Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 432/2015. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 432/2015 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 5702/258/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosarul nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 432
Ședința publică din 20 mai 2015
Completul compus din:
Judecător: B.-R. J. - Președinte
Judecător: Banyai E.
Grefier: M.-O. I. E.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A-CESTRIN împotriva Sentinței civile nr. 48 din data de 13 ianuarie 2015 a Judecătoriei Miercurea C., în contradictoriu cu intimata C. I., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 06 mai 2015 iar susținerile părților au fost consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL,
Deliberând, constată următoarele:
I. Sub nr._ din 14.10.2014, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Miercurea C., plângerea formulată de petenta C. I. în contradictoriu cu intimatul CNADNR SA - CESTRIN, prin care a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 04.08.2014, prin care a fost sancționat pentru lipsa rovinietei valabile aferentă autoturismului cu număr de înmatriculare_ .
În motivare petentul a arătat că a vândut acest autoturism în data 16.08.2013 către D. M. C., astfel încât în momentul constatării contravenției mașina nu îi mai aparținea și nici nu era condusă de ea.
A formulat contestație însă a depus la intimat care a trimis răspuns că plângerea se formulează la instanța judecătorească și nu a înaintat mai departe.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de petent, arătând că procesul verbal atacat este temeinic și legal încheiat, deoarece potrivit evidențelor deținute de Direcția Regim Permise de Conducere și Permise de înmatriculare petentul avea calitatea de proprietar al autoturismului în momentul constatării contravenției.
S-a depus răspuns la întâmpinare din partea petentului prin care își menține pretențiile inițial formulate.
Prin Sentința civilă nr. 48 din data de 13 ianuarie 2015 a Judecătoriei Miercurea C., s-a admis plângerea formulată de petentă și în consecință s-a dispus anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 04.08.2014 încheiat de intimată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin procesul verbal . nr._ din 04.08.2014 petenta a fost sancționată cu amendă de 250 lei pentru că în data de 13.03.2014 autoturismul cu număr de înmatriculare_, aparținând petentului, a fost depistat circulând pe DN 13 Corunca fără a deține rovinietă valabilă. Fapta este prevăzută de art. 8 al. 1 din OG 15/2002, potrivit căruia „fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.”.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Cu privire la legalitate instanța a reținut că în cauză nu este incident nici unul din motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție instanța a reținut că potrivit art. 8 al. 1 lit. b din OG 15/2002 este definită noțiunea de utilizator după cum urmează: „utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
În cauza de față se constată că la data săvârșirii contravenției, 13.03.2014, potrivit evidențelor Direcției Regim Permise de Conducere și Certificate de Înmatriculare, autoturismul cu număr de înmatriculare_ figura înmatriculat pe numele petentului.
Susținerile petentului în sensul că ar fi vândut acest autoturism în data de 16.08.2013, deci anterior săvârșirii faptei, sunt întemeiate deoarece contractul de vânzare cumpărare este un act sub semnătură privată dar a primit dată certă în momentul prezentării la Primăria municipiului Miercurea C., așa cum rezultă din adeverința din data de 29.08.2014 (fl.9). Vânzarea unui autoturism este un contract consensual, însă, așa cum rezultă din art. 278 C., data unui asemenea înscris este opozabilă terților numai din ziua în care a devenit certă printr-una din următoarele modalități:
2. din ziua când au fost înfățișate la o autoritate sau instituție publică, făcându-se despre aceasta mențiune pe înscrisuri;
În baza acestui contract petentul a îndeplinit obligația prevăzută de art. 264 alin. 4 din Codul fiscal, care prevede “ Orice persoană care dobândește/înstrăinează un mijloc de transport sau își schimbă domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligația de a depune o declarație fiscală cu privire la mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile inclusiv de la modificarea survenită.”
Instanța a considerat că persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare este doar un criteriu pentru identificarea utilizatorului, dar nu criteriul exclusiv.
Astfel, chiar dacă autoturismul în cauză figurează în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor pe numele petentei, în realitate dreptul de proprietate asupra acestuia s-a transmis din data de 16.08.2013 în patrimoniul numitului D. M. C.. Petenta nu are nici un drept asupra autoturismului și este evident că nici nu-l folosește.
În această situație este evident că subiectul activ al contravenției privind conducerea unui autoturism fără a deține rovinietă nu era petenta care nu mai este proprietarul și nu mai deține autovehiculul, ci persoana care a cumpărat de la el sau o altă persoană.
Răspunderea contravențională fiind o răspundere personală, aplicarea unei sancțiuni contravenționale unei alte persoane decât cea care ar trebui să răspundă contravențional atrage nulitatea procesului-verbal, în acest sens există o practică judiciară constantă, de ex. Decizia civ. nr. 378/R/2009 a Tribunalului București sau Decizia civ. nr. 872/CA din 04.08.2009 a Tribunalului Iași.
II. Împotriva acestei sentințe a declarat apel . Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii și menținerea procesului verbal de constatare a contravenției ca temeinic și legal.
În cadrul motivelor, apelanta arată că, din analiza dispozițiilor art. 7 și 8, coroborate cu cele cuprinse în art. 1, alin. 1, pct. B din O.G. nr. 15/ 2002 reiese, cu claritate, că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției.
Înscrierea în cartea de identitatea a utilizatorului este o condiție de opozabilitate, iar formalitățile prevăzute de dispozițiile O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt necesare pentru a face actul
încheiat de părți opozabil și persoanelor ce nu au participat la încheierea lui. Această formă de opozabilitate este obligatorie, iar nerespectarea sa se sancționează cu inopozabilitatea actului juridic față de terți, el producând efecte doar între părțile contractante, nu și față de terți.
Mai solicită a se lua în considerare faptul că, dacă în urma contractului de vânzare-cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare transcrierii dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat CESTRIN.
Atâta timp cât intimatul figurează ca și proprietar al autovehiculului în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculări, și nici o altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit disp. art. 8 coroborat cu art. 1 lit. B din O.G. 15/2002, și acestuia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.
Potrivit art. 7 coroborat cu art. 1 al. 1 lit. b) din O.G. 15/2002 obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare; utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
Așa cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, Deciziile nr. 217/2013 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin (1), art. 9 alin. (2) și (3) din OG nr. 15/2002 și nr. 623/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002, certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, iar persoana înscrisă în certificat își asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit și pe rețeaua de drumuri naționale, unde deținerea unei roviniete este obligatorie, așa încât vina de a nu deține rovinieta îi aparține.
Conform Ordinului 1501/2006 privind procedura înmatriculării, radierii și eliberării autorizației de circulație provizorie sau probe a vehiculelor, art.24, al.2, lit.d), petentul avea obligația, să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele sau și în baza de date a MAI - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, tocmai pentru opozabilitate. Cum petentul nu a depus diligente pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și pentru radierea acestuia din baza de date a instituției mai sus menționate, acesta rămâne menționat în cartea de identitate a vehiculului ca fiind proprietar și utilizator, situație în care răspunderea contravențională în sarcina acestuia s-a angajat conform O.G 2/2001 și O.G. 15/2002.
Mai precizează că din moment ce intimata-petentă este înscrisă în continuare în evidentele MAI ca proprietar/utilizator al autoturismului, iar art.9, alin. 3 din O.G nr. 15/2002 prevede posibilitatea legala de a încheia procesul verbal de constatare a contravenției pe baza datelor furnizate de MAI -D.R.P.C.I.V., iar părțile contractante au obligația legala de a se prezenta la acest serviciu pentru a proceda la transcrierea autovehiculului pe numele cumpărătorului, pentru a asigura opozabilitatea tranzacției, conform Ordinului nr. 1501/2006, încheierea unui contract de vânzare cumpărare nu poate fi opus ei, iar responsabilitatea deținerii rovinietei revine intimatului - petent.
Astfel, singura persoana vinovata de a fi circulat fără a deține rovinieta valabilă este persoana fizică sau juridică, care are în proprietate sau poate folosi în baza unui drept legal vehiculul, menționat în certificatul de înmatriculare și care figurează în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, neavând nicio relevanță faptul că până la momentul constatării contravenției au intervenit contracte de înstrăinare a vehiculului sau de cedare a folosinței acestuia, chiar având data certa, dar care nu au fost înregistrate pentru opozabilitate la autoritățile competente, in conformitate cu art. 11 din O.U.G nr. 195/2002, raportat la dispozițiile Ordinului nr. 1501/2006 al Ministrului Administrației și Internelor.
Cu privire la același aspect, acceptarea unei soluții contrare nu ar conduce decât la perpetuarea și consolidarea unei situații juridice anormale.
În drept, se invocă prev. art.466 Cod Procedura Civila, în baza dispozițiilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455/2001 privind semnătura electronica.
III. C. I. a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate.
În motivele cererii, intimata arată că apelanta nu a adus argumente noi în sprijinul actului administrativ dedus judecații.
Motivul invocat este faptul că ea nu a fi făcut demersurile necesare pentru transcrierea dreptului de proprietate, după vânzare și pentru efectuarea mențiunilor în cartea de identitate a vehiculului, cu privire la noul proprietar.
În acest sens, precizează că atitudinea apelantei este una subiectivă, însă nu coincide cu prevederile legale în vigoare și fac următoarele precizări:
Așa cum a arătat anterior, a depus toate diligențele pentru radierea fiscală a autovehiculului, fapt pentru care s-a prezentat la primăria localității unde domiciliază și a prezentat documentele solicitate (contract de vânzare-cumpărare, fișa de înmatriculare, carte de identitate); ca urmare, așa cum rezultă din adeverința f.n., datată 20.08.2013, eliberată de Primăria mun. Miercurea C., jud. Harghita, autoturismul a fost radiat fiscal de pe numele său.
În momentul de față, înmatricularea vehiculelor este continuă, așa cum prevede art. 11, alin.2 din O.U.G. nr. 195/2002, modificată și completata; mai precis, după vânzarea unui vehicul, înmatricularea pe numele cumpărătorului nu mai este precedată de radierea acestuia de pe numele vânzătorului (fostul proprietar);
Legea precizează care sunt operațiunile care caracterizează înmatriculare continuă:
- înscrierea în evidentele autorităților competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui vehicul de către primul proprietar {primul proprietar, care înmatriculează vehiculul prima data pentru circulație in România);
- transcrierea în evidentele autorităților competente, potrivit legii, a tuturor transmiterilor ulterioare a dreptului de proprietate asupra unui vehicul (de către orice cumpărător ulterior);
Așadar, înscrierea noului proprietar în evidențele autorităților competente, efectuarea mențiunile în cartea de identitate și atribuirea unui nou certificat de înmatriculare și, eventual, a altor plăcuțe cu numărul de înmatriculare, se fac exclusiv din inițiativa noului proprietar. Așa cum stipulează art. 2, alin.4 din O.U.G. nr.195/2002, modificata și completată, pentru efectuarea operațiunilor de mai sus "noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului".
Prin urmare, legea nu stabilește nicio obligație în sarcina sa după vânzarea vehiculului, dar nu îi conferă nicio pârghie legală pentru a-l determina pe noul proprietar să transcrie autovehiculul înstrăinat de către ea.
Persoana care, în mod efectiv, are dreptul de folosință al autovehiculului în cauză, adică tocmai posibilitatea de a folosi rețeaua de drumuri naționale din România, este proprietarul actual și deținător de fapt al autoturismului, iar nu deținătorul de drept din bazele de date;
Ar fi lipsită de cauză obligația sa de a achita această taxă de utilizare a drumurilor, de vreme ce nu are nici măcar dreptul să folosească autovehiculul respectiv, adică nu are posibilitatea de a stăpâni efectiv bunul (în materialitatea sa), direct și nemijlocit și nici posibilitatea de a folosi (de a exploata) acest bun.
Asupra transmiterii dreptului de proprietate, cu privire la actul prin care s-a realizat vânzarea-cumpărarea și data tranzacției nu poate plana nicio suspiciune, din moment ce a depus toate documentele la Primăria mun. Miercurea C., jud. Harghita, instituție care, la 20.08.2013, i-a eliberat o adeverința din care rezultă că autoturismul a fost radiat fiscal de pe numele său prin această operațiune, data contractului a devenit certa și opozabilă terților.
În subsidiar, solicită a se avea în vedere nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție, datorită lipsei semnăturii olografe a agentului constatator, aspect hotărât de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.6 în dosarul nr.14/2014.
IV. Analizând apelul, Tribunalul reține că, la momentul săvârșirii contravenției, intimata-petiționară nu mai era operator de transport al autovehiculului, din moment ce îl vânduse anterior, împrejurare atestată de un înscris cu dată certă (Contractul de vânzare-cumpărare și Adeverința eliberată de primăria Municipiului Miercurea C.).
V. În cazul schimbării proprietarului sunt aplicabile prevederile speciale care reglementează „Transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul” (art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor) și care prevăd inclusiv obligațiile persoanelor implicate. Astfel, singura obligație pe care o avea intimata-petiționară era de a înscrie transmiterea dreptului de proprietate în Certificatul de înmatriculare la rubrica corespunzătoare, conform art. 8 alin. 1) lit. i), obligație despre care nu există dovezi că nu ar fi fost îndeplinită.
VI. Această mențiune, care se face olograf, nu se înscrie în evidența informatizată, iar apelanta nu a constatat contravenția în baza Certificatului de înmatriculare, ci a evidenței informatizate. Deci este lipsit de relevanță dacă intimata-petiționară și-a îndeplinit sau nu această obligație. Oricum ar fi însă intimata-petiționară nu a fost sancționată pentru neîndeplinirea acestei obligații, ci în calitatea sa de operator de transport rutier, pe care nu o avea. D. urmare, aceasta nu este persoana responsabilă contravențional, apelul fiind neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta . Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN cu sediul în București, sect. 6, .. 401A, în contradictoriu cu intimata C. I., domiciliată în Miercurea C., ., ., împotriva Sentinței civile nr. 48 din 13 ianuarie 2015, pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în Dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 mai 2015.
Președinte Judecător
B.-R. J. Banyai E.
Pentru jud. Banyai E., fiind
în concediu de odihnă, semnează
președintele completului jud. B.R. J.
Grefier:
M.-O. I. E.
Pt. M. O.I.E.,fiind plecată
în concediu de odihnă, semnează prim-grefier
I. B.
Red.B.R.J./28.07.2015.
Primit: 29.07.2015.
Tehnored./id/29.07.2015.
Ex.4/AIM.-
Jud.fond: E. B. B.
| ← Litigiu privind achiziţiile publice. Sentința nr. 1160/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 423/2015.... → |
|---|
