Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1355/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1355/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 27-05-2014 în dosarul nr. 11361/1748/2011
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILA NR. 1355R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 27 MAI 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - N. P. G.
JUDECĂTOR - M. E.
JUDECĂTOR - C. D.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. împotriva sentinței civile nr.2600/29.05.2012, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimata . SRL, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca dosarul se află la primul termen de judecată, stadiu procesual recurs, precum și faptul ca recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și reține cererea de recurs in vederea soluționării.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la aceasta instanța, petenta . SRL a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/2011, emis de intimata CNADNR și exonerarea de la plata amenzii.
În motivarea plângerii formulate partea a arătat că a fost sancționată în mod ilegal și netemeinic pentru că a circulat cu autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, fără a deține rovinietă valabilă.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001 și OG nr. 15/2002.
În dovedirea plângerii formulate petenta a depus la dosarul cauzei copii de pe procesul verbal de contravenție contestat, dovada comunicării.
Intimata a depus la dosar actele care au stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție contestat.
Instanța a încuviințat, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri.
Cererea este scutită de taxă de timbru cf. art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și cf. art. 1 al. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Prin sentința civilă nr.2600/29.05.2012 pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._ a fost admisă plângerea formulata de petenta . SRL.
Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției R11 nr._/2011, s-a reținut faptul că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând părții a circulat fără a deține rovinietă valabilă, faptă ce constituie contravenție potrivit art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002.
Prin procesul verbal contestat s-a aplicat sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 250 lei și a fost obligată partea să achite și tariful de despăgubire în valoare de 28 Euro,potrivit art. 8 alin 3 din OG 15/2002.
Examinând din oficiu legalitatea procesului verbal de contravenție contestat, instanța apreciază că plângerea contravențională formulată este întemeiată pentru următoarele motive:
Procesul verbal contestat nu a fost încheiat cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de OG nr. 15/2002 și OG 2/2001.
Potrivit art. 10 din OG nr. 15/2002 contravențiilor prevăzute la art. 8 din OG nr. 15/2002 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Astfel, potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, printre mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină procesul-verbal de contravenție se numără și semnătura agentului constatator, iar potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 lipsa semnăturii agentului constatator de pe procesul-verbal atrage nulitatea actului sancționator, nulitate care se poate constata și din oficiu.
Sub acest aspect instanța a reținut că procesul-verbal contestat nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, fiind făcută doar mențiunea că actul a fost semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001.
Având în vedere modul de redactare al textelor de lege în materie contravențională, instanța apreciază faptul că legiuitorul a înțeles ca singura modalitate de a semna procesul verbal de contravenție să fie cea olografă. În susținerea acestei idei vine și art. 19 din OG 2/2001, potrivit căruia procesul verbal de contravenție se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator ceea ce duce la concluzia că legiuitorul a acceptat exclusiv posibilitatea încheierii și semnării procesului verbal de contravenție în formă fizică, fiind exclusă posibilitatea încheierii sale în formă electronică.
Chiar dacă instanța ar reține că semnătura electronică extinsă (conform disp. Art. 4-5 din Legea nr. 455/2001) este codul generat pe baza cheii private, deținută și controlată exclusiv de semnatar, cod ce poate fi verificat doar cu ajutorul cheii publice, acel certificat digital nu face dovada semnării electronice, atât pentru motive tehnice, cât și pentru considerentul că un înscris, chiar și electronic, emis anterior, nu poate face dovada cu privire la un fapt juridic ulterior, în speță semnarea efectivă a procesului verbal. Singura concluzie pe care instanța o poate trage din existența certificatului digital ar fi că agentul constatator ar fi putut semna înscrisuri electronice, deținând instrumentele cerute de lege, ceea ce nu reprezintă nici măcar un început de dovadă cu privire la faptul că procesul verbal de contravenție a fost semnat în mod efectiv.
În aceeași ordine de idei, art. 15 din OG 2/2001 prevede faptul că procesul verbal de contravenție se încheie de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori, respectând formalitățile prevăzute de OG 2/2001, astfel încât acestea constituie potrivit dreptului român înscrisuri oficiale - autentice.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 455/2001, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat, sau i s-a asociat logic o semnătura electronică extinsă, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu un înscris sub semnătură privată.
Potrivit art. 6 din Legea nr. 455/2001 înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile; având în vedere și dispozițiile art. 3 din același act normativ potrivit cărora nici o dispoziție a prezentei legi (privind semnătura electronică) nu poate fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voință și a libertății contractuale a părților, instanța reținând faptul că legiuitorul a prevăzut pentru valabilitatea semnăturii electronice și condiția existenței unei recunoaștere a tipului de semnătură din partea ambelor părți, pentru ca actul semnat electronic să aibă puterea unui act autentic, situație inexistentă în speța supusă judecății.
Or, așa cum s-a arătat mai sus, procesul verbal de contravenție constituind înscris autentic, nu intră sub incidența Legii nr. 455/2001, ci trebuie să întrunească cerințele de legalitate prevăzute de OG nr. 2/2001.
Prin urmare, instanța a constatat că procesul verbal de contravenție contestat nu este semnat de către agentul constatator, iar potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa semnăturii este sancționată cu nulitatea absolută a actului sancționator.
Având în vedere motivele enumerate mai sus, instanța a admis plângerea și a dispus anularea procesului verbal contestat.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. și a principiului disponibilității, instanța a luat act că nu s-au cerut cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și menținerea sancțiunii amenzii aferente procesului verbal de constatare a contravenției contestat.
În motivarea cererii, recurenta a arătat ca instanța de fond a apreciat ca sunt aplicabile dispozițiile art.17 din O. G. 2/2001 si, neexistând semnătura olografa a agentului constatator pe forma tipărita a procesului verbal contestat, a procedat la anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/31.10.2011.
A arătat si ca că procesul verbal de constatare a contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G._ coroborat cu O.G._ privind regimul juridic al contravențiilor.
Din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr. 455/2001 cu prevederile art.19 din O.G. nr.2/2001, reiese că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, procesul verbal contestat conține mentiunea expresă că a fost generat și semnat electronic, cu certificatul calificat emis de CERTSIGN S.A.
Atata timp cat OG 15/2002 - norma speciala aplicabila in materia contravențiilor privind rovinieta, derogatorie de la dreptul comun reglementa de OG nr. 2/2001 conferă o astfel de posibilitate prin dispozitiile art. 9 alin. 2, fiind vorba de o dispozitie speciala care se aplica cu prioritate in raport de dispozițiile generale cuprinse in OG 2/2001, Orata instanta, arata ca sustinerile instantei de fond referitoare la lipsa semnaturii olografe sunt neintemeiate.
Potrivit art. 7 din Legea 455/2001 in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba a unui act juridic, un inscris in forma electonica indeplineste eceasta cerinta daca i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii. Interpretând dispozițiile legale mai sus mentionate, instanta trebuie sa constate ca ori de eate ori legea prevede forma scrisa pentru dovedirea intocmirii unui inscris electomic, acesta poate fi generat pe support i de hartie, semnatura elecronica ce ii este atasata fiind valabila daca este bazata pe un certificat si este generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii. Pe cale de consecinta, semnatura electronica atasata unui inscris autentic generat pe suport de hartie in scopul dovedirii existentei acestuia - cum este cazul procesului verbal contestat, este valabila daca inscrisului i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
A mai arătat si ca potrivit dispozițiilor art.1, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
În conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G 15/2002 fapta de a circula fără rovignietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozițiile art. 304 Cod procedura civilă, OG 15/2002, O.G.2/2001.
În dovedirea cererii, recurentul a solicitat proba cu înscrisuri și orice alte probe doveditoare vor reieși din dezbateri.
Deși legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare și nu si-a exprimat poziția procesuala.
Analizând sentința civilă recurată prin raportare la motivele de recurs invocate, tribunalul constată următoarele:
Tribunalul apreciază că în mod eronat prima instanță a apreciat că procesul verbal a fost încheiat cu nrespectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 în ceea ce privește semnătura agentului constatator.
Astfel, în împrejurările in care Uniunea Europeană a adoptat Directiva 1999/93/CE privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice, in scopul stabilirii unui regim juridic în materia încheierii actelor în format electronic, România a adoptat Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, respectiv normele de aplicare a acesteia (H.G. nr. 1259/2001).
Semnătura electronica in sensul Legii nr. 455/2001 reprezintă un pachet de date de integrat in documentele sau mesajele transmise, care, pentru a avea valoare legala, o semnătura electronica trebuie sa îndeplinească anumite condiții stipulate de Legea nr. 455/2001, respectiv sa fie legata in mod unic de un semnatar, sa asigure identificarea acestuia, sa fie creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar (utilizând un dispozitiv criptografic) si sa fie legata de datele in forma electronica la care se raportează astfel încât orice modificare sa fie identificabila.
Semnătura reprezintă un eșantion de date care demonstrează ca o anumita persoana a scris sau a fost de acord cu acel document căruia i s-a atașat semnătura. De fapt, o semnătura digitala furnizează un grad mult mai mare de securizare decât semnătura olografa. Destinatarul mesajului semnat digital poate verifica atât faptul ca mesajul original aparține persoanei a cărei semnătura a fost atașata, cat si faptul ca mesajul n-a fost alterat, intenționat sau accidental, de când a fost semnat. Mai mult, semnătura digitala nu poate fi negata; semnatarul documentului nu se poate disculpa mai târziu invocând faptul ca a fost falsificata. Cu alte cuvinte, semnăturile digitale permit autentificarea mesajelor digitale, asigurând destinatarul de identitatea expeditorului si de integritatea mesajului. Documentele semnate electronic beneficiază astfel de garanția autenticității, integrității si nerepudierii in instanța a informațiilor digitale.
Documentele semnate electronic pot fi trimise prin posta electronica, dar orice document semnat digital poate fi tipărit la imprimanta, putând conține informația că documentul original e cel electronic si ca acesta poarta semnătura electronica a semnatarului.
Mai reține tribunalul că trebuie realizata distincția intre generarea unui înscris in forma electronica si, pe de alta parte, materializarea pe suport de hârtie a datelor si informațiilor create astfel.
Exista mențiune expresa in procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției ca acest document a fost generat si semnat electronic, neputând fi identificat niciun motiv pentru care actul sa nu poate fi calificată drept "înscris in forma electronica" in accepțiunea art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001.
Fără îndoiala procesul-verbal cuprinde o informație susceptibila a fi citita nu doar prin intermediul unui program informatic, ci eventual prin intermediul altui procedeu similar, înscrisul în forma electronica poate fi citit tot informatic, sau in mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat si semnat electronic, fără îndoiala înscrisul electronic poate dobândi o existenta fizica, palpabila, pe suport de hârtie.
Faptul ca ulterior generării unui înscris electronic informația pe care aceasta o cuprinde este tipărita pentru a fi comunicata ca atare, nu ii înlătura calitatea de înscris in forma electronica.
Apoi, din interpretarea dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, se desprinde regula constatării personale a contravenției de către agentul constatator, insa noțiunea de constatare prin propriile simțuri a contravenției de către agentul constatator nu se confunda cu noțiunea de „flagrant”, care presupune surprinderea contravenientului in timpul desfășurării activității ilicite.
Expresia “constatarea personala/directa” trebuie interpretata in sensul ca agentul constatator va putea întocmi proces-verbal de constatare a contravenției in toate cazurile in care, pe baza probelor administrate, se poate dovedi comiterea unei asemenea fapte.
Legea contravenționala nu impune constatarea contravențiilor in flagrant, iar, pe de alta parte, date fiind particularitățile activității de constatare a contravențiilor la regimul taxelor pentru circulația pe drumurile publice si in cazul in care agentul de politie care încheie actul de constatare nu a surprins in flagrant o contravenție se poate vorbi de o constatare prin propriile simțuri, respectiv de constatarea datorata simțurilor auzului si văzului acestui agent, care ia act de comiterea faptei din relatările unui alt agent de politie aflat in îndeplinirea atribuțiilor de serviciu si care a constatat contravenția in flagrant, dar nu cunoștea identitatea autorului acesteia, respectiv din observarea datelor relevate de mijloacele de proba obținute si prelucrate de către cel din urma agent, cum este cazul înregistrărilor video.
Totodată, tribunalul reține că încheierea procesului-verbal a avut la baza informații rezultate din înregistrările obținute si prelucrate de către agentul operator al camerei video, transmise de către acesta agentului care încheie procesul-verbal, iar intimatul nu a contestat autenticitatea înregistrărilor si nici nu a dovedit ca acestea nu ar reflecta realitatea. Așadar, din planșele foto fond înfățișate de intimata rezulta ca autoturismul petentului a fost surprins pe autostrada A2 km 12+450 m, Glina, jud. Ilfov, fără a avea achitata contravaloarea taxei de rovinietă.
In concluzie, prezumția de nevinovăție a fost răsturnată, in cauza, prin probe certe de vinovăție, iar petentul nu a reușit sa probeze lipsa de temeinicie a acestor probe.
Fapta imputata intimatului petent, așa cum a fost descrisa in actul de constatare, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002.
Referitor la măsura complementara de obligare a contravenientului la plata tarifului de despăgubire trebuie avute in vedere prevederile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România - rovinieta, potrivit cărora tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările si completările ulterioare, aplicate si contestate in instanța pana la data intrării in vigoare a legii se anulează.
Motivele de nulitate absolută ale unui proces-verbal de contravenție sunt prevăzute expres și limitativ de art. 17 din O.G. nr. 2/ 2001.
Potrivit acestui ultim text de lege, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
Ca atare, orice alte încălcări ale prevederilor legale ar putea fi sancționate cu nulitate relativă a procesului-verbal de contravenție, în condițiile 105 alin. 2 C. proc. civ., adică prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului.
Cu privire la nerespectarea de către agentul constatator a prevederilor art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, instanța reține că nesocotirea acestei prevederi este sancționată cu nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție, nulitate care presupune existența unei vătămări ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului, fapt ce nu s-a întâmplat în cauză. Astfel, petenta nu a făcut dovada vreunei vătămări, sarcina probei incumbându-i.
Cu privire la critica petentei vizând prescriptia dreptului de a aplica sancțiunea contravențională, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 13 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 aplicarea sancțiunii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Fapta a fost săvârșită în data de 02.05.2011 iar sancțiunea a fost aplicată prin procesul verbal din data de 31.10.2011.
Prin urmare, constatând că procesul-verbal de contravenție contestat în prezenta cauză a fost întocmit în data de 31.10.2011 – data aplicării sancțiunii fiind data întocmirii procesului verbal - tribunalul reține că nu a intervenit prescrierea aplicării sancțiunii contravenționale în condițiile art. 13 din O.G. nr. 2/2001.
Pentru aceste motive, in temeiul art. 312 C. proc. civ., va fi admis recursul declarat, va fi modificata in parte sentința recurata, se va dispune anularea măsurii obligării petentului contravenient la plata tarifului de despăgubire și vor fi menținute celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. împotriva sentinței civile nr.2600/29.05.2012, pronunțata de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimata . SRL.
Modifica in parte sentința civilă recurata, in sensul ca:
Admite in parte plângerea.
Anulează tariful de despăgubire aplicat prin procesul verbal de contravenție R11_/31.10.2011 și menține dispozițiile din acest proces verbal în ceea ce privește sancțiunea amenzii contravenționale.
Irevocabilă.
Pronunțata in ședința publică, azi, 27.05.2014.
Președinte, N. P. G. | Judecător, M. E. | Judecător, C. D. |
Grefier, M. R. |
Concept red. gref. M.R.
Red. Jud: C.D/ 2 exemplare
Jud.fond: B. C. - Jud.Cornetu
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 266/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 378/2014.... → |
|---|
