Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 10-03-2014, Tribunalul ILFOV

Tribunalul ILFOV - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Hotărâre pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 8400/1748/2011

DOSAR NR._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.716/R

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 10.03.2014

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

P.: A. L. G.

JUDECĂTOR: N. G.

JUDECĂTOR: M. C. C.

GREFIER: S. C. E.

Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta – petentă . împotriva sentinței civile nr. 7844 din data de 21.12.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 24.02.2014 care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 03.03.2014 și la data de 10.03.2014 când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față :

Prin sentința civilă nr. 7844 din data de 21.12.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ a fost admisă în parte plângerea formulată de petenta .> Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 05.09.2011 sub nr._, completată, petenta . a solicitat instanței anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/16.08.2011 încheiat de agenți constatatori din cadrul Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA.

Petenta a motivat în fapt plângerea sa, arătând că a avut rovinietă valabilă la data constatării contravenției. Arată că procesul verbal contestat este nul absolut pentru lipsa semnăturii agentului contestator.

În drept, petenta și-a întemeiat plângerea pe disp. OG 2/2001.

În probațiune a depus înscrisuri.

Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată având în vedere că rovinieta depusă de petentă în susținerea plângerii contravenționale nu este valabilă. A invocat excepția puterii de lucru judecat a sentinței civile nr. 1358/30.03.2012 a Judecătoriei Fetești în fața prezentei cauze.

Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse de către petentă și intimată la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

În fapt, prin procesul verbal contestat întocmit de agenți constatatori din cadrul Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, în temeiul art. 8 alin 1 din OG 15/2002, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 2750,00 lei iar în temeiul art. 8 alin 3 din OG 15/2002,obligat să plătească contravaloarea tarifului de despăgubire, în cuantum de 3056,04 lei, reținându-se în esență că, la data de 18.02.2011, a circulat cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe autostrada A2 în localitatea Glina, fără a deține rovinietă valabilă.

Analizând cu prioritate excepția puterii de lucru judecat a sentinței civile nr. 1358/30.03.2012 a Judecătoriei Fetești în fața prezentei cauze instanța de fond a respins-o ca neîntemeiată având în vedere că prin sentința respectivă s-a soluționat o plângere a petentei îndreptată împotriva unui alt proces-verbal decât cel contestat în dosarul de față neexistând deci identitatea de obiect cerută de art. 1201 C.civ.

În drept, în ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Totodată, potrivit art. 17 din aceeași ordonanță, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 atribuie competența de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor prevăzute de lege personalului împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., acestea putând fi constatate, începând cu data de 1 august 2010, și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.

De asemenea, în cazurile prevăzute la alineatul precedent procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini.

Analizând procesul-verbal contestat, Judecătoria a apreciat că acesta întrunește toate condițiile prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001(aplicabil potrivit art. 10 din OG nr. 15/2002) sub sancțiunea nulității ce poate fi constatată și din oficiu.

Instanța de fond a apreciat că în mod eronat petentul a considerat că, din cuprinsul procesului-verbal contestat lipsește semnătura agentului constatator întrucât înscrisul a fost generat și semnat electronic de către un agent constatator deținutor al unui certificat calificat emis de către un fornizor de servicii certificate acreditat conform dispozițiilor legale, în baza prevederilor Legii nr. 455/2001, privind semnătura electronică.

Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001, semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare, iar semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este legată în mod unic de semnatar;

b) asigură identificarea semnatarului;

c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

Totodată, prin dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice se înțelege acel dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să poată apărea numai o singură dată și confidențialitatea acestora să poată fi asigurată;

b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu poată fi deduse;

c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generării acesteia;

d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate;

e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate, și nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare;

În plus, prin certificat calificat se înțelege un certificat care satisface condițiile prevăzute la art. 18 și care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condițiile prevăzute la art. 20;

Potrivit disp. art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Din actele depuse de către intimată, rezultă că CESTSIGN SA este un furnizor de servicii de certificare acreditate conform Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, iar procesul-verbal de constatare atacat este semnat, în baza art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 de către un agent cu drept de constatare a contravențiilor din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, semnătură generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal instanța de fond a reținut că petentul a fost sancționat potrivit art. 8 alin. 1, 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, care prevede că „fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2”.

Articolul 7 din același act normativ stabilește că „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.

Termenul de utilizator este explicat chiar în cuprinsul OG 15/2002, la art. 1 alin. 1 lit. b, unde se arată că: “ În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini”

Din interpretarea sistematică a acestor texte legale rezultă că are calitatea de contravenient deținătorul menționat în certificatul de înmatriculare care are în proprietate sau poate folosi autovehicului în baza unui drept legal, acesta trebuind să facă dovada achitării taxei de drum. În acest sens, sunt prevederile art. 1 alin. 6 din Regulamentul pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România potrivit OG nr. 15/2002(Ordinul 769/01.10.2010).

Instanța de fond a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În lumina acestor principii, instanța de fond a a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției.

Susținerea petentei potrivit căreia avea rovinietă valabilă (seria_ atașată în copie la fila 4) la data constatării contravenției nu poate fi reținută cât timp rovinieta matcă cupon seria_ a fost returnată către C. în data de 08.06.2011 cu aviz nr. OPM_R998_21_006 (filele 21-24) nefiind emisă în condiții de legalitate.

Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța de fond a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate.

În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Instanța de fond a apreciat că este îndeplinită condiția proporționalității sancțiunii.

În ceea ce privește plata tarifului de despăgubire, conform art. 2 din Legea nr. 144/2012 “tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002 aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”.

Instanța de fond a constatat că plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu anterior intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta . recursului și pe cale de consecință modificarea sentinței civile recurate și să se constate netemeinicia procesului verbal.

Apreciază că procesul verbal contestat este absolut nul deoarece a fost încheiat cu încălcarea prevederilor art. 16, 17, 19 din O.G. nr. 2 /2001. Astfel, procesului verbal îi lipsește semnătura olografă a agentului constatator, fapt pentru care devin incidente dispozițiile art. 17 din O.G. 2/2001, a căror încălcare atrage nulitatea absolută a actlui. Potrivit art. 4 pct. 1 și 2, din Legea nr. 455/2001, privind semnătura electronică, datele în formă electronică sunt reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice, iar înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică în care există relații logice și funcționale și care redau litere sau cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau a altui procedeu similar. Pct. 3 al aceluiași articol stipulează că semnătura electronică reprezintă date în formă electronică care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.

În acord cu prevederile art. 5, din Legea nr. 455/2001, înscrisul în formă electronică căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat ne suspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice este asimilat în ceea ce privește condițiile și efectele sale cu Înscrisul sub semnătură privată. Spre deosebire de un asemenea înscris, procesul verbal de contravenție reprezintă un act juridic administrativ unilateral, emanând de la o autoritate publică, ce are competența de a constata și de a sancționa faptele contravenționale și se bucură de prezumțiile de legalitate, de autenticitate, are forță probantă și se execută din oficiu, legea prevăzând redactarea lui într-o anumită formă "ad validitatem", cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă, pentru încheierea sa valabilă, în scopul producerii efectelor juridice pentru care au fost întocmite.

Se arată că art. 4, lit. 3, din Legea nr. 455/2001, prevede că semnătura electronică poate fi atașată sau logic asociată cu alte date în formă electronică, însă în condițiile în care procesul verbal nu întrunește această caracteristică, ci reprezintă înscris tipărit pe suport hârtie, concluzia ce se desprinde este că acestor documente nu i se poate atașa o semnătură electronică, iar mențiunea potrivit căreia acest proces verbal a fost semnat electronic, în conditiile Legii nr. 455/2001, nu poate suplini viciile prezentate anterior, fiind astfel lipsită de efect.

Recurenta – petentă precizează că vehiculului are categoria F iar pe procesele verbale contestate acesta este greșit încadrat ca fiind E.

Se mai arată că a achiziționat această rovinietă, iar dovada a făcut-o depunând la dosarul cauzei copii legalizate ale facturii nr. R_, bon ului fiscal nr. 298 și a rovinietei.

Menționează că urmare a acestei erori tehnice din baza de date a intimatei, a fost sancționată de aproximativ 35 de ori în toate județele prin care a circulat autovehiculul societății.

În drept, art.299 și urm. C..

La data de 21.02.2014 intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și pe cale de consecință menținerea amenzii aplicată prin procesul verbal R11 nr._.

Se arată că potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

De asemenea, contravenientului nu i se comunica originalul înscrisului, care este generat electronic, ci copie, conform art. 25 alin. I din O.G. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.

Procesul verbal de contraventie este un înscris generat și semnat în forma electronica, cu respectarea prevederilor legale în materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai reține că legea privind semnătura electronică trebuie interpretata sistematic, art. 6 și art. 7 din acest act normative prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronică.

OG nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se alică pe procesele verbale de contraventie, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.

Se arată faptul că procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control a rovinietei SIEGMCR, iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și C. SA.

Se mai arată că vehiculul cu număr de înmatriculare_, aparținând lui C. . surprins circulând, fără a deține rovinietă valabilă, pe Autostrada-A2 km12+450m; Localitatea: Glina, jud IF.

In conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

În drept, art.308 alin.2 C., OG 15/2002 și OG 2/2001.

Analizând sentința civilă recurată în raport de motivele invocate, tribunalul reține următoarele:

Analizând cu prioritate excepția puterii de lucru judecat a sentinței civile nr. 1358/30.03.2012 a Judecătoriei Fetești în fața prezentei cauze instanța de fond, în mod corect, a respins-o ca neîntemeiată având în vedere că prin sentința respectivă s-a soluționat o plângere a petentei îndreptată împotriva unui alt proces-verbal decât cel contestat în dosarul de față neexistând deci identitatea de obiect cerută de art. 1201 C.civ.

În drept, în ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța de fond, în mod corect, a reținut următoarele: