Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 13/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 13/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 07-01-2014 în dosarul nr. 8847/1748/2011
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.13R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 07 IANUARIE 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
JUDECĂTOR - M. E.
JUDECĂTOR - G. N.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta . BRASOV împotriva sentinței civile nr.6694/22.11.2012, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimat C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca dosarul se află la primul termen de judecată, stadiu procesual recurs, precum și faptul ca recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare care a fost comunicată recurentei, după care:
Față de actele și lucrările dosarului, tribunalul reține cauza in pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.09.2011 sub nr._, petenta . a formulat plângere împotriva procesului-verbal de sancționare contravenționala . nr._/16.08.2011 întocmit de intimata CNADNR SA - CESTRIN, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța sa se constate nelegalitatea procesului verbal de contravenție contestat, să se dispună anularea acestuia ca netemeinic și nelegal întocmit si a contravalorii tarifului de despăgubire.
În motivarea plângerii petenta arată că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate întrucât nu a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.16 din OG nr.2/2001, fiind abuziv încheiat.
In drept cererea se întemeiază pe prevederile O.G nr.2/2001.
În susținerea plângerii, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri si a depus la dosarul cauzei copie de pe procesul-verbal contestat.
Cererea este scutită de taxă de timbru cf. art. 15 lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și cf. art. 1 al. 2 din OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar.
Intimata nu a formulat întâmpinare, însă a depus înscrisuri și planșa foto obținută cu sistemul SIEMGR.
Instanța a încuviințat, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.6694/22.11.2012, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ a fost admisă în parte plângerea contravenționala formulata de petenta . BRASOV.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea disp. art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului, conform prevederilor art.7 din Legea nr.455/2001.
Art.17 din O.G. nr.2/2001 prevede că lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea actului, fără a face distincție între semnătura olografă și cea electronică, astfel că instanța apreciază că procesul-verbal contestat poartă semnătura agentului constatator, conform înscrisului aflat la dosar (certificatul de semnătură electronică), întrucât acolo unde legea nu distinge nici interpretul legii nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit,nic nos distingure debemus).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientei i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a încuviințat petentei proba cu înscrisuri pentru a-i asigura dreptul la un proces echitabil.
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, instanța a avut în vedere că agentul constatator a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prev. de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.
Potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabila constituie contravenție si se sancționează cu amenda.
În conformitate cu art. 34 din OG nr.2/2001, instanța a procedat la verificarea legalității și temeiniciei actului atacat, reținând că actul atacat cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute în art. 17 din același act normativ.
În ceea ce privește temeinicia actului, s-a constatat că potrivit art. 8 alin. 1, 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, „fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2”.
Din înscrisurile depuse de petentă la dosar, instanța a reținut că aceasta nu deținea rovinieta valabilă la data încheierii procesului verbal pentru vehiculul utilizat.
Însă, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 12 alin. 6 din OG nr.15/2002, conform cărora „în cazul lipsei rovinietei din motive justificate, dovada achitării tarifului de utilizare se poate face cu documentul original de plată a acesteia”, or, în speță, petenta nu a făcut dovada că ar fi deținut rovinieta sau documentul original de plată a taxei de drum în momentul efectuării controlului de agentul constatator.
Astfel, instanța a constatat că procesul verbal este temeinic, iar situația de fapt menționată în acesta corespunde realității.
S-a apreciat că au fost avute în vedere criteriile menționate în art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001, sancțiunea aplicată fiind corespunzătoare gradului de pericol social al faptei săvârșite.
Cu toate acestea, având în vedere modificarea legislativă prevăzută de art.II, din Legea nr.144/2012 de modificare a O.G. nr.15/2002, instanța a anulat tariful de despăgubire aplicat prin Procesul-verbal de constatare a contravenției, . nr._/16.08.2011 încheiat de C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN, urmând a menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de constatare a contravenției mai sus menționat ca temeinice și legale, astfel că, pentru aceste motive, a admis în parte plângerea contravențională.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petenta . BRASOV solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, pe fond admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal de constatare a contravenției sau înlocuirea amenzii cu avertismentului, având în vedere pericolul social.
În motivarea cererii, recurenta a arătat că potrivit prevederilor art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu."
În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică "semnătura electronica reprezintă date în forma electronica, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în forma electronica și care servesc ca metoda de identificare". Ori procesul-verbal de constare a contravenției a fost transmis pe hârtie, nefiind atașat altor date în formă electronică care să certifice semnătura electronică, conform prevederilor indicate anterior.
În aceste condiții arătăm că nu poate fi considerat ca și semnat de către agentul constatator acest proces-verbal, fiind incidente prevederile art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În al doilea rând, în conformitate cu prevederile art. 19 din OG nr. 2/2001 ,,(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator și de contravenient. In cazul în care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia."
Așa cum se poate observa și din conținutul procesului-verbal acesta nu este semnat de către nici un martor, nici o persoană nefiind identificată cu această calitate în procesul-verbal.
Mai mult, conform prevederilor alin. (6)din art. 16 "In situația în care contravenientul este persoana juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă."
In ceea ce privește temeinicia întocmirii procesului verbal, instanta de fond, gresit a apreciat ca aceasta contravenție un are caracter continuu, deoarece exista unitate de subiect, iar acțiunea sau inacțiunea contravenției s-a păstrat pe tot parcursul desfasurarii ei.
Conform doctrinei, "infracțiunea conținut se caracterizează prin prelungirea în chip natural a acțiunii sau inacțiunii, ce constituie elementul material al laturii obiective, după consumare, până la intervenția unei forte contrare. Tot doctrina de specialitate ne indică, în mod unitar, modul în care pot fi identificate infracțiunile continue, și anume "după elementul material al laturii obiective ce presupune o acțiune ori o inacțiune ce durează in timp ca: deținerea, rămânerea, purtarea, conducerea unui autovehicul. Activitatea infracțională la unele infracțiuni continue este susceptibilă de întreruperi care sunt determinate de natura activității infracționale. Aceste întreruperi țin de natura infracțiunii și nu afectează unitatea infracțiunii continue.
De asemenea, consideră ca, raportat la faptul ca prejudiciul a fost recuperat, prima amenda a fost achitata, la comportamentul contravenientei de recunoaștere a neglijentei pentru o perioada scurta de timp, achitându-si ulterior obligațiile, nu au fost luate in considerare de către instanța de fond in vederea individualizării pedepsei, așa cum legea ii permite. Una dintre trăsăturile esențiale ale contravenției este existenta pericolului social. În doctrină, precum și în practică se remarcă obligativitatea organelor judiciare de a analiza in concreta respectiv gradul de pericol social de la caz ca caz. În speța de fală, În mod evident, această analiză nu a fost efectuată.
În ceea ce privește aplicarea prevederilor Legii 144/2012, de modificare a O.G. 15/2002, a constatat că aceasta a intrat în vigoare la data de 27 iulie 2012, iar procesul verbal de contravenție a fost încheiat în data de 16.08.2011. A invocat si principiul neretroactivității legii în timp. Prin urmare, prevederile acesteia nu se pot aplica în speța de față.
Instanța de fond a arătat că procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate.
Referitor la procesul-verbal, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii trebuie sa i se recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. In acest sens este de remarcat ca în jurisprudența Curții se reține în mod constant ca prezumțiile nu sunt, în principiu contrare Convenției.
Astfel, în Hotărârea pronunțata în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie sa depășească limitele rezonabile, ținând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile aparării (paragraful 28).
Prin urmare, prezumția de nevinovatie nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul - verbal nu are caracter absolut.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile Codului de Procedura Civilă.
La data de 25.11.2013, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare solicitând respingerea recursului si pe cale de consecință menținerea amenzii aplicate prin procesului verbal ..
În esență, intimata a arătat că potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică exinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Prin urmare, dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, și efecte înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnătura este validată de însăși semnătură în această situație. Astfel, semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe propria răspundere.
Semnătura electronica reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, avand aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca si semnătura olografa, servind la identificarea semnatarului si atestarea, precum în prezenta cauză, de către agentul constatator investit cu autoritatea statală, că cele constatate in procesul verbal corespund întru-totul stării de fapt și de drept celor reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate si temeinicie.
Nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice.
S-a mai arătat că se realizează o confuzie între generarea unui înscris în formă electronică și materializarea pe suport de hârtie a acestor date și informații astfel generate.
De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va inmana sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.
Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul în formă electronică poate fi citit tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat și semnat electronic, fără îndoială înscrisul electronic poate dobândi o existență fizică, palpabilă, pe suport de hârtie și destinat a fi citit cu ochiul liber.
Astfel, un înscris care are asociată o semnătura electronică extinsă, cum este și procesul verbal contestat, nu își pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil și accesibil să fie citit în format electronic, unde se va putea vizualiza și semnatura electronică.
Ca argument suplimentar, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privați - autoritate și numai în format electronic, semnarea electronică a proceselor verbale de contravenție de catre agentul constatator valorează totuși asumare celor consemnate în acestea.
In plus, O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administratiei și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A.
Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
Potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă, cuantumul amenzii contravenționale fiind prevăzut în anexa nr. 2 a O.G. 15/2002.
În drept, întâmpinarea se întemeiază pe dispozițiile act. 308 alin. 2 Cod procedură civilă, O.G. 15/2002, O.G. 2/2001.
Analizand recursul de fata, prin prisma criticilor invocate, tribunalul il apreciaza ca fiind fondat și il va admite pentru urmatoarele considerente:
Prima critica a recurentei privind lipsa semnaturii agentului constatator este neintemeiata intrucat judecatorul fondului a facut o corecta interpretare si aplicare a dispozitiilor Legii nr.455/2001 privind semnatura electronica.
Este intemeiata cea de-a doua critica a recurentei in sensul ca a fost prima data sanctionata contraventional pentru fapta prevazuta de art.8 din OG nr.15/2002 prin procesul verbal . nr._/26.07.2011 iar in intervalul de 30 de zile de la intocmirea primul proces verbal, nu mai putea fi sanctionata pentru aceeasi fapta.
Astfel, conform art.9 alin.3 din OG nr.15/2002 ,,procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)".
Sunt intemeiate argumentele recurentei în sensul ca fapta de a circula fara plata rovinietei constituie o contraventie continua pentru care legiuitorul a înțeles sa prevadă în mod expres un termen de 30 de zile ce marchează durata rezoluției contravenționale, termen ce începe cu data primului act de executare – constatarea savarsirii faptei prevazute de art.8 din OG nr.15/2002 prin emiterea primului proces verbal de contravenție- și se sfarseste dupa 30 de zile de la data emiterii. Dacă după acest interval de timp se emite un nou proces verbal de contravenție se consideră că a fost săvârșită o nouă contravenție, legiuitorul considerând că rezoluția contravențională în cadrul contravenției continue se întrerupe după un termen de 30 de zile.
Din inscrisurile depuse la dosar recurs reiese ca petenta a mai fost sanctionata pentru aceeasi contraventie si prin procesul verbal . nr._/16.08.2011, intocmit in interiorul termenului de 30 de zile, astfel ca acest ultim proces verbal este lovit de nulitate.
Ca atare, este incident motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 C.p.c., considerent pentru care tribunalul va admite recursul, va modifica în parte sentinta recurata în sensul ca va admite plangerea, va constata ca procesul verbal . nr._/16.08.2011 este nelegal intocmit, ceea ce va conduce la exonerarea petentei atat de plata amenzii cât și a tarifului, dispozitie din sentinta ce va fi mentinuta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta . BRASOV împotriva sentinței civile nr.6694/22.11.2012, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimat C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.
Modifica in parte sentința recurată in sensul că:
Admite plângerea.
Anulează ca nelegal întocmit procesul verbal . nr._/16.08.2011 si exonerează petenta de plata amenzii.
Menține dispoziția primei instanțe privind anularea tarifului de despăgubire.
Irevocabila.
Pronunțata in ședința publica, azi 07.01.2014.
Președinte, A. D. | Judecător, M. E. | Judecător, G. N. |
Grefier, M. R. |
Concept red. gref. M.R.
Red. Jud: M.E/ 2 exemplare
Jud.fond: C. N. - Jud.Cornetu
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2067/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 819/2014.... → |
|---|
