toate acestea, s-a încercat inducerea în eroare a instanței prin întâmpinarea depusă la dosarul nr._, de către AJFP Gorj, care afirmă că prin decizia nr.246/8.04.2015, DGRFP C. a soluționat contestația formulată pe cale administrativă împotriva deciziei de impunere nr. F- GJ 31/23.01.2015 și a raportului de inspecție fiscală nr. F- GJ 24/23.01.2015. A arătat că prin decizia nr.311/23.04.2015, DGRFP C. se pronunță față de contestația la aceste acte și nu prin decizia nr.246. A depus copii după aceste două decizii, 246 și 311, pentru a se observa reaua credință a intimatelor. În concluzie, a solicitat anularea deciziei nr. GJ_ și să se constate că a formulat contestație împotriva deciziei nr.311/8.04.2015, emisă de DGRFP C., în termen, conform copiei depusă alăturat concluziilor scrise.

Din actele și lucrările dosarului,tribunalul reține următoarele considerente:

Prin decizia nr.GJ_ din 13 martie 2015 emisă de AJFP Gorj s-a respins contestația formulată de reclamantă împotriva dispoziției nr.GJ_ din 21 ianuarie 2015 privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală. În motivarea acestui act administrativ cu caracter jurisdicțional se arată că în urma inspecției fiscale efectuată în baza avizului nr.F-GJ 220/30.09.2014 s-au emis actele administrativ fiscale, respectiv raportul de inspecție fiscală, decizia de impunere și dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală, și anume, corectarea de către reclamantă a declarației informative 394 privind achizițiile și livrările efectuate pe teritoriul național, pentru diferențele rezultate în perioada 01.07._14. În urma inspecției fiscale s-a constatat că agentul economic nu a declarat corect achizițiile și livrările pentru perioada aferentă, astfel că s-a emis dispoziția privind îndeplinirea măsurii respective în condițiile art.105 alin. 9 din OG nr.92/2003, în sensul completării declarației nr.394 în ceea ce privește relațiile comerciale derulate cu cele cinci societăți comerciale.

Din motivarea contestației în procedura prealabilă, precum și din motivarea contestației în procedura contencioasă nu rezultă care sunt aspectele de fapt și de drept invocate de reclamantă în ceea ce privește anularea dispoziției nr._ din 21 ianuarie 2015, prin care s-a dispus măsura corectării și rectificării celor declarate de reclamantă în perioada 01.07.2012 – 31.08.2014 cu termen de aducere la îndeplinire până la data de 23 februarie 2015. Așa cum s-a reținut prin încheierea interlocutorie din 9 iunie 2015 în procedura prealabilă declanșată prin contestația formulată de reclamantă și înregistrată sub nr.GJ_ din 24 februarie 2015, aceasta a contestat toate actele administrativ fiscale emise de organele fiscale ca urmare a inspecției fiscale efectuată în perioada 19.11.2014 – 20.01.2015, acte ce au fost emise de diferite organe fiscale competente și care au atras competența pentru fiecare organ emitent în parte, ceea ce ar fi impus disjungerea contestației către organele jurisdicționale competente, pentru a se elimina confuzia că această contestație nu ar fi fost soluționată pentru fiecare capăt de cerere în parte.

Prin dispoziția nr. GJ_/21.01.2015 privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală ca urmare a inspecției fiscale desfășurata in perioada 19.11._15 de către echipa de inspecție fiscală din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Gorj, Activitatea de Inspecție Fiscală, in baza art.105 alin.9 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind codul de procedură fiscală, republicata și pct.102.7 din Hotărârea Guvernului nr. 1050/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr.92/2003, s-a dispus, în ceea ce privește diferențele rezultate din declarațiile informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național - 394 aferente perioadei 01.07._14, in urma verificării diferențelor mai mari de_ lei (baza fără tva), ca reclamanta S.C. G. Corn S.R.L să corecteze declarația informativa 394 privind achizițiile si livrările efectuate pe teritoriul național astfel: în ceea ce privește diferențele constatate intre cele declarate de parteneri respectiv de către . si S.C. Volosianca SJR.L, S.C. G. . in timpul inspecției fiscale adrese confirmate de primire de către aceste firme. Ulterior transmiterii adreselor, firma .. deși a confirmat de primire adresa transmisa de S.C. G. Corn S.R.L, nu a răspuns, urmând a se lua legătura cu acesta firma in vederea corectării celor declarate de către aceasta.

În ceea ce privește pe ., aceasta a răspuns la solicitarea S.C. G. . cu adresa nr.251/18.12.2014, urmând a se lua legătura cu acesta firma in vederea corectării de către acesta a celor declarate.

În ceea ce privește diferențele constatate intre cele declarate de către S.C. G. ..C. Lafarge Agregate S.R.L si S.C.Lafarge Agregate Betoane S.A. s-a constatat ca S.C. G. . care a achiziționat lunar marfa de la aceste societăți a declarat când pe codul_ S.C. Lafarge Agregate S.R.L. când pe codul_ S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A., reclamanta urmează să ia măsura corectării celor declarate in urma unui punctaj lunar pe toata perioada verificata cu fiecare societate in parte.

În ceea ce privește diferențele constatate intre cele declarate de către S.C. G. . Naționala a Sării Rm.V. si Prahova, s-a constatat că reclamanta a achiziționat lunar marfa de la punctele de lucru ale Societății Naționale a Sării, declarând când pe codul fiscal al punctului de lucru din Rm.V. când pe codul fiscal al punctului de lucru Prahova. Totodată se menționează ca cele doua coduri fiscale (_ si_) au fost menționate de către S.C. G. . când in relația cu punctul de lucru din Rm.Valcea când in relația cu punctul de lucru din Prahova, astfel că s-a dispus ca reclamanta să ia măsura corectării celor declarate in urma unui punctaj lunar pe toata perioada verificata cu fiecare punct de lucru in parte.

Ca atare, au fost dispuse masuri cu privire la rectificarea declarației 394 privind livrările si achizițiile pe teritoriul național deoarece nu au fost declarate corect toate achizițiile si livrările, iar ca temei de drept au fost avute în vedere dispozițiile art.l, din Ordinul Președintelui ANAF nr.3596/2011 si art.105 alin.9 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata.

În consecință, nu se poate reține afirmația reclamantei că decizia privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr.GJ_ din 13 martie 2015 nu ar fi fost motivată în fapt și în drept.

Prin decizia nr.GJ_/13.03.2015 privind soluționarea contestației formulată de . Tg.J. înregistrată la Administrația Județeană a Finanțelor Publice a județului Gorj sub numărul GJ30467/24.02.2015 împotriva dispoziției nr.GJ_/21.01.2015 privind masurile stabilite de organele de inspecție fiscala, s-a reținut că în conformitate cu prevederile art.209 alin.2 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind codul de procedură fiscală, republicată, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj este împuternicită în soluționarea contestației formulate de . sa de organ emitent. Este adevărat că obiectul contestației formulată de reclamantă în procedura prealabilă obligatorie a vizat atât dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală din cadrul activității de inspecție fiscala nr.GJ_/21.01.2015, întocmita pe baza constatărilor din raportul de inspecție fiscala nr. F-GJ 24/23.01.2015, cât și decizia de impunere nr.31/23.01.2015 alături de raportul de inspecție fiscala nr.GJ_/21.01.2015, însă aceste acte administrative fiscale erau emise de organe diferite din punct de vedere al poziționării în cadrul structurii organizatorice și care pe cale de consecință determinau soluționarea contestației de organe administrativ jurisdicționale diferite, astfel că s-a procedat la disjungerea contestației după înregistrarea acesteia, fără să se comunice acest aspect contestatoarei, deși aceasta avea obligația cunoașterii dispozițiilor art.206 alin.3 din OG nr.92/2003.

Reclamanta este înregistrata la Oficiul Registrului Comerțului Gorj sub nr.J_ și are codul unic de înregistrare fiscală RO_, obiectul principal de activitate al societății îl reprezintă "Fabricarea de construcții metalice si parii componente ale structurilor metalice ", cod CAEN – 2511, constatându-se ca prin contestația depusa, contestatoarea nu aduce nici un argument in susținerea contestației ce privește acest act administrativ fiscal. In fapt, s-a reținut că inspecția fiscala s-a efectuat in baza avizului de inspecție fiscala nr.F-GJ 220/30.09.2014 întocmindu-se decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscală F-GJ 31/23.01.2015, raportul de inspecție fiscala nr. F-GJ 24/23.01.2015 si dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală din cadrul activității de inspecție fiscala nr. GJ_/21.01.2015, organele de inspecție fiscala stabilind pentru diferențele rezultate din declarațiile informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național - 394 aferente perioadei 01.07._14, obligația ca reclamanta să corecteze declarația informativa 394 privind achizițiile si livrările efectuate pe teritoriul național privind pe: ., ., S.C. Lafarge Agregate S.R.L. S.C Lafarge Agregate Betoane S.A. si Societatea Naționala a Sării.

La soluționarea contestației s-au avut în vedere constatările organelor de inspecție fiscala, lipsa motivațiilor societății contestatoare, precum si actele normative in vigoare in perioada verificata, constatându-se că agentul economic a depus declarația tip D 394 cu date eronate, în sensul că acesta nu a declarat corect achizițiile si livrările în perioada verificată. De asemenea, s-a reținut că, procedând astfel au fost încălcate prevederile Ordinului nr.3596/2011, art.1 care precizează: ,,Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România sunt obligate să declare toate livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile de bunuri și servicii realizate, pe teritoriul României, către/de la alte persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România.". Totodată, au fost avute în vedere dispozițiile art.105 alin.9 din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind codul de procedura fiscala, republicata, precizează ca: „Contribuabilul are obligația să îndeplinească măsurile prevăzute în actul întocmit cu ocazia inspecției fiscale, în termenele și condițiile stabilite de organele de inspecție fiscală.".

Conform dispozițiilor art.1 din Ordinul nr.3596/2011 privind declararea livrărilor/prestărilor și achizițiilor efectuate pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA și pentru aprobarea modelului și conținutului declarației informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA: „Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România sunt obligate să declare toate livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile de bunuri și servicii realizate, pe teritoriul României, către/de la alte persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România.”.

Conform dispozițiilor art.219 alin.1 lit.e din OG nr.92/2003: „e) neducerea la îndeplinire a măsurilor stabilite potrivit art. 79 alin. (2), art. 80 alin. (4) și art. 105 alin. (9)*);”.

În condițiile art.94 și următoarele din OG nr.92/2003 organele de inspecție fiscale în urma inspecției fiscale pot dispune toate măsurile ce se impun, printre care și corectarea sau rectificarea declarațiilor fiscale de către contribuabil conform dispozițiilor art.84 din OG nr.92/2003 sau a declarațiilor informative prevăzute de art.2 din Ordinul nr.3596/2011 care menționează că: „În vederea îndeplinirii obligației prevăzute la art. 1, se aprobă modelul și conținutul formularului (394) "Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național", cod MFP 14.13.01.02/f, prevăzut în anexa nr.1.”.

În raport de aceste considerente se constată că instanța nu a fost investită cu verificarea altor aspecte de nelegalitate și netemeinicie a deciziei privind măsurile impuse în sarcina reclamantei de către inspectorii financiari, astfel că raportat la dispozițiile art.18 din legea nr.554/2004 tribunalul urmează să respingă contestația de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge contestația formulată de reclamanta ., cu sediul în municipiul Tg-J., ., județul Gorj împotriva deciziei nr. GJ_ din 13 martie 2015 emisă de pârâta AJFP Gorj, cu sediul în municipiul Tg-J., .,județul Gorj, privind contestația reclamantei împotriva dispoziției nr. GJ_ din 21 ianuarie 2015, privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală, emisă de pârâta AJFP Gorj.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 23 iunie 2015, la Tribunalul Gorj.

	Președinte, C. B.
	Grefier, E. D. M.

Red.C.B.

Tehnored.E.D.M.

24.08.2015

4 ex.

← Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din...		Pretentii. Sentința nr. 1027/2015. Tribunalul GORJ →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Pretentii. Sentința nr. 1027/2015. Tribunalul GORJ Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 817/2015. Tribunalul GORJ Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 674/2015. Tribunalul GORJ Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1487/2015. Tribunalul GORJ