Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 308/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 308/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 2980/263/2013
Dosar nr._
Cod operator:2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE nr. 308
Ședința publică din 04 februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I. S.
Judecător: S. I. T.
Grefier: E. R. P.
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelanta intimată Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K. C.”, împotriva sentinței civile nr.453 din 14 martie 2014, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. T. Regional 4 Sud-Vest C. - Oficiul Pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie Gorj și intimatul petent G. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul petent, personal, lipsind apelanta intimată și intimata.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect anulare proces verbal de contravenție, apelul se află la primul termen de judecată, este declarat în termen și motivat precum și faptul că, în cadrul procedurii prealabile, intimatul petent a depus întâmpinare iar apelanta intimată a depus răspuns la întâmpinare.
În condițiile art.131 alin.2 coroborat cu dispozițiile art.482 NCPC tribunalul, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competentă general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art.95 pct.2 NCPC, coroborat cu dispozițiile art.34 alin.2 din OG nr.2/2001.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, tribunalul declară cercetarea judecătorească încheiată, apreciază apelul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia, conform dispozițiilor art.477 NCPC, acordând cuvântul părților.
Intimatul petent, având cuvântul, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin sentința civilă nr.453 din 14 martie 2014, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr._, a fost admisă plângerea contravențională, formulată de petentul G. V., în contradictoriu cu intimatul C. T. Regional 4 Sud-Vest C. - Oficiul Pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie Gorj, a fost anulat procesul verbal de contravenție nr. 51/20.10.2013 întocmit de Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K. C.”și a fost obligat intimatul să achite petentului suma de 140 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin procesul verbal de contravenție nr. 51/20.10.2013 încheiat de Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K. C.”, petentul G. V. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 800 de lei, în baza art. 14 alin. 1 lit. h din O.U.G. nr. 23/2010, reținându-se în sarcina acestuia că, în data de 20.10.2013, ora 08:30, a fost găsit în târgul din localitatea B., cu un ecvideu cumpărat, fără operarea schimbării proprietarului în pașaport.
Instanța de fond a observat că, deși procesul verbal de contravenție a fost semnat de petent, agentul constatator nu i l-a comunicat la momentul întocmirii, fiind transmis către Primăriei Comunei Slivilești, localitatea în care petentul își are domiciliul, iar reprezentanții acestei instituții i-au înmânat procesul verbal, la data de 25.10.2013, așa cum rezultă și din cuprinsul adresei nr. 541/28.01.2014(fila nr. 37).
În conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității procesului verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța de fond a reținut că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art.17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate de instanță din oficiu.
Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, prin 14 alin. 1 lit. h din O.U.G. nr. 23/2010, s-a prevăzut că reprezintă contravenție „deținerea, vânzarea, înstrăinarea în orice mod a ecvideelor, cumpărarea ori luarea acestora în proprietate cu orice titlu, fără pașaport, vânzarea/cumpărarea ecvideului fără operarea schimbării proprietarului în pașaport de către autoritatea competentă și netransmiterea pașaportului către noul proprietar” și se sancționează cu amendă de la 800 lei la 1.200 lei.
Instanța de fond a apreciat că fapta săvârșită de petent, astfel cum a fost descrisă de agentul constatator, a fost corect încadrată în textele legale menționate, iar în ceea ce privește legalitatea sancțiunii aplicate, aceasta se încadrează în limitele prevăzute de lege.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța de fond a reținut că, fiind întocmit de un agent al statului în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie, sub aspectul constatării stării de fapt, beneficiind în această situație de prezumția de legalitate și temeinicie.
O astfel de prezumție relativă, nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție, garantată de prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dreptul la un proces echitabil al persoanei sancționate constă în posibilitatea acesteia de a utiliza orice mijloc de probă și de a invoca orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Prin plângerea contravențională formulată, petentul a contestat situația de fapt reținută de agentul constatator prin procesul verbal, susținând că, în ziua de 20.10.2013, s-a aflat în târgul săptămânal din .-a deplasat cu căruța trasă de calul ce îi aparține tatălui său, cu care locuiește în aceeași gospodărie. În acest sens, a depus pașaportul . nr._, eliberat la data de 23.01.2012, pentru ecvideul „C.”, având codul de identificare numărul_, în cuprinsul căruia figurează în calitate de proprietar G. E..
Susținerile sale sunt confirmate de martorii G. E. și G. E. G., ce au fost audiați în fața instanței, sub prestare de jurământ (filele 33 și 34). Totodată, martorul G. E. G. a declarat că, în data de 20.10.2013, fratele său se afla în târgul săptămânal doar cu calul tatălui său și nu a cumpărat un alt ecvideu.
Instanța de fond a constatat că, în cuprinsul procesului verbal de contravenție, agentul constatator a realizat o descriere generică a faptei, respectiv că petentul a fost găsit cu un ecvideu cumpărat fără operarea schimbării proprietarului în pașaport, fără a identifica respectivul animal, după nume, . numărul de pașaport sau numărul microcipului. În cursul judecării cauzei, intimatul a depus nota de control încheiată la data de 20.10.2013 și înregistrată sub nr. 548/21.10.2013 și raportul privind rezultatele acțiunii de control privind identificarea ecvideelor din târgul organizat în localitatea B. înregistrat sub nr. 549/21.10.2013, în care se menționează că petentul ar fi fost identificat cu un ecvideu cu numărul de microcip_ și pașaportul . nr._, pe care l-a cumpărat fără pașaport și fără operarea schimbării proprietarului. A fost indicat ca proprietar al acestui cal, martorul C. C..
Audiat în fața instanței, acest martor a infirmat susținerile intimatei, sens în care a declarat că, într-adevăr, deține un ecvideu (iapă) încă din anul 2004, însă nu l-a vândut vreunei persoane, iar acest lucru nu i-a fost solicitat niciodată de petent (fila 49).
Așadar, din probele administrate în cauză, instanța de fond a apreciat că rezultă o situație contrară celei expuse în cuprinsul procesului verbal de contravenție și nu se află în prezența unei simple negări a faptelor din partea petentului, ci acesta a folosit probe care conturează împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă născută împotriva sa. În acest sens, instanța a reținut și descrierea succintă a faptei contravenționale în actul constatator, fără a fi indicate toate aspectele reținute în nota de control, cât și modalitatea atipică de comunicare a procesului-verbal de contravenție contestat, deși a fost întocmit în prezența petentului și a fost semnat de acesta.
În ceea ce privește cererea petentului privind acordarea cheltuielilor de judecată, instanța de fond a reținut aplicabile dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă, astfel partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată, pe care le-a dovedit, în condițiile prevăzute de art. 452 Cod procedură civilă. În cauza de față, instanța a obligat intimatul la plata sumei de 140 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către petent, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru, în cuantum de 20 de lei (chitanța nr. 2440/30.10.2013, fila 9), contravaloarea onorariului avocatului pentru redactarea plângerii, în cuantum de 100 de lei (chitanța nr. 43/31.10.2013, fila 31) și contravaloarea cheltuielilor de transport pentru termenele de judecată din 17.01.2014 și 14.02.2014, în cuantum de 20 de lei (filele 45,46).
Împotriva sentinței civile nr. 453 din 14 martie 2014, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr._ a declarat apel intimata Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K. C., prin care a solicitat ca, pe baza probelor administrate, să se dispună admiterea căii de atac formulate, și, în consecință schimbarea în tot a hotărârii atacate și pe fond, respingerea plângerii contravenționale ca nefondată și menținerea procesului verbal de contravenție. De asemenea a solicitat totodată și exonerarea sa de la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii a arătat că, în fapt, la data de 20 octombrie 2013, contravenientul G. V. a fost găsit de către organele de control, în târgul săptămânal din localitatea B., cu un ecvideu pe care l-a cumpărat fără pașaport și fără operarea schimbării proprietarului în pașaport și în baza națională de date SIIE, de către A.N.A.R.Z.-O.A.R.Z. județean, la solicitarea scrisă a deținătorului. Această faptă este prevăzută și sancționată conform dispozițiilor art. 14 alin. 1, lit. h) din OUG nr.23/2010.
Din înscrisurile pe care le-a atașat, aflate la dosarul cauzei, rezultă în mod clar aspectul că ecvideul cu care a fost găsit în târg și pentru care a fost amendat, a fost de fapt iapa martorului C. C..
În acest sens, a criticat sentința pentru nelegalitate având în vedere, în principal, aspectul că potrivit dispozițiilor imperative ale art.309 alin.5, proba testimonială este o probă inadmisibilă raportată la înscrisurile depuse de instituția apelantă intimată.
Astfel, a solicitat instanței să constate că apelanta intimată a transmis înscrisurile necesare pentru dovedirea situației de fapt de la momentul săvârșirii contravenției, iar instanța de fond, deși menționează aceste înscrisuri în cadrul hotărârii atacate, le-a înlăturat prin declarațiile unor martori.
De asemenea a menționat și faptul că declarațiile martorilor sunt subiective, martorii G. E. și G. E. G. fiind rude cu petentul contravenient, iar declarația martorului C. C. nu poate dovedi peste înscrisuri, ceea ce s-ar fi zis înainte, în timpul sau în urma întocmirii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției. Nota de control având nr. 548/21.10.2013, semnată atât de inspectorii instituției apelante cât și de reprezentantul IPJ Gorj confirmă aspectul că susținerile, atât ale petentului contravenient cât și ale martorilor nu sunt conforme cu realitatea și ar trebui înlăturate.
Fiind întocmite de agenți ai statului aflați în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască atât valoarea probatorie, sub aspectul constatării situației de fapt, beneficiind de prezumția de legalitate și temeinicie, cât și valoarea sa ca înscris.
Un alt aspect învederat este că art. 315 reglementează că rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv, nu pot fi ascultate ca martori. Depunând înscrisurile care dovedeau situația de fapt de la data săvârșirii contravenției, nu se poate prezuma convenția tacită în a asudia acești martori.
Față de toate acestea, precum și față de dispozițiile art. 466, 480 alin.2 coroborate cu dispozițiile art. 309 alin.5 din Codul de procedură civilă, a solicitat admiterea apelului și, în consecință, schimbarea în tot a hotărârii atacate și, pe fond respingerea plângerii contravenționale ca nefondată și menținerea procesului verbal de contravenție.
În dovedirea cererii de apel, a solicitat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Față de aspectul timbrajului, în conformitate cu dispozițiile art. 29 și 30 alin. l din O.U.G.80/2013, instituțiile publice sunt scutite de plata taxei de timbru.
Potrivit art. 1 din H.G. nr.834/2010, Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K. C.” este o instituție publică bugetară, astfel că sunt scutiți de la plata taxei de timbru.
Potrivit dispozițiilor art. 411 alin. l pct.2 Cod procedură civilă, apelanta intimată a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În temeiul dispozițiilor art.471 Cod procedură civilă, intimatul petent a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței nr.453 pronunțată la data de 14.03.2014 de Judecătoria Motru.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că, în ceea ce privește primul motiv de apel invocat, petentul nu a contestat niciodată greșita încadrare juridică ci faptul că respectiva faptă așa cum a fost descrisă în procesul verbal nu a existat cu adevărat.
Astfel, acesta s-a aflat în târgul din . de 20.10.2013 cu un cal ce aparține tatălui său, G. E., având codul de identificare nr._ fără a cumpăra sau vinde vreun alt ecvideu. Conform declarațiilor martorilor audiați de instanța de fond și anume: G. E., G. E. G. și C. C. petentul nu a cumpărat vreun alt ecvideu, aspecte ce sunt contrare stării de fapt reținute în cuprinsul procesului verbal de contravenție întocmit.
Mai mult decât atât, așa cum inclusiv instanța de fond a reținut, agentul constatator stabilește o stare de fapt mult prea succintă fără a conține aspecte clare care să conducă la stabilirea exactă a celor constatate, fapt de determină lipsa de veridicitate a procesului verbal, oferindu-se justificat întâietate declarațiilor martorilor.
Raportat la inadmisibilitatea probei testimoniale invocată de apelantă, este eronată, art.309 alin.5 nu are aplicabilitate în cazul de față.
Instanța, raportat la starea de fapt stabilită, în mod legal, a apreciat necesitatea încuviințării probei testimoniale pentru pronunțarea unei soluții legale și temeinice, cu atât mai mult cu cât procesul verbal se bucură de o prezumție simplă de veridicitate.
Conform susținerii apelantei, proba testimonial este inadmisibilă în cazul tuturor proceselor verbale contestate. Raționamentul este greșit, deoarece ceea ce se probează este tocmai starea de fapt din cuprinsul acestora care de cele mai multe ori nu poate fi verificată decât prin proba testimonială. Odată cu aprecierea probelor, în mod just, instanța a înlăturat prezumția relativa de temeinicie a procesului verbal deoarece cele relatate de martorii audiați sunt contrare conținutului procesului verbal și vin să dovedească adevărata stare de fapt. Aceste procese verbale, chiar dacă sunt întocmite de reprezentanți ai statului nu au valoare absoluta iar legalitatea și temeinicia acestora este supusă controlului instanței de judecată care se pronunță asupra lor.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel trebuie avut în vedere faptul că instanța și-a format convingerea nu numai pe declarațiile celor 2 martori rude cu petentul ci și pe cea a numitului C. C., care nu poate fi înlăturată, cele trei declarații dovedind susținerile petentului.
Raportat la aplicabilitatea art.315 Cod procedură civilă, privind persoanele care nu pot depune mărturie, instanța, în mod just a apreciat, în temeiul alin.2, o manifestare tacită din partea intimatei faptul că aceasta nu a formulat întâmpinare în cauza. Aceste aspecte coroborate cu rolul activ de care trebuie să dea dovada instanța de fond dovedesc o soluție legală și temeinică.
Interpretarea apelantei este greșită, înscrisurile depuse nu înlătură necesitatea administrării probei testimoniale, mai ales atunci când devine o necesitate în vederea aflării adevărului. Mai mult decât atât, respectivele persoane erau singurele care puteau relata adevărul de moment ce fuseseră prezente în ziua întocmirii procesului verbal.
Respingerea acelei probe ar fi determinat încălcarea dreptului la un proces echitabil, iar petentul nu se putea apăra împotriva exceselor reprezentanților autorităților publice.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 480 alin.l Cod procedură civilă, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
În drept, și-a întemeiat prezenta pe dispozițiile art.205 si art.471 alin.5 Codul de procedură civilă.
La data de 09 decembrie 2014, apelanta intimată a depus răspuns la întâmpinare prin care reiterat motivele de fapt și de drept pe care le-a susținut și în cererea de apel formulată.
Analizând apelul de față, prin prisma celor invocate, Tribunalul reține următoarele:
Prin sentința atacată, a fost admisă plângerea contravențională, formulată de petentul G. V., în contradictoriu cu intimata C. T. Regional 4 Sud-Vest C. - Oficiul Pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie Gorj, a fost anulat procesul verbal de contravenție nr. 51/20.10.2013 întocmit de Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K. C.” și a fost obligat intimata să achite petentului suma de 140 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Se reține că, prin procesul verbal de contravenție nr. 51/20.10.2013 încheiat de Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K. C.”, petentul a fost sancționat cu amendă, în cuantum de 800 de lei, în baza art. 14 alin. 1 lit. h din O.U.G. nr. 23/2010, reținându-se în sarcina acestuia că, în data de 20.10.2013, ora 08:30, a fost găsit în târgul din localitatea B., cu un ecvideu cumpărat, fără operarea schimbării proprietarului în pașaport.
Din verificarea sentinței e fond, sub toate aspectele, instanța apreciază că aceasta este legală și temeinică, judecătorul învestit cu soluționarea cauzei reținând corect starea de fapt, pe baza probelor administrate.
Astfel, în mod corect s-a reținut că aceasta este contrară celei din procesul verbal de contravenție încheiat.
Așadar, nu poate fi reținută motivarea cererii de apel, respectiv că proba testimonială administrată în cauză, la instanța de fond, ar fi inadmisibilă, date fiind înscrisurile depuse la dosar.
Nu se poate spune că această probă este inadmisibilă, deoarece la dosar au fost depuse înscrisuri, dat fiind că respectiva probă este prevăzută de lege inclusiv pentru cauzele având ca obiect plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenție, deci și în cauza dedusă judecății.
Mai mult, nu se poate aprecia ca inadmisibilă această probă, doar pentru considerentul că ar fi fost depuse înscrisuri la dosar, din moment ce aceasta a fost coroborată de judecător tocmai cu respectivele documente, rezultând că petentul nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa.
Se asemenea, nu se poate reține subiectivismul martorilor audiați de către instanță, dat fiind că declarațiile lor au fost luare sub jurământ și în mod nemijlocit, iar pe de altă parte, aceștia nu puteau fi înlăturați de la audiere pe motiv de rudenie, din moment ce însuși codul de procedură civilă permite ascultarea unor asemenea persoane, în cazul în care partea adversă nu se opune, ceea ce s-a și întâmplat în cauză.
Reținând toate aceste aspecte, rezultă că apelul declarat nu este fondat, motiv pentru care în baza disp. art. 480 Cod procedură civilă, acesta va fi respins.
Cum sentința de fond este legală și temeinică, întemeiată pe probele administrate, în conformitate cu prevederile procedurale, nu există motive de anulare sau de modificare a acesteia, se impune ca apelul să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta intimată Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. dr. G.K. C.”, cu sediul în localitatea Balotești, șoseaua București-Ploiești km 18,2, județul Ilfov, împotriva sentinței civile nr.453 din 14 martie 2014, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. T. Regional 4 Sud-Vest C. - Oficiul Pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie Gorj, cu sediul în municipiul Târgu J., ., județul Gorj și intimatul petent G. V., CNP_, cu domiciliul în comuna Slivilești, ., ca nefondat.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04 februarie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, I. S. | Judecător, S. I. T. | |
Grefier, E. R. P. |
Red. S.T./Tehnored. P.R.
Jud. fond: I. G. S.
5 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 307/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 593/2015.... → |
|---|
