Obligaţia de a face. Sentința nr. 954/2015. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 954/2015 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 245/96/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 954
Ședința publică din data de 10 iunie 2015
Completul compus din:
Judecător: Banyai E. - Președinte
Grefier: G. N. V.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul M. I. în contradictoriu cu pârâta U. S. HARET și chematul în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită și că pârâta a depus concluzii scrise.
Instanța admite proba cu înscrisurile depuse de reclamanți și, în temeiul art. 244 C.pr.civ., declară terminată cercetarea procesului.
Instanța constată că nu mai este necesară estimarea duratei procesului, conform prevederilor art.238 din C. pr. civ. Fără a mai acorda vreun alt termen, în baza actelor și lucrărilor existente la dosar, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ, înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, din data de 06.03.2015 reclamantul M. I., cu domiciliul în S., nr. 174, jud. Harghita, în contradictoriu cu pârâta U. S. HARET BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 3, .. 13 și chematul în garanție, MINISTERULUI EDUCAȚIEI NAȚIONALE, cu sediul în București, ., nr. 28-30, sector 1, a solicitat instanței ca, în baza probelor administrate, să dispună obligarea pârâtei la eliberarea diplomei de licență în original, a foii matricole.
În fapt, reclamantul a arătat că este absolvent al Facultății de contabilitate și Finanțe, din cadrul Universității S. Haret din București, promoția 2011.
A arătat faptul că, potrivit adeverinței nr. 3236/2011, a absolvit toate disciplinele și activitățile înscrise în planul de învățământ și a susținut și a promovat examenul de licență în sesiunea iulie 2011.
Reclamantul a mai arătat că a parcurs procedura prealabilă, însă solicitarea lui a rămas fără rezultat.
Anexat acțiunii reclamantul a depus la dosar adeverința emisă de către pârâtă .
În drept, a invocat Legea nr. 554/2004.
Cererea de chemare în judecată a fost timbrată în cuantumul prevăzut de lege.
Situându-se pe o poziție procesuală contradictorie, la data de 31.03.2015, pârâta U. S. Haret a depus la dosar întâmpinare și cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale (filele 11 și 12).
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat faptul că, după finalizarea completă a studiilor și susținerea examenului de licență, la cererea reclamantei, a eliberat adeverința de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor.
Potrivit art. 7 din "Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ", (Ordinul nr. 2284/2007), "formularele actelor de studii sunt tipărite și difuzate, în condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnată de MEN, unitate care poartă întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții și pentru asigurarea securității tipăririi și păstrării formularelor până la ridicarea acestora de către instituțiile beneficiare."
Pârâta a arătat faptul că a informat Romdidac SA - Compania de material didactic desemnată de MEN, aducându-le la cunoștință faptul că solicită tipărirea unor formulare tipizate, însă Romdidac SA prin mai multe adrese, i-a comunicat faptul că nu poate să tipărească și să livreze formularele cu regim special decât cu aprobarea scrisă a MEN - Direcția Generală Juridică și Control.
MEN este cel care în calitatea sa de autoritate publică, gestionează materialele și tipizatele cu regim special necesare pentru a elibera diploma și suplimentul la diploma solicitate de către reclamantă.
Pârâta a arătat faptul că, în prezent, se află în imposibilitatea practică de a obține în totalitate tipărirea formularelor tipizate constând în actele de studii solicitate de reclamant, datorită refuzului MEN.
Prin același act de procedură, U. S. Haret a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale (MEN) prin ministru, solicitând ca acesta să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor cu regim special, constând în Diploma de Licență și suplimentul la diplomă pentru reclamantă, precum și la plata tuturor sumelor solicitate acesteia, cu orice titlu, de către reclamant.
În motivarea cererii de chemare în garanție, pârâta a arătat faptul că U. S. Haret a fost înființată prin Legea nr. 443/05 iulie 2002 ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar prin HG nr. 693/2003 și HG nr. 676/2007 au fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu pentru forma de învățământ la zi, domeniile de licență: drept, sociologie, psihologie, management, științe ale educației, matematică-informatică și altele.
Pârâta a mai arătat faptul că s-a conformat cu promptitudine și întocmai condițiilor impuse de minister, iar prin adresele formulate a solicitat aprobarea pentru tipărirea formularelor tipizate.
Dreptul reclamantei la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept câștigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de altă parte, nu se poate face discriminare între reclamant și alți absolvenți, câtă vreme în cazul tuturor au fost respectate dispozițiile aplicabile formei de învățământ urmate.
În sprijinul cererii de chemare în garanție, pârâta a invocat jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În drept, au fost invocate prevederile art. 72-74 din NCPC, art. 18 coroborate cu art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Anexat întâmpinării și cererii de chemare în garanție, pârâta a depus dovada cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocat; taxa de timbru, conform chitanței anexate; timbru judiciar; înscrisuri; practică judiciară, precum și împuternicire avocațială.
La data de 15.04.2015, chematul în garanție M. Educației Naționale a depus la dosar întâmpinare la cererea de chemare în garanție formulată de către U. S. Haret (filele 48-53), prin care a solicitat respingerea acesteia, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat că adeverința care se afla in posesia reclamantei nu este un act de studii si este un act eliberat prin voința unilaterala a universității, care nu a fost recunoscut de MECTS, astfel încât se poate naște un raport juridic doar între acest emitent si beneficiarul său, adeverința a fost eliberata pe baza raporturilor contractuale între reclamant si universitatea pârâtă, în sensul executării obligațiilor contractuale din partea instituției. F. de aceste aspecte, universitatea este obligată sa prezinte instanței de judecata contractul de studii încheiat cu reclamantul conform art. 150 Cod procedura civila, iar instanța verifică dacă cererea de chemare in judecata și în garanție îndeplinește condițiile prevăzute de art. 194-197 C.p.c. Contractele de studii sunt în concordanta cu prevederile regulamentelor de organizare și desfășurare a programelor de studii si cu respectarea legislației în vigoare.
Pretinsa inducere în eroare a absolvenților cu privire la acreditarea instituției de învățământ absolvite reprezintă un aspect ce poate fi valorificat pe temeiul răspunderii contractuale si nu poate naște in sarcina unui terț, respectiv a MEN obligația corelativa de emitere a unui act de studii.
Instanța de judecată investita cu o cerere având ca obiect obligarea unei instituții la emiterea unui act administrativ-act de studii trebuie sa cerceteze daca reclamantul este îndreptățit la eliberarea acelui act si dacă pârâta este competentă să îl elibereze, instanța nu se poate limita doar la aprecieri pur formale. Se impune pe cale incidentala, în cadrul prezentului litigiu verificarea formei de învățământ parcurse de acesta, față de aspectul privind îndreptățirea sau nu a reclamantului la eliberarea unei diplome universitare. Eliberarea diplomei nu reprezintă un act autonom, separat de procesul de învățământ derulat anterior, ci o încununare a acestuia, o confirmare oficiala a studiilor parcurse, astfel încât solicită să se constate ca U. S. Haret nu a depus vreo dovada că a formulat o cerere de acreditare pentru învățământul ID sau FR si nici că s-a supus unei evaluări conform OUG 75/2005 si HG 1011/2011 - forma ID sau FR pentru specializarea respectiva, astfel nu se regăsește ca fiind autorizata provizoriu sau acreditată forma de învățământ ID sau FR în niciuna dintre hotărârile în care se prevăd expres si limitativ structurile instituțiilor de învățământ superior acreditate si specializările din domeniile studiilor universitare de licența - HG nr.1609/2004. HG 916/2005, HG 676/2007. HG 635/2008, HG 749/2009, HG 966/2011. astfel încât se impune respingerea cerererii de chemare in garanție a MEN ca inadmisibila.
A mai arătat că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii in anul 1 de facultate.
Art.60. alin. (1) din Legea nr. 84/1995 nu conferă dreptul instituțiilor de învățământ acreditate la zi de a organiza automat și învățământ la distanță sau cu frecvență redusă, ci numai vocația în acest sens, în continuare fiind obligatorie parcurgerea acelorași etape de acreditare sau autorizare provizorie ca și pentru forma de învățământ la zi.
În vederea aplicării ar. 60. alin.(l) din Legea nr. 84/1995, a fost emisă H.G. nr. 1011/2001 care reglementează condițiile de organizare a învățământului la distanță și a celui cu frecvență redusă, prevăzând expres în art. 17 că programele de învățământ la distanță sau de învățământ cu frecvența redusă se supun procedurii de evaluare academică.
De altfel, se observă, că în toate hotărârile de guvern emise în perioada 2002 (anul înființării universității) autorizarea se realiza pe fiecare formă de învățământ, fiind menționată expres forma avută în vedere ZI, FF, FR, ID.
Autorizarea/acreditarea vizează inclusiv formele de învățământ, nu doar domeniul, facultatea și specializarea, acest fapt rezultă și din prevederile OUG nr. 75/2005.
Potrivit art. 29. alin. 3 din OUG nr. 75/2005, „în învățământul superior acreditarea se face la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licență, care duce la o calificare universitară distinctă".
Potrivit art. 13 din OUG nr. 75/2005, evaluarea externă a calității educației cuprinde, printre altele, evaluarea capacității instituționale, a eficacității educaționale a organizației furnizatoare de educație și evaluarea calității programelor de studiu oferite.
Or, o astfel de evaluare complexă presupune inclusiv analiza formei de învățământ care se dorește a fi organizată.
Potrivit art. 2, lit. c din OUG nr. 75/2005. programele de studii concretizează oferta educaționala a unei organizații furnizoare de educație.
Forma de învățământ propusa de universitate face parte din oferta educaționala deoarece formele distincte de învățământ atrag oferte educaționale diferite.
Făcând parte din oferta educaționala, forma concreta de învățământ propusa de universitate se concretizează in programele de studiu, potrivit art. 2 lit c din OUG nr. 75/2005.
În vederea aplicării OUG nr. 75/2005 a fost adoptată H.G. nr. 1418/2006, care reglementează procedura de acreditare/autorizare.
În art. 1.6. paragraful 3, teza a doua a hotărârii se menționează că programele de studii (programe care sunt supuse acreditării/autorizării potrivit art. 29 alin. 3 din OUG nr. 75/2005) se diferențiază, printre altele, și prin forma de învățământ: la zi. seral, cu frecvență redusă, învățământ la distanță, etc.
Fiind un element de diferențiere, rezultă că un program de studii ia forma ZI va fi diferit de un program de studii la forma ID. fiind în realitate două programe de studii diferite, supuse separat procedurilor de autori zare/acreditare.
Fiind un element de diferențiere, rezultă că un program de studii la forma ZI va fi diferit de un program de studii ia forma FR, fiind în realitate două programe de studii diferite, supuse separat procedurilor de autorizare/acreditare.
In concluzie, pârâta U. S. Haret nu avea dreptul de a organiza forma de învățământ ID sau FR urmată de reclamantă.
Reclamanta a încheiat un contract de studii cu universitatea, contract care generează drepturi și obligații reciproce, printre care și obligația universității de a elibera documentele de studii, astfel, un act juridic încheiat cu nerespectarea prevederilor imperative ale legii, deci cu depășirea drepturilor conferite de lege universității organizatoare, nu poate beneficia de protecția jurisdicțională numai pentru simplul motiv că niciuna din părțile actului nu a solicitat anularea acestuia.
In concluzie, un act juridic ce încalcă ordinea publica, fiind deci susceptibil de a fi lovit de nulitate absoluta, nu poate genera drepturi si obligații legitime și, deci, nici de protecție jurisdicțională in cazul nerespectării lor.
În ceea ce privește eliberarea adeverințelor, acestea sunt emise de universitate care atestă absolvirea cursurilor și susținerea examenelor de licență, însă nu conferă prin ele însăle dreptul la emiterea diplomei de licență, nu atesta decât o situație de fapt. fiind emise în vederea executării unei obligații contractuale a universității.
Eventuala obligație a universității de a emite diplomele de studii si-ar avea izvorul direct în lege, însa numai în condițiile în care contractul de studii ar fi fost încheiat cu respectarea legii, ceea ce nu este cazul în speța.
Convingerea reclamantei în sensul că universitatea era autorizată să organizeze forma de învățământ pe care a urmat-o, s-a bazat exclusiv pe afirmațiile universității, fără a se verifica autenticitatea informațiilor.
Verificarea informațiilor presupune consultarea hotărârilor de Guvern emise anual, în care erau menționate toate universitățile din țară, cu toate specializările și formele de învățământ acreditate sau autorizate.
O asemenea verificare se impunea în acest caz, întrucât U. S. Haret este o instituție particulară ce nu beneficiază de încrederea așteptată în mod rezonabil de cetățeni de la instituțiile sau autoritățile publice, în ceea ce privește legalitatea actelor pe care le emit.
Astfel că nu poate fi reținuta eroarea . care se presupune ca s-ar afla absolvenții USH de la formele de învățământ FR sau ID.
Pentru a putea constitui temei al dobândirii unui drept real de la o persoana care nu are calitatea de a-l transmite, eroarea cu privire Ia calitatea persoanei trebuie sa fie comună si invincibilă.
Daca s-ar accepta ca eroarea ar fi fost comună (deși se cunoaște numai poziția persoanelor care s-au înscris la studii, nu si a celor care, la vremea respectiva, s-au interesat despre oferta educațională a USH si au renunțat sa se înscrie), nu s-ar putea accepta ca eroarea a fost invincibila.
Faptul că, probabil, pârâta U. S. Haret, prin propria culpa-organizarea unor forme de învățământ neautorizate-chestiune de notorietate naționala care un mai trebuie dovedită în cauză, a eliberat din numărul de tipizate aprobat diplome pentru absolvenții formelor de învățământ neautorizate, nu se poate imputa MEN, drept pentru care instanța ar trebui sa respingă cererea de chemare în garanție formulată de către U. S. Haret în contradictoriu cu MEN, ca nefondată.
Cu privire la baza legală a diplomelor/adeverințelor eliberate de către instituțiile de învățământ superior, respectiv U. „S. Haret" din București, pentru formele de învățământ ID și/sau FR, face următoarele precizări:
Legea nr. 84/1995, la art. 10, alin .2 prevedea: „Instituțiile și unitățile de învățământ particular acreditate fac parte din sistemul național de învățământ și educație și se supun dispozițiilor prezentei legi.” Modalitatea de acreditare și autorizare a instituțiilor de învățământ superior a fost reglementată inițial prin Legea nr. 88/1993 și, ulterior, prin OUG nr. 75/2005, cu modificările și completările ulterioare. Conform acestor acte normative, formele de învățământ cu frecvență redusă (FR) și la distanță (ID) trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică.
Legiuitorul a statuat în sensul că formele FR și ID se organizează doar la acele facultăți care au cursuri la zi, respectiv că nu pot fi organizate cursuri la FR și ID dacă universitatea respectivă nu are organizate și cursuri la zi la disciplina respectivă. Aceste prevederi legale nu exonerează însă instituția de învățământ superior de obligația de a se supune procedurii de evaluare efectuată de către ARACIS în vederea autorizării/acreditării și a acestor forme de învățământ.
Astfel, potrivit prevederilor art. 19 din H.G. nr. 1214/2000: „Acreditarea programelor ID se face prin hotărâre a Guvernului pe baza raportului Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare, avizat de M. Educației..." și art. 17 din H.G. nr.1011/2001: „Procedura de evaluare academică a programelor de învățământ la distanță sau de învățământ cu frecvență redusă se realizează conform Legii nr. 88/1993, republicată". Menționează că, în prezent, sunt în vigoare prevederile OUG nr. 75/2005 aprobată prin Legea 87/2006, care a abrogat Legea nr.88/1993.
În ceea ce privește U. „S. Haret" din București, există Decizia înaltei Curți de Casație si Justiție nr.4726/29 octombrie 2009, irevocabilă, care hotărăște că în legătură cu această instituție de învățământ superior privată acreditată "faptul că există un program de studiu de licență acreditat, care se desfășoară pentru o anumită formă de învățământ, respectiv zi, nu conduce la ideea că pentru același program este viabilă și poate fi organizată de aceeași instituție de învățământ superior o altă formă de învățământ la aceleași standarde cerute de legislația în vigoare", respectiv "ID"/"FR". "Prin urmare, instanța de fond a considerat în mod nelegal că programele de învățământ la distanță și fără frecvență pot fi organizate fără a urma procedura de evaluare, considerând în locul autorității competente A.R.A.C.I.S. că sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea acestor forme de învățământ".
Examenul de licență din sesiunea iulie 2009, la U. „S. Haret" din București, a fost organizat în baza O.M. nr. 295 din 5 februarie 2007 privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învățământul superior, publicat în M. Of. nr.135 din 23 februarie 2007. Art. 2(1). care statuează: „Examenele pot fi organizate numai de către instituțiile de învățământ superior acreditate în condițiile legii denumite, în continuare, instituții organizatoare." și art. 6. care specifică: „Pot susține, după caz, examen de absolvire sau de licență/diplomă: absolvenții de învățământ superior ai specializărilor acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu; absolvenții de învățământ superior particular înmatriculați la specializări autorizate să funcționeze provizoriu, cărora, ulterior, li s-a retras autorizarea de funcționare provizorie sau care au intrat în lichidare; absolvenții de învățământ superior particular, care au început studiile la specializări neautorizate, dar care sunt autorizate să funcționeze provizoriu sau sunt acreditate la data susținerii examenului de licență ori de absolvire."
Față de aceste aspecte, precizează că majoritatea spețelor absolvenților din promoția 2009 cărora nu li s-au eliberat diploma de licență nu se încadrează în niciuna dintre aceste prevederi (respectiv specializarea cu forma de învățământ nu este prevăzută în nicio hotărâre de guvern de la înființarea Universității „S. Haret" din București ca instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ (Legea nt. 443/5 iulie 2002 și până în prezent).
Totodată, în toate Ordinele Ministrului privind cadrul general de organizare și desfășurare a admiterii în ciclurile de studii universitare se precizează: Conducerile instituțiilor de învățământ superior au întreaga responsabilitate pentru organizarea si desfășurarea examenului de admitere pentru fiecare ciclu de studii universitare.
Precizează că, în ceea ce privește O.G. nr.10/2009, aceasta a fost declarată constituțională, pentru perioada în care și-a produs efectele, prin Decizia nr.1.646 din 16 decembrie 2010 a Curții Constituționale, definitivă si general obligatorie, publicată în M. Of. nr. 119/16 februarie 2011.
MEN, în baza principiului aparenței în drept, a propus și Guvernul a adoptat ordonanța menționată mai sus, în vederea acordării unei șanse persoanelor care nu au dobândit legal statutul de student, în sensul de a finaliza studiile.
Această prevedere nu instituia un drept în favoarea USH, care știa de standardele și condițiile de acreditare, așa încât trebuia să le respecte și să nu includă la programele acreditate toate persoanele care dobândeau în temeiul OG nr. 10/2009 calitate de student.
În concluzie, USH a acceptat să încalce din nou legea, respectiv standardele de evaluare și acreditare, cuprinzând la zi toți studenții de la ID și FR.
Față de prevederile legale potrivit cărora M. Educației Naționale aprobă eliberarea tipizatelor în raport de numărul legal de studenți școlarizați, în momentul de față USH nu a demonstrat numărul de studenți școlarizați legal, astfel încât MEN nu este în măsură să aprobe achiziționarea unor tipizate cu un anumit număr, estimat, număr care nu este exact raportat la studenții școlarizați și pe care nu-l cunoaște până în prezent.
În legătură cu problema principală formulată - avizarea tipizatelor în vederea eliberării diplomelor de licență, a învederat faptul că pentru promoția 2009, având în vedere atribuțiile conferite prin lege Ministerului Educației, de control și monitorizare a modului de respectare a reglementărilor din domeniul său de activitate, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea și funcționarea M.E.C.T.S. (valabilă pentru promoția 2009), Direcția Generală Juridic și C. și Direcția Generală învățământ Superior avizează achiziționarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților de la ROMDIDAC S.A., conform comenzii atașate de universitate, cu precizarea că, în baza Ordinului nr. 2284 din 28 septembrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, a Ordinului nr. 5289 din 9 septembrie 2008 privind diploma de licență și suplimentul la diplomă, întreaga responsabilitate privind exactitatea datelor completate, precum si eliberarea actelor de studii, revine instituției de învățământ superior în cauză.
în acest sens, subliniază că pentru promoția 2009, M.E.C.T.S. a emis, în anul 2010 - în lunile iunie (nr.37.450/21.06.2010), octombrie (nr._/F/25.10.2010) și noiembrie (nr.49.716/29.11.2010), avize în vederea ridicării de către U. „S. Haret" a tipizatelor de Ia ROMDIDAC S.A. pentru actele de studii, numai pentru specializările care au funcționat legal, aprobate prin hotărâri de guvern.
Aceste avize emise de către M. Educației nu implică recunoașterea programelor de studii/specializărilor cu forme de învățământ care au funcționat în afara cadrului legal, așa cum U. „S. Haret" din București vrea să scoată în evidență în mod eronat.
În același timp, în conformitate cu art. 5 (1) din Regulamentul din_, privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin O.M. nr.2284/2007 și publicat în M.Of. nr.716 din_, în vigoare, instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii Ia care au dreptul în condițiile legii.
Astfel, menționează că „termenul de maximum 12 luni de la finalizarea studiilor" este valabil pentru actele de studii emise cu respectarea prevederilor legale, respectiv pentru programele de studii legal constituite.
Totodată, precizează că a fost publicat O.M. nr. 3952 din 3 mai 2012 pentru reglementarea unor măsuri privind finalizarea studiilor in învățământul superior pentru situațiile prevăzute la art. 361 alin (4) și (5) din Legea educației naționale nr. 1/2011, în Monitorul Oficial nr. 322 din 11 mai 2012.
Precizează că sunt recunoscute de către M.E.C.T.S., fără nicio altă formalitate, numai diplomele și adeverințele eliberate în conformitate cu prevederile legale de către instituțiile de învățământ superior acreditate, absolvenților cu diplomă care au urmat un program de studii la o formă de învățământ acreditată/autorizată prevăzuta în Nomenclator.
Pe de altă parte, pentru absolvenții cu diploma de licență comunicată de către U. "Spriru Haret" din București, M. Educației. Cercetării, Tineretului și Sportului în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale, raportat la atribuțiile și competențele sale în domeniul educației, respectiv al învățământului superior, potrivit prevederilor Hotărârilor de Guvem privind organizarea și funcționarea ministerului, nu are atribuții și nici calitatea de a anula diplome de licență eliberate de către universități sau adeverințe provizorii de studiu.
Pentru forma de învățământ ID sau FR la data înmatriculării reclamantei, această unitate nu avea o acreditare specială, acesta fiind și motivul pentru care în adeverința eliberată reclamantului, unitatea școlară a simțit nevoia de a cita prevedrile art. 60 din Legea 84/1995.
Nu se poate reține un fapt care este într-o flagrantă și vădită discordantă cu legislația în vigoare referitoare la procesul de acreditare a formelor de învățământ precum și cu spiritul în care trebuie să fie interpretată ordonanța care reglementează asigurarea calității educației
Nicio prevedere legală anterior menționată nu poate duce la concluzia unei acreditări ope legis a universității în cauză pentru alte forme de învățământ pentru care nu a urmat procedura de evaluare.
Dispoziția legală prevăzută în art. 60 din Legea 84/1995 nu ar putea fi interpretată în sensul înlăturării unui proces de evaluare academic, astfel cum este el prevăzut de art 3 din HG nr. 1011/2001 raportat la dispozițiile Legii nr. 88/1003 și OUG 75/2005.
Coroborând disp. art 3, art. 17 din HG nr. 1011/2011, prevederile art. 60 alin 4 din Legea nr. 84/1995 și dispozițiile art. 3, art. 4 din OUG nr. 75/2005 rezultă faptul că Guvernul aprobă prin hotărâre structurile și specializările universitare acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu din instituțiile de învățământ superior de stat si particulare.
Prin adresa nr. 31/21.06.2010 U. S. Haret din București a revenit asupra adresei inițiale nr. 769/25.08.2009 și a solicitat un număr mult mai redus de tipizate pentru actele de studii pentru absolvenții din anul 2009. După cum lesne se poate observa, prin adresa nr. 31/21.06.2010 U. S. Haret din București a solicitat_ de tipizate pentru absolvenții promoției 2009 iar M.E.C.T.S. a aprobat prin adresele menționate anterior un număr de_ de tipizate.
M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în ceea ce privește emiterea avizului în vederea achiziționării tipizatelor de către U. S. Haret. Dacă aceste tipizate nu au fost gestionate corespunzător, în conformitate cu prevederile legale, nu este culpa Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
În concluzie, a arătat că legiuitorul, la art. 60 din Legea nr. 84/1995 a prevăzut într-adevăr o condiție, aceea că aceste forme de învățământ se pot organiza doar de către acele facultăți care au prevăzută și forma de învățământ "zi", dar USH a dat o interpretare abuzivă a legii; nu trebuie confundată vocația pe care o au universitățile de a organiza în cadrul facultăților forme de învățământ la distanță (ID) în specializările autorizate sau acreditate, cu dreptul de a organiza școlarizarea la forma de învățământ 1D.
Dreptul de a putea organiza școlarizarea incumbă obligația parcurgerii procedurii de autorizare/acreditare pentru aceste programe.
În cazul Universității „S. Haret" din București, specializările/ programele de studii de la forma de învățământ la distanță au fost organizate și desfășurate fără respectarea prevederilor legale, respectiv cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 88/1993, a OUG. nr. 75/2005. Nu s-a parcurs procedura prevăzută de către legiuitor în vederea desfășurării procesului de învățământ.
Unicul responsabil pentru desfășurarea activității de învățământ este Instituția de învățământ superior, în speță USH; aceasta are culpa exclusivă de a fi organizat „cursuri" fără respectarea legii, cu unicul scop de a încasa taxe de școlarizare de la cât mai mulți „studenți". Este inadmisibil ca, în urma unei activități desfășurate în afara cadrului legal, cu bună știință, de către USH. să se dea vina pe MECTS și să se impună acum în sarcina MECTS eliberarea unor tipizate de diplomă care să acopere activitățile nelegale desfășurate de USH.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, solicită respingerea acesteia, având în vedere următoarele considerente:
Conform prevederilor art. 60 (art. 72 Noul C.p.c) Cod proc. civilă „partea poate să cheme in garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, in cazul când ar cădea în pretențiuni cu o cerere în garanție sau în despăgubire."
Partea care ar cădea în pretenții s-ar putea întoarce împotriva altei persoane cu o cerere în despăgubiri, dacă există un raport juridic.
În doctrina de specialitate se arată faptul că instituția chemării în garanție se întemeiază pe existenta unei obligații de garanție sau despăgubire și revine, în principiu, tuturor acelor care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune s-a făcut cu titlu oneros.
Față de aceste aspecte, a arătat că între M. Educației și U. „S. Haret" București, instituție de învățământ superior cu personalitate juridică nu există un raport juridic care ar putea determina admiterea unei asemenea cererii.
A mai precizat că atribuțiile și competențele M.E.N. sunt reglementate în H.G. nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale, cu modificările și completările ulterioare.
Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare „Organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării."
In drept, a invocat dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă. Legea nr. 84/1995, Legea nr. 443/2002, Legea nr. 88/1993, H.G. 1011/2001, H.G. nr. 536/2011, OUG nr. 75/2005, Legea nr.288/2004, H.G. nr. 1418/2006, OMECT 2284/2007, H.G. nr. 676/2007, H.G. nr. 635/2008, H.G. 1175/2006, H.G. 749/2009.
A fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Susținerile chematei în garanție în sensul că U. S. Haret nu a fost autorizată să funcționeze provizoriu și a inexistenței dreptului acestei universități de a elibera acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neacreditate nu pot fi reținute deoarece aceasta nu formează obiectul cererii de chemare în garanție, instanța nefiind învestită cu o cererea privind legalitatea acreditării formelor de învățământ la distanță.
Prin Deciziile nr. 5386/15.11.2011 și nr. 2533/22.05.2012, ambele ale Î.C.C.J. – Secția de C. Administrativ și Fiscal, a statuat că cererea de chemare în garanție se impune a fi admisă, întrucât se asigură efectiv punerea în executare a sentinței, în condițiile în care eliberarea de către U. „S. Haret” a diplomei de licență, este condiționată de aprobarea tipăririi formularelor tipizate de către M.E.N., în calitate de autoritate competentă și chemat în garanție.
Obligația Universității „S. Haret” de a elibera în favoarea absolvenților a Diplomelor de licență și a certificatelor de studii, pentru fiecare specializare absolvită, este corelativă dreptului acestei instituții de a cere chematei în garanție M.E.N. să aprobe eliberarea formularelor tipizate. În acest sens s-a pronunțat Î.C.C.J. – Secția de C. Administrativ și Fiscal prin Deciziile nr. 5656/24.11.2011, nr. 5722/29.11.2011 și nr. 708/10.02.2012.
Calitatea de unitate de învățământ superior acreditata/neacreditata a USP este o problema a acesteia ce nu poate fi imputata absolvenților, atâta vreme cat unitatea de învățământ s-a recomandat în mod public si oficial (inclusiv pe site-ul facultății) ca fiind acreditata prin Legea nr. 443/05.07.2002, reprezentând o “instituție de învățământ superior particular acreditată”.
Astfel, în raport de obiectul cererii de chemare în garanție, este de necontestat faptul că recurentul a refuzat nejustificat eliberarea avizului necesar pentru aprobarea formelor tip pentru diplomele de licență, iar dreptul absolvenților de a li se elibera diplomele de licență nu poate fi realizat în lipsa admiterii cererii de chemare în garanție.
Față de cele ce preced, excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție urmează să fie respinsă.
Pe fond Tribunalul reține că reclamantul a absolvit Facultatea de contabilitate și Finanțe din Râmnicu V., Programul de studii Finanțe și bănci din cadrul USP, promoția 2011, conform examenului de licență susținut și promovat, în sesiunea iunie-iulie 2011, astfel cum rezultă din Adeverința nr.3236 /20.07.2011 emisă de pârâtă, (fila 2).
În aceste condiții, reclamantul este îndreptățit să solicite obligarea pârâtei la eliberarea diplomei de licență în original și a suplimentului la diploma de licență, respectiv a foii matricole.
Instituția pârâtă este o unitate de învățământ superior acreditată prin HG nr.940/2004, iar facultatea, ale căror cursuri au fost urmate de reclamantă este de asemenea autorizată să funcționeze în mod legal. Se mai reține că în conformitate cu prevederile art.60 alin.3 din Legea învățământului nr.84/1995, în vigoare la data promovării examenului de licență de către reclamantă, diplomele și certificatele de studii eliberate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile legii, sunt echivalente, indiferent de forma de învățământ absolvită.
Având în vedere că diploma de licență nu i-a fost eliberată, reclamanta solicită obligarea pârâtei la eliberarea acestei diplome.
În conformitate cu prevederile art.15 din OMC nr.295/2007 și art.2 din OMC nr.5289/2008, în calitate de instituție organizatoare a examenului de licență, pârâta avea obligația ca în termen de 12 luni de la finalizarea studiilor. Acest termen maxim a fost stabilit de art.20 din OMC nr.2284/2007 privind aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, iar potrivit art.5 din acest regulament, responsabilitatea gestionării, completării și eliberării acelor de studii revine în exclusivitate instituției de învățământ superior, respectiv rectorului instituției.
Conform art. 120 din Legea educației naționale nr. 1/2011,
”(1) Calificările dobândite de absolvenții programelor de studii din învățământul superior sunt atestate prin diplome, prin certificate si prin alte acte de studii eliberate numai de câtre instituțiile de învățământ superior acreditate.
(2) Diplomele corespunzătoare programelor de studii universitare sunt înscrisuri oficiale si nu pot fi emise decât de instituțiile acreditate, pentru programele si formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. In acest din urma caz, in cadrul instituției care emite diploma trebuie sa existe o alta specializare acreditata . cu specializarea autorizata. Nerespectarea acestor prevederi se pedepsește conform legii penale.”
Pe de alta parte, art. 6 din același act normativ prevede ca “(1) In România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislației in vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unitățile si de instituțiile de învățământ se stabilește prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului si sportului. (3) Conținutul si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiata de M. Educației și Cercetării Științifice.”
Or, de vreme ce adeverința nu a fost revocată sau, după caz, anulata, aceasta produce în continuare efecte juridice, ceea ce presupune ca beneficiarilor lor trebuie sa li se recunoască toate drepturile conferite de lege pe baza acestora.
A interpreta în sens contrar înseamnă a prejudicia grav interesele absolvenților, prin acordarea de diplome nerecunoscute de MEN si, implicit, nici de alte autorități ale statului, absolvenții riscând sa fie excluși din cariera, din viata sociala, în condițiile în care au fost admiși la studii de către U. S.H., au achitat taxele de școlarizare, au promovat examenele din cursul anilor, precum si examenul de licența.
Prin urmare, chiar și în lipsa aprobării tipăririi formularelor tipizate din partea chematului în garanție, refuzul tacit al pârâtei de a elibera reclamantei diploma de licență și suplimentele acesteia, după expirarea termenului legal de 12 ani, este unul nejustificat.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a formulată de pârâtă în contradictoriu cu chematul în garanție M. Educației Naționale, Tribunalul reține că pârâta s-a conformat condițiilor impuse de Minister, și I s-a adresat în vederea obținerii aprobării pentru tipărirea de formulare tipizate.
În conformitate cu prevederile art.7 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ, obligația de aprobarea a necesarului de materiale tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților pentru anul universitar 2008-2009 revine Ministerului, la fel și tipărirea acestora. În lipsa efectuării acestor demersuri de către Minister, pârâta se află în imposibilitatea de a executa hotărârea, câtă vreme dreptul absolventei reclamante nu poate fi realizat fără concursul efectiv al chematului în garanție, care în calitate de autoritate publică gestionează materialele tipizate cu regim special, necesare pentru a se elibera diplome sau alte acte de studii.
Deși pârâtul chemat în garanție se apără afirmând ca ar fi avizat tipărirea formularelor tipizate, nu face aceasta dovadă si, mai mult, susține, prin întâmpinare, că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au urmat o specializare la o forma de învățământ acreditata sau autorizata să funcționeze provizoriu.
În acest context, urmează a se avea în vedere că nici o autoritate administrativă sau instanță de judecată nu s-au pronunțat în sensul revocării sau constatării nulității absolute precum si a anularii adeverinței de licența, motiv pentru care ea își produce efecte juridice.
Adeverința de licență, se bucură de prezumția de legalitate, iar în acest context se recunoaște reclamantei calitatea de licențiat în specializarea urmată.
Cum obligația pârâtei USH, asupra căreia instanța a statuat în considerentele expuse anterior, este corelativa obligației pârâtului MEN de a aproba formularele tipizate, urmează ca cererea de chemare în garanție sa fie admisa si obligata pârâta chemata în garanție la executarea obligației privind aprobarea tipăririi formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimente la diplomă pentru reclamantă.
Deci, actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de către stat numai in cazul in care sunt eliberate in conformitate cu prevederile legale in vigoare, de către instituții de învățământ superior acreditate. Procedura de elaborare si eliberare a diplomelor de studii se îndeplinește așadar de către instituția de învățământ superior respectiva sub autoritatea MEN care este in temeiul art. 21 din Legea nr. 1/2011, autoritate publică abilitată să urmărească, să controleze aplicarea si respectarea reglementarilor legale in domeniul învățământului superior si să aplice, dacă este cazul, sancțiuni.
Obligă chematul în garanție M. Educației Naționale la plata sumei de 670,00 lei reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat pe seama pârâtei U. S. Haret.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție.
Admite acțiunea formulată de reclamantul M. I., CNP_, cu domiciliul în S., nr. 174, jud. Harghita, în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret, cu sediul în mun. București, ..13, sector 3, și în consecință:
Obligă pârâta să elibereze diploma de licență (inclusiv foaia matricolă) reclamantului, absolvent al Facultății de Contabilitate și Finanțe, din cadrul USH, promoția 2011, conform examenului de licență susținut și promovat în sesiunea iulie 2011.
Admite cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale, cu sediul în mun. București, ..28-30, sector 1, formulată de pârâta U. S. Haret.
Obligă chematul în garanție să aprobe tipărirea formularului tipizat constând în diploma de licență pentru reclamant.
Obligă chematul în garanție Ministerului Educației Naționale, la plata sumei de 670,00 lei, reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat, pe seama pârâtei U. S. Haret.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Recursul se depune la Tribunalul Harghita.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 iunie 2015.
Președinte
Banyai E.
Grefier
G. N. V.
Red. BE 03.07.2015
Dact. GV 06.07.2015
5 ex.
| ← Reexaminare taxe de timbru. Sentința nr. 641/2015. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 355/2015.... → |
|---|
