Pretentii. Sentința nr. 1927/2014. Tribunalul ILFOV

Sentința nr. 1927/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 26-05-2014 în dosarul nr. 2937/93/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR.1927

Ședința publică de la 26.05.2014

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: L. G. A.

Grefier: S. C. E.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de reclamanta G. E. L. în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU având ca obiect „pretenții – restituire taxă poluare”.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta, prin avocat R. G. cu împuternicire avocațială aflată la fila 83 din dosar, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Tribunalul pune în discuție competența instanței să judece prezenta cauză.

Reclamanta, prin avocat, apreciază că Tribunalul Ilfov este competent să judece cauza.

Tribunalul, în condițiile art. 131 C.proc.civ, constată competența generală, materială și teritorială de soluționare a prezentului litigiu.

Tribunalul pune în discuția perioada estimativă de desfășurare a procesului.

Reclamanta, prin avocat, apreciază că procesul ar fi soluționat în termen de 60 de zile.

Tribunalul, în temeiul art. 238 C.proc.civ. estimează o perioadă de desfășurare a procesului de 90 de zile.

Tribunalul pune în discuție excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Direcția G. Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, invocată prin întâmpinare.

Reclamanta, prin avocat, învederează că la momentul perceperii taxei era persoana juridică opozabilă motiv pentru care apreciază că pârâta are calitate procesual pasivă.

Tribunalul, deliberând, respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Direcția G. Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, invocată prin întâmpinare, având în vedere că, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, este parte a raportului juridic de drept material dedus judecății întrucât a emis decizia de calcul a taxei de poluare și a încasat contravaloarea acestei taxe.

Tribunalul, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Administrația F. pentru Mediu și acordă cuvântul asupra acestei excepții.

Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea excepției și scoaterea acestei pârâte din cauză.

Tribunalul, deliberând, admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Administrația F. pentru Mediu întrucât aceasta nu a emis decizia de calcul a taxei de poluare și nu a încasat contravaloarea acestei taxe.

Nemaifiind alte cereri prealabile sau excepții de invocat tribunalul acordă cuvântul pe propunerea de probe.

Reclamanta, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

Tribunalul, în temeiul art.255-258 C., încuviințează proba cu înscrisuri apreciind-o utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, constată proba administrată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamanta, prin avocat, învederează faptul că suma percepută, respectiv suma de 5.408 lei, este o plată nedatorată, nejustificată și este în discordanță cu dispozițiile art.110 al TCE, cu reglementările Codului Fiscal, ale OG 50/2008 și toate documentele subsecvente. Solicită admiterea acțiunii și plata cheltuielile de judecată. Depune la dosar practică judiciară și chitanța nr._/03.03.2014 reprezentând dovada achitării onorariului de avocat.

Tribunalul reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor, în solidar, la restituirea taxei de poluare.

În fapt, reclamanta arată că la data de 6.07.2010 a cumpărat un autoturism Opel Combi FK 11 Astra - G C., cu nr. de identificare WOLOTGF_, cu ._, capacitate cilindrică 1995 cmc, și a achitat suma de 5.408 lei, cu chitanța ., nr._ pentru prima înmatriculare.

Apreciază că taxa nu era datorată, fiind încasată împotriva normelor art. 41 și 44 Cod procedură fiscală, OUG nr. 50/2008, art. 33 și 207 din OG nr. 92/2003 întrucât veniturile respective nu erau de natură să acopere obligațiile legitime stabilite prin normele legale.

Reclamanta consideră că, prin adresa nr._ din 20 iunie 2013, organele fiscale nu au pronunțat o soluție corectă în cauză, atât în baza art. 77 din OUG nr. 50/2008, art. 25, 28 și 90 din Tratatul Comunității Europene, datele prevăzute coerent și argumentat în Legea nr. 157/2005, precum și art. 148 din Constituția României. Deși obligația enunțată este una certă și exigibilă, organele administrației de stat nu se conformează dispozițiilor legale în materie, practicii CEDO și a instanțelor judecătorești din România.

Solicită obligarea Administrația Fiscală a Orașului B. la plata sumei de 5.408 lei, încasată la data de 6.09.2010, precum și a dobânzilor legale începând de la plata taxei și până la plata efectivă a acesteia.

La data de 24.01.2014 pârâta a depus întâmpinare și cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.

Pe cale de excepție invocă, in temeiul art. 1 alin (1) si (2), art. 5 alin (1) si (4) si art. 11 din O.U.G. nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, lipsa calitatii procesuale pasive a institutiei solicitand admiterea exceptiei, iar pe fond sa solicită respingerea acțiunea ca fiind indreptata impotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala pasiva.

Învederează faptul că Administratia Judeteana a Finantelor Publice Ilfov poate proceda numai la restituirea diferentei dintre taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule platita cu respectarea art. 214/1 – 214/3 Cod fiscal si taxa de poluare pentru autovehicule, in conformitate cu prevederile art. 11 din O.U.G. nr. 50/2008.

Din economia prevederilor legale mentionate anterior, se arată faptul ca taxa pe poluare pentru autovehicule, instituita prin dispozitiile O. U. G. nr. 50/2008, constituie venit la bugetul F. pentru Mediu si se administreaza de Administratia F. pentru Mediu.

Întrucât prin plata taxei de poluare de către petentă, în temeiul dispozitiilor O.U.G. nr.50/2008 către Fondul Pentru Mediu, s-a nascut un raport juridic Între cele doua părți, pârâta apreciază că reclamanta, în eventualitatea în care s-ar constata de către instanță nelegalitatea plății acestei taxe de poluare putând solicită restituirea acestei taxe numai de la destinatarul dreptului legal de încasare a acestei sume - Administratia F. Pentru Mediu.

Pentru aceste considerente solicită admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Administrației Județene a Finanțelor Publice Ilfov si, in subsidiar, admiterea cererii de chemare garantie.

Pe fondul cauzei pârâta arată că taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule a intrat in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2007 si a inlocuit regimul accizelor prevazut in Codul fiscal pentru autoturismele si automobilele de teren, inclusiv cele rulate din import, regim care s-a aplicat pana la data de 31 decembrie 2006.

In conditiile desfiintarii frontierelor vamale cu statele membre ale Uniunii Europene, metodologia de calcul a accizelor devenea inaplicabila, fapt ce a condus la reasezarea acestei metodologii si introducerea ei in Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, prin art. I pct. 202 din Legea nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003.

Odata cu reasezarea metodologiei de calcul s-a avut in vedere si eliminarea reglementarilor privind inmatricularea autoturismelor potrivit carora pana la 31 decembrie 2006 nu se inmatriculau in Romania autoturismele a caror vechime depasea 8 ani si care aveau o norma de poluare inferioara normei EURO 3. In aceasta situatie a fost necesar a se intreprinde unele masuri pentru evitarea introducerii in Romania a unui numar exagerat de autoturisme vechi cu grad ridicat de poluare. Neluarea unor masuri corespunzatoare in acest sens, ar fi avut drept consecinta transformarea in deseuri a autovehiculelor second-hand la scurt timp de la introducerea acestora in Romania, tara noastra urmand sa suporte costurile aferente reciclarilor, in locul tarilor de unde au fost achizitionate autovehiculele respective.

Referitor la aplicabilitatea prevederilor constitutionale ale art. 148, invocate de reclamant, pârâta precizează urmatoarele:

Potrivit art. 1 - 33 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, M. Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005: " Legea-cadru europeana este un act legislativ care obliga orice stat membru destinatar in ceea ce priveste rezultatul care trebuie obtinut, lasand in acelasi timp autoritatilor nationale competenta in ceea ce priveste alegerea formei si a mijloacelor".

Totodata, precizează faptul ca art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei instituie suprematia tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Din analiza dispozitiilor legale mai sus invocate rezulta faptul ca legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre in privinta rezultatului, insa autoritatile nationale au competenta de a alege forma si mijloacele prin care dispozitiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru in parte.

Cu privire la prevederile Tratatului de instituire a Comunității Europene, invocate de reclamant in sustinerea actiunii formulate precizează:

Incidenta in cauza a prevederilor art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, pârâta o apreciază ca fiind inexistenta intrucat taxa de poluare urmeaza a fi platita, conform art. 4 din OUG nr.50/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania si la repunerea in circulatie a unui autovehicul dupa incetarea unei exceptari sau scutiri dintre cele la care se face referire la art.3 si art.9.

Totodata, in speta de fata, reclamanta nu se incadreaza nici in situatiile de exceptie prevazute de art.3 alin.2 din OUG nr.50/2008, si, ca atare, obligatia de plata a taxei de poluare ii revine ca fiind legal datorata.

Pârâta mentionează ca potrivit jurisprudentei Comunitatii Europene, art. 110 din Tratatul privind instituirea Comunitatii Europene la care se face referire, este incalcat atunci cand taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate pe baza unor criterii diferite.

Mai precizează că ca principiul " poluatorul plateste", pe care se bazeaza si instituirea taxei de poluare, este un principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene. Precizează de asemenea ca 16 state membre ale Uniunii Europene practica o taxa care se percepe cu ocazia inmatricularii autovehiculelor (intre care Ungaria, G., Danemarca, Spania, Belgia, Olanda, Cipru).

Mai mult decat atat, se are in vedere armonizarea la nivel comunitar a regimului fiscal al taxei de poluare, in prezent, fiind in discutie la nivelul Comisiei Europene, un proiect de directive in acest sens, proiect care, dupa aprobare, va deveni obligatoriu de aplicat pentru toate statele membre.

In ceea ce priveste capatul de cerere prin care se solicita restituirea sumei reprezentand taxa de poluare, pârâta arată ca restituirea de sume de la buget la cerere se realizeaza in conditiile stabilite de art. 117 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republica ta, cu modificarile si completarile ulterioare. Ori, restituirea solicitata nu poate fi incadrata in niciuna din situatiile stabilite de art. 117 lit. a) - h) din actul normativ mentionat, sumele fiind platite in temeiul unui text prevazut de lege (similar cu taxele percepute pentru eliberarea documentelor de identificare, respectiv carte de identitate, pasaport etc.).

Totodata, mentionează ca, in conformitate cu prevederile art. 11 din O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule: "Taxa rezultata ca diferenta intre suma achitata de contribuabil in perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, si cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite in normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta". Prin urmare, reclamanta se poate adresa autoritatii fiscale competente in vederea restituirii taxei rezultate ca diferenta intre suma achitata de aceasta, cu titlu de taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule si cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, restituire ce se va realiza pe baza procedurii stabilite de H.G. nr. 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.

In ceea ce priveste obligarea la plata sumei actualizata cu dobanda legala, invederează că potrivit O.G. nr.13/2011, dobanda legala se aplica in raporturile civile si comerciale, nu si in materie fiscala, unde, potrivit art.124 Cod Procedura Fiscala, pentru sumele de restituit de la bugetul de stat se acorda dobanda fiscala.

In acest sens, potrivit art.124 alin.1 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu completarile si modificarile ulterioare, "Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii termenului prevazut la art.117 alin.2 sau la art.70, dupa caz. Acordarea dobanzilor se face la cererea contribuabililor".

Pârâta, față de cele învederate solicită respingerea cererii de chemare in judecata ca nefondata si mentinerea taxei de poluare achitata de reclamantă ca temeinica si legala.

In drept, dispozitiile art. 72 si 73, 205 din Codul de procedura civila, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, O.U.G. nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule., Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, O.M.F.P. nr. 1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal,O.M.E.F. nr. 418/2007 pentru aprobarea Procedurii privind calculul taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, Legea nr. 157/2005, Constitutia Romaniei.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține în fapt și în drept următoarele:

Reclamanta a achizitionat un autoturism marca OPEL tip 98/KOMBI/FK11/ASTRA-G-C., categorie auto M1, norme de poluare E3, cu nr. de identificare . WOLOTGF_, iar pentru inmatricularea in Romania a fost nevoita sa plateasca o taxa de poluare in cuantum de 5408 lei, astfel cum rezulta din decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr._/05.07.2010 (fila 18) si din chitanta . nr._/06.07.2010 (fila 17).

Instanța apreciază că stabilirea taxei de poluare s-a făcut prin încălcarea prevederilor legale comunitare cu incidență în cauză, iar în condițiile în care acestea sunt prioritare, ca forță juridică celor naționale, rezultă că decizia de stabilire a taxei de poluare este nelegală, urmând să se dispună și restituirea acestei taxe reclamantului, pentru motivele ce vor fi menționate în continuare.

Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, revizuită, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Aliniatul 4 din același articol prevede că autoritatea judecătorească, între alte instituții, garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2, astfel că, din chiar cuprinsul reglementării interne fundamentale, rezultă nu numai competența, dar și obligația instanțelor judecătorești de a asigura prioritatea dreptului comunitar în cazul incompatibilității normei interne cu reglementarea comunitară.

Instanta reține că dispozițiile art. 110 din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene (anterior, art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană) interzic statelor membre să aplice, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, scopul acestei prevederi fiind acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele naționale și produsele importate, având natură similară.

Se observă că prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008, impun taxa de poluare autovehiculelor aflate la prima înmatriculare în România, o astfel de taxă nefiind percepută pentru autovehiculele înmatriculate sau care au fost anterior înmatriculate în România și apoi reintroduse în țară.

Ca atare, stabilind taxa de poluare pentru autoturismele importate din spațiul Uniunii Europene, este evident că prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 încalcă art. 110 (anterior 90) din Tratatul C.E., instanța fiind obligată să dea întâietate prevederilor comunitare, lăsând inaplicabil dreptul intern incompatibil legislației comunitare, principiu statuat de Curtea de Justiție a Comunităților Europene cu prilejul soluționării cauzei Administrazione delle Finanze dello Stato/Simmenthal, nr. C106/77.

În hotărârile T. (nr. C‑402/09, 7 aprilie 2010) și N. (C‑263/10, 7 iulie 2011), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că O.U.G. nr. 50/2008 are ca efect faptul că autovehiculele de ocazie importate și caracterizate printr‑o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri mari a cuantumului taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, reglementarea națională menționată are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.

Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

În dreptul intern, discriminarea este realizată de legiuitor, care a legat plata taxei de poluare de faptul înmatriculării, deși în preambulul O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că s-a urmărit realizarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului „poluatorul plătește”.

Conferind o forță juridică superioară dispozițiilor O.U.G. nr. 50/2008, modificată, prin obligarea reclamantei la plata taxei de poluare, în vederea înmatriculării autoturismului menționat, s-au încălcat prevederile art. 110 TFUE, astfel că instanța, în virtutea obligației stabilite prin art. 148 alin. 4 din Constituția României, de a asigura aducerea la îndeplinire a principiului preeminenței prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, principiu enunțat de alineatul 2 al aceluiași articol din Constituția României, instanta va admite in parte actiunea reclamantei si va obliga parata sa restituie suma de 5408 lei, plus dobanda legala, calculata de la data perceperii taxei (06.07.2010) pana la data restituirii efective.

F. de solutia pronuntata asupra exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a paratei Administratia F. pentru Mediu tribunalul va respinge actiunea formulata in contradictoriu cu aceasta ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesual pasiva.

In temeiul art. 453 cod procedura civila instanta va obliga parata la plata sumei de 800 lei, reprezentand: 300 lei taxa de timbru si 500 lei onorariu de avocat, conform chitantei nr._/03.03.2014, depusa in original la dosarul cauzei, parata fiind partea care a cazut in pretentii.

Asupra cererii de chemare în garanție, tribunalul retine urmatoarele:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 și H.G. nr. 686/2008, taxa de poluare încasată se constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, iar potrivit art. 60 alin. 1 C.pr.civ., partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretențiuni, cu o cerere în garanție sau în despăgubire.

H.G. nr. 686/2008 privind normele de aplicare a O.U.G nr. 50/2008 reglementează, în cadrul art. 3 alin. 5-8, modalitatea în care se transferă suma încasată cu titlu de taxa de poluare de către Trezoreria Statului către destinatarul acestei taxe de poluare - Administrația F. Pentru Mediu, respectiv: Taxa se achită în lei de contribuabili, prin virament sau în numerar, la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal la care aceștia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe sau își au domiciliul fiscal, în contul 51.16.10.09 "Disponibil din taxe pe poluare pentru autovehicule",codificat cu codul de identificare fiscală a contribuabililor persoane fizice sau juridice. În ultima zi lucrătoare a lunii, unitățile Trezoreriei Statului transferă în contul 50.17 "Disponibil al fondului pentru mediu", deschis pe numele Administrației F. pentru Mediu la Trezoreria Sectorului 6. sumele colectate în contul prevăzut la alin. 4. Transferul sumelor se efectuează din contul 51.16.10.09 "Disponibil din taxe pe poluare pentru autovehicule", codificat cu codul de identificare fiscală atribuit Trezoreriei Statului (_), la nivelul soldului creditor al contului. Concomitent cu efectuarea operațiunilor de transfer prevăzute la alin. 6, unitățile Trezoreriei Statului transmit în sistem electronic Administrației F. pentru Mediu un fișier conținând toate operațiunile efectuate prin contul 51.16.10.09 "Disponibil din taxe pe poluare pentru autovehicule.

Prin urmare, în condițiile în care textele de lege prevăd că taxa de poluare se achită de contribuabili, prin virament sau în numerar, la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal la care aceștia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe sau își au domiciliul fiscal, organ fiscal care și stabilește taxa prin act administrativ fiscal, iar ulterior sumele sunt transferate în contul Administrației F. pentru Mediu, rezultă, fără echivoc, atât raporturile fiscale dintre contribuabili și administrațiile finanțelor publice, cât și raporturile juridice dintre acestea din urmă și Administrația F. pentru Mediu. Pârâta este îndreptățită a se regresa împotriva Administrației F. pentru Mediu în situația în care este obligată la restituirea taxei de poluare încasate, întrucât potrivit dispozițiilor legale amintite a virat suma respectivă la bugetul F. pentru mediu, gestionat de Administrația F. pentru Mediu. Bugetele administrațiilor finanțelor publice fiind distincte, din punct de vedere legal de bugetul F. pentru mediu, este evident că administrațiilor finanțelor publice, în situația în care sunt obligate la restituirea taxei de poluare încasate, se pot îndrepta împotriva Administrației F. pentru Mediu cel puțin pe temeiul îmbogățirii fără justă cauză.

Pentru aceste considerente, tribunalul va admite cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu și va dispune obligarea acesteia la plata către parata a sumelor ce fac obiectul cererii principale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite in parte acțiunea formulată de reclamanta G. E. L. domiciliată în .. 46, J. Ilfov în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI cu sediul în sector 2, București, Prof. dr. D. Gerota, nr. 13 și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul în București, sector 6, Splaiul Independenței, nr.294, Corp A.

Obliga parata sa restituie reclamantei suma de 5408 lei, plus dobanda legala, calculata de la data perceperii taxei ( 06.07.2010) pana la data restituirii efective.

Obliga parata la plata sumei de 800 lei, cheltuieli de judecata (taxa de timbru si onorariu avocat).

Respinge actiunea formulata in contradictoriu cu parata Administratia F. pentru Mediu cu sediul în București, sector 6, Splaiul Independenței, nr.294, Corp A ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesual pasiva.

Admite cererea de chemare in garantie a Administratiei F. pentru Mediu cu sediul în București, sector 6, Splaiul Independenței, nr.294, Corp A.

Obliga chemata in garantie la plata catre parata a sumelor care fac obiectul cererii principale.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Recursul se depune la Tribunalul Ilfov.

Pronuntata in sedinta publica azi, 26.05.2014.

Președinte Grefier

L. G. A. S. C. E.

Concept red. gref. C.S

Red. Jud: LGA./4 exemplare

Comunicat 2 exemplare

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Sentința nr. 1927/2014. Tribunalul ILFOV