Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 6356/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6356/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 7739/318/2014
Dosar nr._
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia Nr. 1323/2015
Ședința publică de la 20 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C.
Judecător C. B.
Grefier R. C.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelantul petent J. G. M. împotriva sentinței civile nr. 6356 din data de 23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean G., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural.
Tribunalul, din oficiu, verificându-și competența în temeiul art. 131 alin. 1 C.pr.civ. coroborat cu art. 482 C.pr.civ. stabilește că este competent general, material și teritorial să judece apelul, conform dispozițiilor art. 95 pct. 2 C.pr.civ. coroborat cu dispozițiile art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 6356 din data de 23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul J. G. M. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G..
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul verbal . nr._/25.05.2014 încheiat de către serviciul rutier din cadrul I.P.J. G., petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 340 lei și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pentru 30 zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se că la data de 25.05.2014, în jurul orelor 00:35 pe . TG-J., în timp ce conducea autoturismul marca Citroen cu nr. de înmatriculare_ a depășit neregulamentar autoturismul cu nr. de înmatriculare_ ce circula regulamentar în aceeași direcție de mers, în curbă și încălcând marcajul longitudinal continuu ce separa cele două sensuri de mers.
Petentul a semnat procesul verbal de contravenție cu mențiunea „cele menționate nu corespund realității”.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța de fond a constatat următoarele:
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal, instanța a constatat că acesta îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție este fost rezultatul unor constatări personale ale unui organ aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca scop respectarea legilor și apărarea statului de drept. Astfel, constatările personale ale unui agent constatator dau conținut și susținere prezumției de legalitate și temeinicie procesului verbal. În acest context, veridicitatea constatărilor personale ale agentului constatator nu putea fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul verbal nu corespundea realității.
Aceste indicii trebuiau furnizate și dovedite de petent care susține netemeinicia procesului verbal, în caz contrar ar fi lipsită de conținut atât instituția răspunderii contravenționale, cât și puterea organelor abilitate de lege de a acționa în sensul respectării acesteia.
Într-adevăr, petentul nu a recunoscut comiterea faptei, insistând asupra faptului că depășirea a efectuat-o pe un sector de drum înainte de a începe marcajul longitudinal continuu care interzicea această manevră.
Această susținere a petentului nu s-a coroborat cu nici o probă administrată în cauză, din contră martorul asistent P. C. M., audiat atât de către organele de poliție cât și nemijlocit de către instanța de judecată a arătat că în timp ce se deplasa cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe .-J., într-o curbă relativ largă a fost depășit de către autoturismul condus de către petent pe o porțiune de carosabil unde a crezut că era marcaj longitudinal continuu, iar imediat după ce a fost depășit ambele autoturisme au fost oprite de către un echipaj de poliței.
Instanța a reținut că această declarație s-a coroborat cu mențiunile agentului constatator din procesul verbal de contravenție contestat și din care a rezultat că petentul s-a făcut vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa, faptă prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicat.
În ceea ce privește sancțiunile aplicate, instanța a reținut că amenda contravențională a fost în cuantumul minim prevăzut de lege pentru fapta reținută, corespunzând exigențelor în materie, dat fiind pericolul ridicat al faptei comise de petent.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța a respins plângerea formulată de petent, cu consecința menținerii procesului-verbal contestat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul J. G. M., care a solicitat admiterea apelului declarat, schimbarea sentinței în sensul admiterii plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată.
În motivele scrise de apel, apelantul petent a arătat că instanța de fond a respins plângerea contravenționala formulată împotriva procesului verbal . nr._/25.05.2014 prin care i-a fost aplicată amenda contravențională în cuantum de 340 lei și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pentru 30 de zile, cu motivarea că deși nu a recunoscut săvârșirea faptei, declarația martorului Pasărescu C. M. s-a coroborat cu mențiunile agentului constatator din procesul verbal de contravenție contestat, prin urmare făcându-se vinovat de cele reținute în sarcina sa.
A considerat că instanța de fond, în mod eronat a motivat că putea fi reținută prezumția relativă de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției, deoarece situația de fapt nu a fost susținută cu nicio probă de către intimat, neexistând înregistrări foto-video, martorul asistent nu a precizat cu certitudine că a săvârșit fapta, acesta declarând că a fost depășit de către autoturismul condus de persoana sa într-o zona în care credea că era marcaj longitudinal continuu.
În acest sens, a precizat că a susținut atât în procesul verbal, cât și pe parcursul judecății că cele reținute în sarcina sa nu corespund realității.
A considerat că sarcina instanței de judecata era de a respecta principiul proporționalității între, pe de o parte, scopul urmărit de autoritățile statului de a sancționa faptele antisociale, iar pe de altă parte, mijloacele utilizate în proces pentru aflarea adevărului judiciar, cu respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional. Aceasta presupune ca sistemul probator să nu ducă la impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit în materie de sarcina a probei.
Totodată, a precizat că din actele și lucrările dosarului a rezultat că instanța de fond, deși nu a încălcat normele de ordine publică, nu a analizat cauza sub toate aspectele, pronunțând o hotărâre netemeinică în funcție de probatoriu administrat.
În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere și principiul „in dubio pro reo” care îi profită întrucât intimatul nu a făcut dovada certitudinii, situație de fapt dincolo de orice îndoială în ceea ce privește întrunirea elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 95/2002, raportat la faptul că și în aceste acuzații civile, oricărei persoane trebuie să i se aplice garanțiile procesuale penale care au implicații sub aspectul sarcinii probațiunii.
În drept, și-a întemeiat cererea de apel pe dispozițiile art. 466 și urm Cod de procedură civilă și OG 2/2001.
În dovedirea motivelor de apel, a înțeles să se folosească de probele administrate la instanța de fond.
Analizând apelul declarat în raport de criticile formulate, precum și de probele administrate și dispozițiile legale incidente, tribunalul constată apelul nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel cum rezultă din plângerea contravențională formulată de apelantul-petent, acesta, fără a nega efectuarea manevrei de depășire la data și în locul înscrise în procesul verbal, a susținut că manevra a fost efectuată înainte de a începe marcajul longitudinal continuu, sens în care a propus administrarea probei cu martori și cu înscrisuri.
Nici prin cererea de chemare în judecată și nici în cursul cercetării procesului, reclamantul nu a indicat numele și datele de identificare ale martorilor pe care îi solicită, nu a depus nici un înscris și, în cele din urmă, nu a administrat nici o probă din care să rezulte susținerea formulată în plângere, deși a avut angajat apărător.
În schimb, pârâtul a depus la dosar raportul agentului constatator, declarația extrajudiciară a martorului P. C. M., solicitând ascultarea acestuia în calitate de martor.
Astfel cum rezultă din declarația acestui martor (fila 38), care și-a menținut declarația extrajudiciară dată imediat după comiterea faptei, depășirea a fost efectuată pe o porțiune de drum marcată cu marcaj longitudinal continuu.
Așa fiind, critica apelantului în sensul că există vreun dubiu cu privire la comiterea faptei este nefondată și va fi înlăturată, cu consecința respingerii apelului conform art. 480 alin. 1 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul petent J. G. M. având CNP_ și domiciliul în municipiul Tg-J., .. 101, județul G., împotriva sentinței civile nr. 6356 din data de 23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean G. având C.I.F._ și sediul în municipiul Tg-J., ., județul G., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 mai 2015, la Tribunalul G..
Președinte, C. C. | Judecător, C. B. | |
Grefier, R. C. |
Red. C.C./Tehn. C.R.
J.f./C.L. M.
4 ex/20 iunie 2015
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 286/2015. Tribunalul GORJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1575/2015.... → |
|---|
