Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 14-01-2014, Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 14-01-2014 în dosarul nr. 3664/1748/2011
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 07 IANUARIE 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
JUDECĂTOR - M. E.
JUDECĂTOR - G. N.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta . 2001 SRL împotriva sentinței civile nr.2356/22.05.2012 pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCĂ ILFOV, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata prin consilier juridic care depune delegație de reprezentare la dosarul cauzei, lipsind recurenta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ac dosarul se află al primul termen de judecată, stadiu procesual recurs, precum și faptul ca intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare ce a fost comunicata recurentei, iar recurenta a solicitat judecarea cauzei in lipsă, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza in stare de judecata și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata prin consilier juridic solicită respingerea recursului pentru motivele indicate prin întâmpinare.
Tribunalul reține cauza în vederea soluționării.
TRIBUNALUL,
Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a amâna pronunțarea,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Amâna pronunțarea la data de 14.01.2014.
Pronunțata in ședința publica, azi 07.01.2014.
Președinte, A. D. | Judecător, M. E. | Judecător, G. N. |
Grefier, M. R. |
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.158R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 14 IANUARIE 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
JUDECĂTOR - M. E.
JUDECĂTOR - G. N.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta . 2001 SRL împotriva sentinței civile nr.2356/22.05.2012 pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCĂ ILFOV, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 07.01.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, fiind parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14.01.2014, pentru când, în aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 27.04.2011, sub numărul de mai sus, petentul . 2001 SRL, în contradictoriu cu intimata ITM Ilfov, a contestat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/05.04.2011.
În motivarea plângerii contravenționale, petentul a arătat că procesul verbal este vădit netemeinic, iar fapta săvârșită nu prezintă un pericol ridicat, măsura aplicată fiind mult prea dură
În drept au fost invocate OG 2/2001, Lg. 53/2003.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar conform dispozițiilor art.36 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 raportat la art.15 lit. i din Legea nr.146/1997.
În dovedire, petentul a anexat plângerii, în copie, un set de înscrisuri.
Intimata, legal citată, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, deoarece fapta a fost săvârșită de către petent, și menținerea procesului verbal ca legal și temeinic .
În dovedire, intimata a depus la dosar, în copie, un set de înscrisuri.
În drept, au fost invocate art. 115-118 C., OG 2/2001, Legea 319/2006 și HG 1425/2006.
Prin sentința civila nr.2356/22.05.2012 pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ a fost respinsa plângerea formulata de petenta ca neintemeiata.
Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța a reținut următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/05.04.2011, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 21.000 de lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 276, alin. 1 din Codul Muncii, reținându-se, în esență, că în urma controlului din data de 28.03.2011 la sediul petentului din loc. Clinceni, .. 5, jud. Ilfov, au fost identificate 4 persoane care desfășurau activitatea în cadrul societății, cu probleme în ceea ce privește contractele individuale de muncă.
Sub aspectul condițiilor de formă, procesul-verbal de constatare a contravenției este legal întocmit, respectând disp. art. 16-17 din O.G. nr.2/2001.
a arătat că n judiciar și 300 lei onorariu de avocat ul de mers al autoturismului, Sub aspectul temeiniciei instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil.
Analizând temeinicia procesului verbal, prin prisma înscrisurilor depuse de părți la dosar, instanța a constatat că petentul nu a răsturnat prezumția relativă de veridicitate și autenticitate a procesului verbal, în sensul că nu a probat contrariul situației de fapt reținute prin actul constatator.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. Astfel, referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate, fiind orientat către limita minimă prevăzută de actul normativ încălcat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petenta . 2001 SRL solicitând admiterea recursului, casarea hotararii cu trimiterea spre rejudecare, iar in subsidiar modificarea in tot a sentintei de fond cu desfiintarea sanctiunilor si cheltuieli de judecata. In situatia in care veti trece peste apararile noastre,
solicita inlocuirea sanctiunii dispuse cu avertismentul.
În motivarea cererii, recurenta a arătat ca instanta de fond a pronuntat o hotarare total netemeinica si nefondata, depasind atributiile puterii judecatoresti, acordand mai mult decat s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut, hotararea nu cuprinde si motivele de fapt si de drept pe care se sprijina, interpretand in mod gresit actul juridic dedus judecatii, iar hotararea pronuntata este total lipsita de temei legal si a fost data cu incalcarea si aplicare gresita a legii.
Asadar, sub aspectul conditiilor de forma si al legalitatii in raport de procesul-verbal de contraventie astfel cum a fost intocmitinstanta de fond avea obligatia sa verifice daca procesul-verbal de contraventie a fost intocmit in conformitate cu normele legale aplicabile in materie contraventionala.
A mentionat ca procesul-verbal de contraventie nu indeplineste cerintele cumulative si imperative dispuse de legiuitor, in sensul ca incalca in mod flagrant dispozitiile art. 16-17 OG 2/2001 si a fost intomcit cu nerespectarea indubitabila a legii. Procesul-verbal astfel intocmit nu intrunește cerintele prevazute de art. 16,17 si 19 din O.G. nr. 2/2001, referitoare la mentiunile obligatorii ce trebuie prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, respectiv nu este determinat in concret locul savarsirii contraventiei, comunicarea procesului-verbal de contraventie nu s-a facut in termenul legal pe adresa de sediu a societatii, momentul redactarii procesului-verbal este mult prea indepartat fata de momentul la care se retine ca ar fi fost savarsita contraventia.
Astfel cum rezulta si din continutul procesului-verbal de contraventie, controlul a avut loc la data de 28.03.2011 pentru o fapta presupus a fi fost savarsita in urma cu apoximativ 3 luni, respectiv in ianuarie 2011, iar procesul-verbal de contravetnie a fost intocmit la 8 zile distanta in raport de data la care s-a efectuat controlul, respectiv la data de 05.04.2011, in lipsa oricarui martor care sa confirme cele retinute de agentul constatator si in momentul in care salariatii identificati aveau incheiate contracte de munca cu respectarea tuturor formelor legale. Procesul-verbal astfel intocmit nu a fost semnat de catre contravenient si nu exista nici un martor care sa confirme veridicitatea celor retinute in cuprinsul sau crendau-se astfel un dubiu. Mai mult de atat, cata vreme contraventiea nu a fost constatata printr-un mijloc tehnic omologat, era imperios necesar, astfel cum a statuat si legiutorul, semnatura unui martor, in caz contrar in dubio ero reo. Or, astfel cum a statuat si Curtea Eurpeana a Drepturilor Omului in repetate randuri, dubiul ce poarta asupra procesului verbal de contraventie profita petentului. Nulitatea se constata si din oficiu. Aceasta nulitate este expresa, absoluta si conditionata de existenta unei vatamari, care se presupune conform disp. art. 105 alin. 2 teza a II-a din C. proc. civ., coroborat cu disp. art. 47 din C. proc. civ. In ceea ce priveste celelalte mentiuni obligatorii ale procesului-verbal de contraventie, legea nu prevede in mod expres sanctiunea nulitatii, insa din interpretarea logica a textelor care le prevad, potrivit regulii de interpretare conform careia norma juridica trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, nu in cel al neaplicarii, rezulta ca lipsa acestora se sanctioneaza tot cu nulitatea. Aceasta nulitate este insa virtuala, deoarece nu este prevazuta expres de lege si relativa, deoarece nu poate fi invocata de instanta din oficiu, asa cum rezulta din interpretarea per a contraria a dispozitiilor art. 17 teza a II-a din OG nr. 2/2001.
In mod cu totul abuziv, netemeinic si nelegal a retinut agentul constatator savarsirea contraventiei in sarcina subsrisei, intru cat la data la care a fost constatata fapta contraventionala, astfel cum se retine si in continutul procesului verbal de contraventie, toti salariatii investigate aveau incheiate contracte de munca cu respactarea dispozitiilor art. 16 alin.1) Legea 53/_ modificata si completata.
A mai facut referire si la practica CEDO (Sporrong si Lonnroth contra Suediei, A. vs. Romania, Ozturk, Lutz vs Germania), in sensul ca notiunea de acuzatie in materie penala include si domeniul contraventional, necesitatea probarii acuzatiei aduse, iar sarcina probei apartinand celui ce acuza, incalcarea prezumtiei de nevinovatie prin obligarea impusa contravenientului de a face dovada nevinovatiei sale, mentiunile agentului inserate in actul constatator neputand servi singure drept temei pentru aplicarea sanctiunii in absenta altor mijloace de proba.
D. fiind ca procesul -verbal a fost intocmit in lipsa contravenientului si nu prin mijloace tehnice omologate, astfel cum s-a retinut, faptul ca nu este semnat nici de catre contravenient si nici de catre un martor rezulta in mod idubitabil ca nu este sustinut de dovezile in baza carora s-a intocmit si nu se poate sustine temeinicia acestuia fara a se incalca prezumtia de nevinovatie instituita de art. 6 CEDO.
Instanța de fond s-a pronuntat, fara sa tina seama de probele administrate in cauza, fara sa analizeze înscrisurile depuse la dosarul cauzei si fara sa aiba o imagine clara asupra situatiei de fapt.
In mod gresit a retinut instanta de fond ca procesul - verbal de contraventie vizeaza 4 persoane identificate in cadrul societatii "cu probleme in ceea ce priveste contractele individuale de munca", intrucat rezulta in clar ca agentul constatator a mentionat un numar de 7 persoane. In ceea ce priveste numarul de personae retinute de instanta fondului este cu atat mai important cu cat in materie de dreptul muncii sanctiune se dispune si in raport de numarul de persoane, or, in speta instanta de fond a dat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut, implicit amenda aplicata este disproportional de mare in raport de numarul de angajati retinut a fi "cu problee in ceea ce priveste CIM".
In primul rand, instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă cuprinde 3 faze: instruirea introductiv-generală; instruirea la locul de muncă; instruirea periodică. Instruirea la angajare este reprezentata de instruirea introductiv-generală si instruirea la locul de muncă. Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activități și de riscurile pentru securitate și sănătate în muncă. Angajatorul stabilește prin instrucțiuni proprii durata instruirii introductiv-generale, care nu va fi mai mică de 8 h (dar poate fi mai mare). La fel este situatia si in cazul instruirii la locul de muncă- durata nu va fi mai mică de 8 h și se stabilește prin instrucțiuni proprii. Instruirea lucratorilor se efectuează în timpul programului de lucru si poate fi efectuata fie inainte de semnarea contarctului individual de munca, fie dupa semnarea acestuia, intrucat legiuitorul nu a prevazut un moment anume pentru efectuarea instruirii. Or, cata vreme fisa postului viitorului salariat este obligatoriu a fi prezentata si semnata inainte de semnarea contractului individual de munca, pentru ca viitorul angajat sa fie in deplina cunostinta a activitatilor pe care urmeaza sa le desfasoare in cadrul societatii angajatoare, este firesc ca si instructajul sa se efectueze inainte de semnarea contractului individual de munca. In caz contrar, viitorul salariat ar semna contractul individual de munca fara sa cunoasca nici sarcinile ce ii vor reveni si nici riscurile la care se supune, urmand sa afle despre acestea dupa angajarea efectiva, ceea ce ar dauna in mod grav viitorului salariat.
Mai mult, disp. art. 76 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 aprobate prin HG 1425/2006 cu modificari si completari ulterioare, preved: "(1) Instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă la nivelul întreprinderii și/sau al unității se efectuează în timpul programului de lucru. (2) Perioada în care se desfășoară instruirea prevăzută la alin. (1) este considerată timp de muncă. "
Prin program de lucru, legiuitorul a inteles programul de lucru al angajatorului si NU perioada de la care incepe activitatea efectiva viitorul salariat in cadrul societatii anajatoare. In situatia in care in intelesul Legii 319/2006 sintagma "program de lucru" ar fi insemnat data de la care salariatul incepe munca efectiva, atunci legiuitorul ar fi formulat "instruirea lucratorilor se face ..... de la data inceperii activitatii efective" si nicidecum "in timpul orelor de program"ale angajatorului.
Conform art 89 alin 3 HG 1425/2006 lucratorii prevazuti la art 83 lit a din HG 1425/2006 nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit cunoștințele prezentate În instruirea introductiv-generalii. De asemenea instructajul introductiv general se face in timpul normal de lucru, iar conf art. 16 Cod Muncii, CIM se incheie anterior inceperii raporturilor de munca, si deci, dupa efectuarea Instructajului introductiv general si al instructaj ului la locul de munca.
In raport de normele aplicabile in materie contraventionala, instanta de fond, fata de situatia de fapt, trebuia sa aprecieze vinovatia petentei in speta, nici sub aspectul laturii subiective, elementul moral legatura de cauzalitate, elementul material;cel mult ar fi putut fi interpretat de catre instanta de fond ca fiind o neglijenta, insa nicidecum nu sunt intrunite elementele constitutive ale contraventiei si vinovatiei. Or, cata vreme din probele administrate nu se poate retine in concret vinovatia subscrisei si veridicitatea evenimentelor descris de agentul constator, isi gaseste aplicare principiul in dubio pro reo. Impotriva petentei s-a luat masura principala de sanctionare contraventionala cu amenda in cuantum de 21.000 lei.
Din interpretarea disp.art. 21 alin.3 OG_ sanctiunea trebuie sa fie proportional cu gredul de pericol social al faptei, tinandu-se seama de impejurarile in care a fost savarsita, de modul si mijloacele de savarsire a acestiea, de scopul urmarit, urmarea produsa si de circumsantele personale ale contravenientului.
A aratat recurenta si ca 7 salariati "cu probleme in ceea ce priveste contracetele individuale de munca" sunt salariati ai subscrisei, aveau contracte individuale de munca incheiate in conformitate cu prevederile legale la data la care s-a efectuat controlul ITM, nu au suferit nici un prejudiciu, nu s-a urmarit nici un scop exceptand angajarea acestora cu forme legale.
De asemenea, agentul constatator al ITM a reținut ca perioada la care se raporteaza fata de fapta savarsita este cea cuprinsa intre data semnării instructaj ului si data semnării CIM, respectiv mai putin de 7 zile.
Or, in raport de disp. art. 276 alin.(1) lit. e) si e) ind 1. nu se poate calcula cum a ajuns agentul constatator si nici in ce temei a reținut instanța de fond ca sancțiunea dispusa si cuantumul acesteia este corespunzător dispozițiilor legale.
În drept: disp. art.304 pct.6, 7, 8 și pct.9 C.proc.civ.
La data de 14.10.2013, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței civile nr. 2356/22.05.2012, pronunțată de Judecătoria Cometu, ca fiind temeinică și legală.
În motivarea intampinării, intimata a arătat ca instanța de fond în mod corect a interpretat prevederile legale în materie respingând plângerea contravenientei ca neîntemeiată.
La motivarea sentinței civile nr. 2356/22.05.2012, pe care o considerăm temeinică și legală, instanța de fond a avut în vedere prevederile art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. 276 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, cu modificările și completările ulteriore, coroborat cu cele ale OG nr. 2/2001, prevederi care raportate la obiectul plângerii și la probatoriul administrat în cauză conduc în mod indubitabil Ia faptul că susținerile contestatoarei recurente sunt total neîntemeiate și nefondate, acestea sunt făcute cu scopul de a induce în eroare instanța de judecata fapt pentru care vă rugăm a le respinge.
Fapta pentru care recurenta a fost sancționată cu amendă contravențională a fost descrisă clar și concis în conținutul procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/05.04.2011, cu indicarea textului de lege încălcat.
Prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Codul muncii statuează: "ART. 16 (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. (2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă."
"ART. 276 (1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte:
„primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei;".
A mai precizat că prevederile art. 276 alin. (1) lit. e) din Codul muncii au fost modificate prin Legea nr. 331/11.11.2009 cu privire la cuantumul amenzii.
Cât privește situația de fapt a precizat intimata ca au fost verificate prin sondaj contractele individuale de muncă și fișele de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă ale unui număr de 7 (șapte) salariați ai petentei (D. M. M., P. M., I. I., Z. M., T. V., C. E. și U. E. L.) din care a rezultat că între data semnării instructajului privind securitatea și sănătatea în muncă (instruirea introductivă generală și instruirea la locul de muncă) și data începerii activității menționată în contractul individual de muncă exista o diferență de aproximativ o săptămână.
Față de această constatare inspectorul de muncă în mod corect a reținut faptul că, în speța dedusă judecății, angajatorul . 2001 SRL nu a respectat prevederile art. 16 alin. (1) din Codul muncii, în sensul că între data instruirii generale și la locul de muncă a salariaților și data începerii activității acestora a existat o diferență de aproximativ o săptămână, faptă ce constituie contravenție conform art. 276 alin. (1) lit. e) (actualmente art. 260 după republicare) din același act normativ.
În completarea acestor dispoziții legale sus citate învederăm și prevederile art. 5 din Legea nr. 319/2006, art. 83 lit. a), art. 89 alin. (3) și art. 90 alin. (1) din HG nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr._, cu modificările și completările ulterioare, care statuează:
A precizat, de asemenea, că potrivit prevederilor art. 76 alin. (1) din HG nr. 1._ "Instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă la nivelul întreprinderii și/sau al unității se efectuează în timpul programului de lucru."
Astfel, față de prevederile legale sus citate raportat la situația de fapt rezultă fără putință de tăgadă că angajatorul a încălcat cu bună știință dispozițiile art. 16 alin. (1) din Codul muncii, în sensul că în cauza dedusă judecății cele 7 persoane sus arătate reclamanta nu le-a întocmit contracte individuale de muncă în formă scrisă de la data începerii activității efective și anume de la data menționată pe fișele de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă.
Faptul că reclamanta încalcă în mod repetat prevederile art. 16 alin. (1) din Codul muncii rezultă și din procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. 0236/23.02.2010 când aceasta a fost sancționata cu amendă contravențională pentru aceeași faptă.
Amenda contravențională prevăzută de art. 276 alin. (1) lit. e) din Codul muncii astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 331/11.11.2009, a fost aplicată la limita minimă prevăzută de textul de lege - 3.000 lei.
În ceea ce privește pericolul social concret al faptei trebuie avut în vedere că salariatul care muncește fără forme legale de angajare, dar și pentru stat, efectele nu sunt deloc neglijabile și merg de la eludarea drepturilor câștigate în domeniul relațiilor de muncă și până la afectarea intereselor financiare ale salariatului cât și a statului.
Afirmațiile petentei din cererea de recurs sunt simple speculații nefondate și neîntemeiate făcute cu scopul de a induce în eroare instanța de judecata fapt pentru care vă rugăm a le respinge. Aceasta interpretează în mod greșit dacă nu intenționat prevederile art. 13 alin. (1), art. 16 -17 și art. 19 din OG nr. 2/2001 și, mai mult de atât, nu are cunoștință nici măcar de Legea nr. 331/11.11.2009 care a modificat cuantumul amenzii stabilit la art. 276 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, în vigoare la data constatării săvârșirii faptei contravenționale.
A mai mentionat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/05.04.2011 cuprinde în conținutul său toate elementele obligatorii prevăzute de O.G. nr._ privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Solicitarea reclamantei de a se înlocui sancțiunea amenzii cu avertisment trebuie respinsă având în vedere că inspectorul de muncă a dat dovadă de clemență față de reclamantă, acesta a aplicat amenda la limita minimă prevăzută de textul de lege, cât și a relei credințe de care aceasta a dat și dă dovadă și în prezent prin cererea de recurs. Admiterea unei astfel de cereri ar incuraja reclamanta ca și pe viitor să ignore prevederile legale în materie pe considerentul că instanțele de judecată îi va admite de fiecare dată plângerile contravenționale ceea ce este inadmisibil.
În drept: dispozițiile art. 115 - 118 C. proc. civ., ale art. 276 alin.(1) lit. e) din Codul muncii, art. 5 din Legea nr. 319/2006, art. 83 lit. a), art. 89 alin. (3) și art. 90 alin. (1) din HG nr. 1.425/2006, precum și pe prevederile O.G. nr. 2/2001.
Analizând recursul declarat, tribunalul reține următoarele:
Prin motivele de recurs s-a susținut că procesul – verbal de contravenție a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 16, 17 și 19 din OG nr. 2/2001, având în vedere că data controlului este 28.03.2011, pentru o faptă contravențională care a fost săvârșită în urmă cu trei luni, respectiv în ianuarie 2011, în timp ce procesul – verbal de contravenție a fost întocmit la opt zile distanță în raport de data la care s-a efectuat controlul, respectiv 05.04.2011.
În fapt, tribunalul reține că prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravenției . nr._/05.04.2011 întocmit de intimat, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 21.000 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 276 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 59/2003, întrucât la data de 28.03.2011, în urma controlului efectuat la sediul petentei, prin verificările efectuate prin sondaj, s-a constatat că mai mulți angajați au semnat fișele individuale de instruire anterior începerii activității.
În drept, tribunalul reține că în conformitate cu prevederile art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Or, tribunalul constată că în speță aplicarea sancțiunii contravenționale a fost realizată în termenul menționat, astfel încât motivul de nelegalitate invocat nu este incident în cauză.
Tribunalul mai constată că petentei i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale pentru încălcarea prevederilor art. 276 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, care sancționează fapta de primire la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă. În același timp, tribunalul reține că din descrierea faptei contravenționale, realizată în cuprinsul procesului – verbal de contravenție, reiese faptul că în sarcina petentei a fost reținut faptul că persoanele menționate au semnat fișele de instruire anterior începerii activității, ceea ce a dus la încadrarea faptei petentei în prevederile art. 276 alin. 1 lit. e) C. pr. civ..
În aprecierea tribunalului, în mod eronat s-a reținut în sarcina petentei încălcarea prevederilor art. 276 alin. 1 lit. e) C. pr. civ., având în vedere că acest text de lege sancționează o altă faptă contravențională decât cea menționată în procesul – verbal de contravenție. Astfel, fapta contravențională constituia o încălcare a dispozițiilor art. 76 alin. 1 din HG nr. 1425/2006, așadar, din acest punct de vedere, procesul – verbal de contravenție a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 16 din OG nr. 2/2001.
Tribunalul reține că, pentru a avea forța probantă, procesul-verbal trebuie să fie întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de formă și de fond prevăzute de lege, lipsa vreunei mențiuni prevăzute expres de lege fiind de natură a atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se poate constata și din oficiu de către instanță.
În ceea ce privește celelalte motive de recurs, tribunalul nu le va mai analiza, întrucât se va dispune admiterea recursului față de considerentele expuse mai sus.
Față de aceste considerente, în baza art. 304 pct. 9 și 312 alin. 1 C. pr. civ., recursul va fi admis și se va modifica în tot sentința civilă recurată, în sensul că va fi admisă plângerea și se va dispune anularea procesului – verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta . 2001 SRL împotriva sentinței civile nr.2356/22.05.2012 pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCĂ ILFOV.
Modifică în tot sentința civilă recurată, în sensul că:
Admite plângerea.
Anulează procesul – verbal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.01.2014.
Președinte, A. D. | Judecător, M. E. | Judecător, G. N. |
Grefier, M. R. |
Concept red. gref. M.R.
Red. Jud: M.E/ 2 exemplare/06.03.2014
Jud.fond: C. E. D. - Jud.B.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1326/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 912/2014.... → |
|---|
