Alte cereri. Sentința nr. 2283/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2283/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 23-06-2014 în dosarul nr. 771/93/2014
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILA NR.2283
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 23 IUNIE 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul R. C. in contradictoriu cu pârâta I. T. DE munca ILFOV, având ca obiect alte cereri acțiune in anulare.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 16.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, fiind parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 23.06.2014, pentru când, în aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, la data de 27.02.2014, reclamantul R. C. a chemat in judecata pârâta I. T. DE MUNCĂ ILFOV solicitând suspendarea Deciziei nr.82 din data de 28.10.2013 emisa de parat, anularea deciziei nr.82/28.10.2013, reintegrarea subsemnatului in functia publica de conducere sef Serviciu Control Securitate si Sanatate in Munca din cadrul Inspectoratului T. de munca Ilfov, detinuta anterior, obligarea paratului sa ii plateasca o desoagubire egala cu salariile indexate, majorate si recalculate, precum si celellate drepturi, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamnatul a arătat ca prin Decizia nr.82 din data de 28.10.2013, a carei anulare o solicită, subsemnatul a fost eliberat, începând cu data de 27.11.2013, din functia publica de conducere, respectiv sef al Serviciului Control, Securitate si Sanatate in munca din cadrul paratului, urmare a reorganizarii Inspectoratului T. de Munca Ilfov prin reducerea postului ocupat.
Potrivit acestei decizii, reducerea postului ocupat s-a realizat in conformitate cu prevederile art.97 lit.c) si art.99 alin.l lit.b) din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, precum si cu prevederile art.2 din O.U.G. nr.77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administrației publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la instituțiile si autoritățile publice din subordinrea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor.
Mentioneaza faptul ca anterior ocuparii acestui post de conducere, subsemnatul a detinut pana in data de 30.01.2013 functia de inspector sef adjunct in domeniul relatiilor de munca, gradul II, clasa 78, functie obtinuta prin concurs. In luna Ianuarie a acestui an s-a produs modificarea raportului de serviciu, fiind eliberat din functia de Inspector sef adjunct si numit in functia de Sef al Serviciului Control, Securitate si Sanatate in munca din cadrul paratului, astfel cum rezulta din Ordinul nr.153 din 28.10.2013 emis de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vârstnice si Decizia nr.08 din data de 29.01.2013 emisa de I. T. de Munca Ilfov.
F. de caracterul vadit nelegal si netemeinic al Deciziei nr.82 din data de 28.10.2013, a formulat plangere prealabila in temeiul dispozitiilor art.7 din Legea nr.554/2004
P. la soluționarea pe fond a plangerii si acțiunii in anulare, solicita suspendarea executării actului administrativ contestata.
Arata ca decizia atacata este nelegala avand in vedere ca a fost întemeiata pe dispozițiile Legii privind aprobarea OUG 77/2013 au fost declarate neconstituționale.
Decizia a fost emisa in temeiul unor Ordine ale Ministrului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice ce nu ce nu au fost publicate in Monitorul Oficial si care nu produc oferte juridice.
Decizia nr.82 din data de 28.10.2013 este nula absolut pentru nemotivarea sa:
Potrivit prevederilor art.117 din Legea nr.188/1999, dispozitiile acesteia se completeaza cu prevederile legislatiei muncii, precum si cu reglementarile de drept comun civile, administrative sau penale, dupa caz, in masura in care nu contravin legislatiei specifice functiei publice.
Este de observat faptul ca Legea nr.188/1999 nu cuprinde dispozitii referitoare Ia continutul actului administrativ prin care se dispune eliberarea din functie a functionarului public, astfel incat, neexistand o norma speciala, sunt incidente prevederile Codului Muncii, norme generale ce completeaza legislatia speciala.
In conformitate cu dispozitiile art.62 alin. (3) din Codul Muncii, "decizia se emite in scris si, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie motivata in fapt si in drept ".
Insuficienta motivarii sau nemotivarea acestuia atrag nulitatea actului administrativ de eliberare din functie, norma fiind imperativa, obligatia motivarii in drept si in fapt a decizie fiind prevazuta "ad validiuuem".
Mai mult, motivarea este obligatorie pentru a fi prevenite astfel eventuale abuzuri comise impotriva functionarilor publici, pentru a fi inlaturat arbitrariul. Apoi, apararea pe care functionarul public o poate formula impotriva unei masuri pe care o considera ca fiind nelegala sau neintemeiata nu poate fi realizata decat in cunostinta de cauza. De aceea, este obligatoriu ca acesta sa fie informat in mod corespunzator asupra motivelor pentru care decizia a fost emisa.
Aceasta motivare nu poate fi limitata la considerente legate de competenta emitentului ori la temeiul de drept al acesteia, ci trebuie sa contina si elementele de fapt care sa permita, pe de o parte, destinatarilor sa cunoasca si sa evalueze temeiurile deciziei, iar pe de alta parte, sa Iaca posibila exercitarea controlului de legalitate.
In speta se poate observa cu claritate faptul ca Decizia nr.82 din data de 28.10.2013 nu respecta exigentele legii, ea nefiind motivata in fapt. Chiar daca sunt prezentate o . texte de lege, Ordine ale ministrului sau Decizii ale Inspectorului general de stat, nu sunt precizate motivele de fapt ce au condus la emiterea deciziei si luarea masurii eliberarii din functie a subsemnatului.
Mai mult decat atat, trimiterea la prevederile art.2 din O.U.G. nr.77/2013 nu vine sa clarifice cu nimic masura adoptata, in conditiile in care acest text de lege nu face altceva decat sa precizeze faptul ca trebuie redus numarul total al posturilor ocupate in institutie, fara insa a preciza criteriile ce trebuie urmate in vederea realizarii reducerii.
Decizia a fost emisa cu incalcarea prevederilor art.99 alin.5 din Legea nr.188/1999: Potrivit dispozitiilor art.99alin.5 din Legea nr.188/l999, in cazul eliberarii din functie ca urmare a reducerii postului din cauza reorganizarii, daca in cadrul institutiei publice exista functii publice vacante corespunzatoare, acestea trebuie sa fie puse la dispozitia functionarului public.
A mai arătat reclamantul ca masura dispusa reprezinta in fapt o sanctiune aplicata subsemnatului, desființarea neavand o cauza reala si serioasa.
Decizia incalca prevederile art.3 alin.4 din O.U.G. nr.77/2013: Potrivit prevederilor art.3 alin.4 din O.U.G. nr.77/2013, "in situatia in care, prin aplicarea prevederilor art.I, 2 si alin. (1)-(3) din prezentul articol, se desfiinteaza o functie de conducere ocupata, se transforma postul propriu al persoanei . executie corespunzatoare studiilor si conditiilor de vechime ale acesteia ",
Asadar, reducerea postului de conducere nu echivaleaza cu inlaturarea persoanei care a exercitat acea funetie din institutie, ei trecerea ei . executie.
Aceasta concluzie se desprinde si din prevederile alin.6 al aceluiasi art.3, care prevede ca "in cazul posturilor de conducere din institutiile publice locale transformate potrivit alin. (4), titulariiacestora isi pastreaza pana la 31 decemhrie 2013 drepturile salariale aferente functiei de conducere detinute anterior transformarii.
Dispozitiile aplicabile subsemnatului, functionar public fiind, sunt cuprinse in Legea nr.188/1999, ele fiind de altfel mentionate in parte in chiar decizia atacata.
In drept, cererea este întemeiata pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
În dovedirea cererii, reclamantul solicita proba cu înscrisuri.
La data de 15.04.2014, reclamantul a depus la dosarul cauzei completare a acțiunii, precizând ca a fost eliberat din funcție din cu totul alte considerente decât cele invocate, considerente de ordin personal.
La data de 23.04.2014 pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare solicitând respingerea cererii ca neintemeiată.
În motivarea cererii, reclamantul solicita respingerea capatului de cerere prin care se solicita suspendarea Deciziei ITM Ilfov nr. 82/27.11.2013 prin care contestatorul a fost eliberat din funcția publică de conducere de șef serviciu ca inadmisibila, avand in vedere ca a mai existat o astfel de cerere pe rolul Tribunalului ilfov, respectiv dosar nr._ .
Pe fondul cauzei, arata ca la baza desființării Serviciului Control Securitate și Sănătate în Muncă din cadrul ITM Ilfov și a funcției publice de conducere de Șef serviciu s-a avut în vedere faptul că: activitatea de organizare, îndrumare, coordonare a inspectorilor de muncă SSM este realizată de către inspectorul șef adjunct SSM pentru ambele compartimente din subordine (CSSM și SPIAADSSM), centralizarea, întocmirea și transmiterea rezultatelor acțiunilor/campaniilor SSM, a raportărilor săptămânale și lunare SSM, se fac de către inspectorii de muncă stabiliți responsabili prin acte interne, sub directa supraveghere a inspectorului șef adjunct SSM, modul în care sunt întocmite lucrările și corespondența aferentă compartimentelor SSM, a întâlnirilor cu angajatorii, este supravegheată și coordontă direct de către inspectorul șef adjunct SSM, verificarea modului în care inspectorii de muncă respectă procedurile interne de lucru (înregistrările actelor de control în programul Pacific, achitarea amenzilor, transmiterea documentelor de achitare la ANAF, în cazul achitării, precum și transmiterea spre executare a documentelor necesare către ANAF, circuitul formularelor cu regim special utilizate în activitatea de control SSM) este realizată de către inspectorul șef adjunct SSM, pentru ambele compartimente din subordine, activitatea de control și de cercetare a evenimentelor/avizare cercetări efectuate de către angajatori și a tuturor inspectorilor de muncă SSM este monitorizată și coordonată de către inspectorul șef adjunct SSM, atribuțiile stabilite prin art. 26 din Regulamentul propriu de organizare și funcționare a ITM Ilfov, pentru funcția de inspectorul șef adjunct SSM, cumulează și atribuțiile stabilite prin art. 27 din același regulament, pentru funcția de șef serviciu, fișa de post a inspectorului șef adjunct SSM însumează și atribuțiile prevăzute în fișa postului de șef serviciu Control SSM.
Fată de cele expuse mai sus și a numărului inspectorilor de muncă cu atributii de control în domeniul SSM din cadrul ITM Ilfov nu mai era justificată mentinerea a două functii publice de conducere (cu aceleași atribuții conform R. și fișelor de post) la nivelul compartimentului SSM, constând într-un serviciu distinct și implicit a unui post de șef serviciu, în contextul în care institutia avea obligatia, potrivit prevederilor OUG nr.77 din 29 iunie 2013 să reducă simtitor numărul de posturi.
Prin art. 1 și art. 2 din OUG nr.77 din 29 iunie 2013 legiuitorul a statuat faptul că, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se desființeză posturile vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, cu unele excepții prevăzute expres de actul normativ, și, totodată, s-a dispus reducerea cu 4% numărul total al posturilor ocupate la instituțiile prevăzute în anexa nr. 2 printre care și ITM Ilfov, instituție subordonată Inspecției Muncii, organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea MMFPSPV, cu respectarea prevederilor legale aplicabile fiecărei categorii de personal.
Precizeaza că, scopul legiuitorului prin emiterea OUG nr._ a fost acela ca instituțiile și autoritățile publice să efectueze reduceri de cheltuieli prin desființare de posturi vacante și concomitent de reducere de personal cu 4% .
De asemenea, pentru a da eficientă mai mare scopului prevăzut de OUG nr._, legiuitorul a emis OUG nr. 82/2013 care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 549 din 29 august 2013 prin care a fost modificată Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și a statuat că la eliberarea din functie a functionarilor publici, în cazurile prevăzute de art. 99 alin. (1) lit. b), c) și e) din lege, în perioada de preaviz, angajatorul poate să pună la dispozitie functionarilor publici alte functii publice vacante corespunzătoare dacă acestea există.
Această modificare legislativă este în concordanță cu scopul urmărit de legiuitor prin OUG nr. 77_ în sensul că punerea la dispozitia functionarilor publici a altor functii publice vacante din cadrul institutiei, în cazurile prevăzute de art. 99 alin. (1) lit. b), c) și e) din lege, se poate realiza numai în raport cu necesitătile fiecărei autorităti sau institutii publice, în spetă nefiind aplicabile prevederile art. 100 alin. (1) și (2) din Legea nr._, cu modificările și completările ulterioare.
Față de cele sus arătate precizeaza că, afirmatiile contestatorului din actiune sunt total eronate și făcute cu scopul de a induce în eroare instanta de judecată.
Astfel, în vederea punerii în aplicare a actului normativ sus citat și a HG nr.517/2013 pentru modificarea unor acte normative în domeniul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, numărul de posturi repartizat Inspectiei Muncii și inspectoratelor teritoriale de muncă a fost redus de la 2861 de posturi la 2587 de posturi, situatie ce a condus la reorganizarea activității întregului aparat de lucru al Inspectiei Muncii și al inspectoratelor teritoriale de muncă prin modificarea structurilor organizatorice și a modului de repartizare a posturilor pentru aparatul central și inspectoratele teritoriale de muncă.
În concret prin aplicarea prevederilor art. 1 din OUG nr._ și ulterior a art. 2 din același act normativ numărul total al posturilor ocupate la nivelul Inspecției Muncii și a inspectoratelor teritoriale de muncă s-a redus cu 4 % și anume cu 103 posturi ocupate.
Această desfiintare de posturi vacante și, totodată, de reducere de posturi ocupate cu 4% s-a realizat în baza Ordinelor nr.1886/2013 și nr.1887/2013 emise de ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, respectiv în baza Decizilor nr. 322/2013, nr. 328/2013, nr._ și a adresei nr. 1066/SGRUFPI2013emise de inspectorul general de stat al Inspectiei Muncii, prin care s-a dispus la nivelul ITM Ilfov: desființarea unui număr de 2 posturi vacante și reducerea unui număr de 2 posturi ocupate din totalul de 58, cât erau anterior intrării în vigoare a actelor normative menționate, ajungându-se astfel la 54 de posturi, în prezent; schimbarea structurii organizatorice (organigrama), cu modificarea structurii compartimentelor, în speță având loc desjiințarea Serviciului Control Securitate și Sănătate în Muncă, fapt ce a condus, implicit, la desjiințarea juncției publice de conducere de Șef serviciu din serviciul menționat.
În contextul prezentat, cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr._/2013, postul de șef serviciu la Serviciul Control Securitate și Sănătate în Muncă din cadrul ITM Ilfov a fost redus prin desființarea acestuia fapt care a condus la eliberarea contestatorului din functia publică de conducere detinută, conform prevederilor art. 97 lit. c) și art. 99 alin. (1) lit. b) din Legea nr._ privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu art. 2 din OUG nr. 77/2013.
Precizeaza că, în cadrul ITM Ilfov la data emiterii deciziei contestate cât și în prezent nu există o functie publică vacantă corespunzătoare studiilor si conditiilor de vechime pe care acesta le îndeplinește și care să poată fi pusă la dispozitia petentului.
De asemenea, menționeaza că, în situația contestatorului nu puteau fi aplicate prevederile alin. 4 al arte 3 din OUG nr. 77/2013 deoarece în speță nu s-a redus numărul funcționarilor publici de execuție din fostul Serviciu Control Securitate și Sănătate în Muncă cu consecinta desființării și a functiei publice de conducere ocupată din cadrul serviciului.
Cu alte cuvinte, prevederile alin. (4) al art. 3 din OUG nr. 77/2013 ar fi fost aplicabile petentului numai în cazul în care la fostul Serviciu Control Securitate și Sănătate în Muncă din cadrul ITM Ilfov avea loc o reducere a functiilor publice de executie sub minimul de 7 posturi de executie, aferente pentru constituirea unui serviciu, ceea ce nu s-a întâmplat, situație în care se impunea transformarea postului propriu într-o funcție de execuție corespunzătoare studiilor și condițiilor de vechime.
Afirmația contestatorului precum că Decizia nr. 82/28.10.2013 prin care i s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în baza art. 97 lit. c) raportat la art. 99 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, re publicată, cu modificările și completările ulterioare, ar fi nemotivată este total eronată.
În combaterea afirmației contestatorului precizăm că Decizia nr. 82/28.10.2013 a fost motivată atât în drept cât si în fapt în conținutul acesteia regăsindu-se prevederile legale în baza cărora s-a dispus încetarea raportului de serviciu, actele administrative (ordine, decizii și adrese) emise de MMFPSPV, Inspecția Muncii și de ITM Ilfov și situația de fapt care au condus la desființarea de posturi vacante și, totodată, la reducerea de posturi ocupate cu 4%, aspecte de fapt si de drept pe care petentul le-a cunoscut și le cunoaste în amănunt conform sustinerilor pe care le-a învederat în plângerea prealabilă cât și în actiune.
De asemeneam, afirmațiile contestatorului că Ordinele ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr.1887/2013 și respectiv nr.1886/2013, care au stat la baza emiterii Deciziei nr. 82/28.10.2013 de către ITM Ilfov, nu au fost publicate în Monitorul Oficial sunt total eronate.
În combaterea afirmatiei contestatorului precizeaza că ordinele ministrului muncii sus menționate sunt acte administrative cu caracter individual, organizatoric, prin care au fost aprobate structurile interne ale instituțiilor din subordine și numărul de posturi, iar aceste acte administrative nu se publică în Monitorul Oficial.
De remarcat că, în condițiile în care contestatorul este nemulțumit de ordinele ministrului muncii sus menționate și de deciziile emise de inspectorul general de stat al Inspectiei Muncii, care au stat la baza emiterii Deciziei nr. 82/28.10.2013 de către ITM Ilfov, acesta trebuia să atace și aceste ordine fapt ce nu a fost făcut, contestatorul stabilind punctual și expres cadrul procesual doar cu ITM Ilfov.
Astfel că, în speță, actiunea petentului este nefondată și pe acest aspect, deoarece acesta a formulat contestatie doar împotriva Deciziei nr. 82/28.10.2013 de către ITM Ilfov nu și împotriva actelor administrative individuale emise de Minstrul Muncii și inspectorul general de stat al Inspectiei Muncii.
Arata si ca afirmația reclamantului precum ca OUG nr.77/2013 fiind declarata neconstituțional atunci si actul administrativ atacat este nelegal, este neîntemeiata.
În drept, întâmpinarea se întemeiază pe prevederile art. 205 alin. (2) din c. pr. Civ.
În dovedirea cererii, pârâta a solicitat proba cu înscrisuri.
Prin încheierea pronunțata la termenul de judecata din 02.06.2014 tribunalul a dispus in baza art.15 coroborat cu art.14 din Legea nr.554/2004 suspendarea executarii Deciziei ITM Ilfov nr.82/27.11.2013 pana la soluționarea irevocabila a prezentei cauze.
La solicitarea partilor a fost administrata proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:
In fapt, prin Decizia nr.82/28.10.2013 inspectorul sef al ITM Ilfov a dispus începând cu data de 27.11.2013 eliberarea din funcția publica de conducere a reclamantului R. C., sef serviciu Control, Securitate si Sanatate in Munca, ca urmare a reorganizării ITM Ilfov prin reducerea postului ocupat.
Împotriva deciziei, reclamantul a formulat plângere prealabila, respinsa prin adresa din 11.12.2013 (f.27-29), comunicata părții la 12.12.2013 si contestata de reclamant in termenul legal prevăzut de art.7 din Legea nr.554/2004.
Tribunalul retine ca măsura eliberării din funcția publica deținută de reclamat a fot dispusă in temeiul prevederilor art.2 din OUG nr.77/2013 coroborate cu prevederile art.97 lit.c si art.99 alin.1 lit.b din Legea nr.188/1999 (f.32-33).
Paratul a argumentat măsura luata prin:
- desființarea posturilor vacante si reducerea de posturi ocupate cu 4 % in baza OUG nr.77/2013, ceea ce a însemnat efectiv la nivelul ITM Ilfov desființarea a 2 posturi si reducerea a altor 2 posturi ocupate;
- schimbarea organigramei instituției in sensul desființării Serviciului Control Securitate si Sănătate in Munca si implicit a desființării funcției de conducere – sef serviciu ocupata de reclamant;
- fisa de post a inspectorului sef adjunct SSM însuma si atribuțiile prevăzute in fisa postului de sef serviciu Control SSM, astfel ca nu se mai impunea menținerea a doua funcții publice de conducere cu aceleași atribuții conform R. si fiselor de post) la nivelul compartimentului SSM;
- postul de sef serviciu la Serviciul Control Securitate si Sanatate in Munca din cadrul ITM Ilfov a fost redus prin desființarea acestuia ceea ce a condus la eliberarea din functia publica de conducere a reclamantului;
- pentru ca la nivelul instituției nu erau funcții publice vacante, s-a dispus încetarea raportului de serviciu al reclamantului in baza art.99 alin.1 lit.b din Legea nr.188/1999;
- paratul a întreprins demersuri la Agenția Naționala a Funcționarilor Publici pe a-i fi comunicata lista funcțiilor publice vacante corespunzătoare in vederea transferării reclamantului.
Tribunalul retine din cuprinsul notei de fundamentare depusa la fila 34 dosar, ca reducerea postului de sef serviciu Control Securitate si Sanatate in Munca s-a făcut in considerarea aplicării dispozițiilor art.2 din OUG nr.77/2013 care prevedeau că: „Numărul total al posturilor ocupate, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se reduce potrivit anexei nr. 2, cu respectarea prevederilor legale aplicabile fiecărei categorii de personal”.
Prin Decizia Curții Constituționale nr.55/2014 (publica in MOF nr.136/25.02.2014) s-a constatat ca dispozițiile legii de aprobare a OUG nr.77/2013 sunt neconstituționale, fapt ce include și ordonanța la care se referă, aceasta încetând să mai producă efecte juridice, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 147 alin.1 din Constituție.
Ca atare, tribunalul constata ca rațiunea ce a stat la baza modificării organigramei instituției la care reclamantul isi desfășura activitatea si implicit a reducerii postului ocupat a încetat, prin constatarea neconstitutionalitatii actului normativ ce o prevedea.
Potrivit art.99 alin.1 lit.b din Legea nr.188/1999 persoana care are competența legală de numire în funcția publică va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în cazul in care autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public.
Conform art. 100 din Legea nr.188/1999: (1) În caz de reorganizare a autorității sau instituției publice, funcționarii publici vor fi numiți în noile funcții publice sau, după caz, în noile compartimente în următoarele cazuri:
a) se modifică atribuțiile aferente unei funcții publice mai puțin de 50%;
b) sunt reduse atribuțiile unui compartiment;
c) este schimbată denumirea fără modificarea în proporție de peste 50% a atribuțiilor aferente funcției publice;
d) este schimbată structura compartimentului.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face cu respectarea următoarelor criterii:
a) categoria, clasa și, după caz, gradul profesional ale funcționarului public;
b) îndeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru funcția publică;
c) pregătirea profesională;
d) să fi desfășurat activități similare.
(3) În cazul în care există mai mulți funcționari publici, se organizează examen de către autoritatea sau instituția publică.
(4) Reducerea unui post este justificată dacă atribuțiile aferente acestuia se modifică în proporție de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.
(5) În cazul reorganizării activității prin reducerea posturilor, autoritatea sau instituția publică nu poate înființa posturi similare celor desființate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării.
Raportând situația de fapt la prevederile legale incidente, tribunalul apreciază ca Decizia nr.82/28.10.2013 este emisa cu încălcarea art.99 alin.1 lit.b coroborat cu art.100 din Legea nr.188/1999 întrucât: reducerea postului ocupat de reclamant s-a făcut in temeiul unui act normativ declarat neconstituțional (OUG nr.77/2013) iar justificarea existentei a doua posturi cu aceleași atribuții este de neprimit in condițiile in care situația exista inca din luna ianuarie 2013 cand reclamantul a fost numit in functia de sef Serviciu Control, Securitate si Sanatate in munca.
F. de aceste aspecte, tribunalul nu va mai analiza si restul motivelor invocate de reclamant deoarece toate actele emise in vederea aplicării dispozițiilor OUG nr.77/2013, ordinele ministrului, deciziile inspectorului general de stat al Inspecției Muncii si adresele Inspecției Muncii menționate in dispoziția de eliberare din funcția publica dedusa judecații, au ramas fara suport legal.
Pentru considerentele expuse, in temeiul dispozițiilor art.18 din Legea nr.554/2004 tribunalul va admite acțiunea si va anula Decizia nr.82/28.10.2013 ca fiind nelegal emisa.
Va dispune in temeiul art. 106 din Legea nr.188/1999 reintegrarea reclamantului in funcția deținuta anterior si va obliga paratul la plata către reclamant a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate, precum si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat.
Reținând culpa procesuala a paratului, in baza art.453 alin.1 NCPC, urmează a fi obligat către reclamant la plata sumei de 3.297 lei reprezentând cheltuieli de judecata (onorariu de avocat achitat conform chitanței depusa la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulata de reclamantul R. C. cu domiciliul in B., ., J. Ilfov in contradictoriu cu pârâta I. T. DE MUNCA ILFOV cu sediul in sector 6, București, Calea Giulesti, nr. 6-8.
Anulează Decizia nr.82/28.10.2013.
Dispune reintegrarea reclamantului in funcția deținuta anterior.
Obliga paratul către reclamant la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate, precum si a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat.
Obliga paratul către reclamant la plata sumei de 3.297 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica, azi 23.06.2014.
Președinte, A. D. | ||
Grefier, M. R. |
Redact. D.A
Tehnored M.R
5ex/comunicat 3ex
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 16 IUNIE 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul R. C. in contradictoriu cu pârâta I. T. DE MUNCA ILFOV, având ca obiect alte cereri acțiune in anulare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, prin avocat si pârâta prin consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Tribunalul comunica un exemplar
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza in stare de judecata si acorda cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta, prin avocat solicita admiterea acțiunii așa cum a fost formulata. Arata ca decizia nr.82/28.10.2013 este nula absoluta pentru nemotivarea sa, in conținutul acesteia fiind indicate o . temeiuri de drept, dar nu sunt explicate. Arata ca nu cunoaște considerentele pentru care a fost eliberat din funcție. Arata ca decizia nr.82/28.10.2013 a cărui anulare o solicita, a fost întemeiata pe dispozițiile OG 77/2013, ordonanța ce a fost declarata neconstituționala, pentru o . considerente, printre care si faptul ca nu se specificau criteriile pentru care posturile ocupate trebuiau reduse. Chiar si daca ordonanța ar fi fost constituționala, ea nu a fost corect explicata. Maia rata ca postul de conducere urma sa fie transformat . execuție, iar reclamantul sa-și păstreze aceleași drepturi salariale. Arata ca prin aceasta decizie nu s-a dorit decât sancționarea . al reclamantului, pentru ca așa cum rezulta din Regulamentul ITM exista doi inspectori șefi care au in subordine cate un serviciu si un șef de serviciu. In măsura in care exista identitate intre atribuțiile celor doua servicii, trebuiesc stabilite criteriile pentru care a fost eliberat din funcție reclamantul si nu cealaltă persoana. Cu cheltuieli de judecata. Depune la dosarul cauzei factura nr.83/13.06.2014 reprezentând contravaloare onorariu avocat.
Pârâta prin avocat solicita respingerea acțiunii ca lipsita de interes. Arata ca desființarea postului s-a realizat in urma analizării situației existente in cadrul ITM Ilfov, analiza care a dus la concluzia ca atribuțiile reclamantului corespuns cu cele ale inspectorului sef adjunct SSM. Aceasta reducere de posturi s-a făcut in baza ordinelor 1886 și 1887 emise Ministrul Muncii, in baza deciziilor 328, 322, 385 și adresei 1066 emise de inspectorul general de stat al Inspecției Muncii. Mai arata si ca postul reclamantului a fost redus cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Arata si ca ordinele nr.1886/2013 și 1887/2013 emise de Ministrul Muncii sunt acte cu caracter individual care nu se publica in Monitorul Oficial. Cu privire la pretențiile reclamantului la plata cheltuielilor de judecata acestea nu se justifica, nu se poate retine culpa procesuala a paratei care nu a făcut altceva decât sa aplice actele normative in vigoare.
Tribunalul reține cauza in pronunțare.
TRIBUNALUL,
Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a amâna pronunțarea, motiv pentru care,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Amâna pronunțarea la data de 23.06.2014, urmând ca părțile sa ia act de soluție de la grefa instanței sau din aplicația Ecris.
Pronunțata in ședința publica, azi 16.06.2014.
Președinte, A. D. | ||
Grefier, M. R. |
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 5/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 881/2014. Tribunalul ILFOV → |
|---|
