Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 354/2016. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 354/2016 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 10-02-2016 în dosarul nr. 354/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBMAR:2016:004._
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C.
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.354
Ședința publică din 10 februarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. G. - judecător
Grefier: V. G. S.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantulP. M. cu domiciliul procesual ales la sediul avocat A. B., din Baia M., ./46, jud. Maramureș formulată în contradictoriu cu pârâtele U. Militară 0568-Direcția Județeană de Informații Maramureș cu sediul în Baia M., ., Maramureș și S. Român de Informații- Casa de Pensii Sectorială, reprezentată de U. Militară 0198-oficiul juridic, cu sediul în București, . nr. 24-26, sector 2, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Se constată că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 ianuarie 2016, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, ce constituie parte integrantă din prezenta sentință când, tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 10 februarie 2016.
TRIBUNALUL
Constată că prin acțiunea înregistrată la instanță sub nr. dosar_ /23.04.2015, reclamantul P. M., în contradictoriu cu U. Militară 0568-Diorecția Județeană de Informații Maramureș și S. Român de Informații-Casa de Pensii Sectorială, reprezentată de U. Militară 0198-oficiul juridic, a solicitat obligarea pârâtei U. Militară 0568 - Direcția Județeana de Informații M. să calculeze și să-i achite ajutoarele de care beneficiază la pensionare, potrivit legii, astfel cum sunt prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII cap. II din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,, la valoarea actualizata în funcție de rata inflației, cu dobânda legală calculată începând cu data pensionării și până la data plății efective; obligarea pârâtei S. R. de lnformatii (S.R./.) - Casa de Pensii Sec/oria/a reprezentata de U. M. 0198, în calitate de ordonator principal de credite, să aloce sumele datorate reclamantului cu titlul de ajutor de care beneficiază legal, la valoarea actualizată în funcție de rata inflației, cu dobânda legală calculată începând cu dala pensionarii si până la data plății efective; obligarea pârâtelor și la plata cheltuielilor de judecată.
Pe fondul cauzei, arată că a fost angajat al Serviciului R. de lnformații si și-a desfășurat activitatea în calitate de subofițer în cadrul Direcției Județeane de Inforrnații Marumures, fiind trecut în rezervă conform Deciziei de pensionare emisa sub nr._ din 21.12.2012.
Astfel îi sunt aplicabile dispozițiile art. 20 din anexa nr. VII cap. II din Legea-cadru nr. 284/2010.
Se arată că în perioada 2010 - 2015 au fost adoptate acte normative succesive prin care s-a dispus scoaterea temporară din dreptul pozitiv a dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (2) din Anexa VII la Legea-cadru nr. 284/2010, fiind suspendată temporar plata ajutoarelor prevăzute în lege, astfel cum rezultă din prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 incident pentru anul 2011, art. 9 din Legea nr. 283/2011 incident pentru anul 2012, art. 2 din OUG nr. 84/2012 incident pentru anul 2013, art 10 alin. (1) din OUG nr. 103/2013 incident pentru anul 2014, art. 9 din OUG nr. 83/2014 incident pentru anul 2015 și art. 11 alin. (1) din OUG nr. 57/2015 incident pentru anul 2016.
Arată că dispozițiile legale care consființesc dreptul său nefiind abrogate, nici în mod expres si nici în mod tacit, nefiind înlăturat dreptul său la obtinerea ajutoarelor cuvenite, susține că i se cuvin ajutoarele prev. de dispozițiile art. 20 din anexa nr. VII cap. II din Legea-cadru nr. 284/2010.
Nu se poate nega dreptul conferit de norma generala - Legea 284/2010, personalului care iese la pensie. Consideră că dreptul instituit de art. 20 din Legea 284/2010 nu poate fi lipsit de conținut în ceea ce-i privește, nefiind abrogat, ci doar plata acestuia a fost suspendata până în prezent.
Cum dreptul reclamantului la plata ajutoarelor respective subzistă și este actual, deținând o creanță determinată, stabilită prin lege, se impune admiterea acțiunii.
Pârâții S. Român de Informații - U. Militară 0568 Baia M. și Casa de Pensii Sectorială, reprezentate de Oficiul Juridic - U. Militară 0198 București, prin întâmpinare solicită respingerea ca neîntemeiată cererea .
Se arată că U. Militară 0198 București - Oficiul Juridic este singura unitate abilitată să asigure reprezentarea intereselor instituției în litigiile aflate pe rolul instanțelor din capitală sau din țară, în care unități ale Serviciului Român de Informații au fost chemate în judecată. Competența de reprezentare este dată de dispozițiile alin.(1) al art.25 din Legea nr.14/1992, solicitând ca îndeplinirea actelor procesuale să se facă la sediul Serviciului Român de Informații - U. Militară 0198 București, în . nr. 24- 26, sector 2, București.
Pe fondul cauzei, se arată că reclamantul a fost trecut în rezervă prin decizia de pensie nr._ din 21.12.2012 în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, fără să-i fie acordate ajutoare la trecere în rezervă. Actul normativ care reglementează acordarea ajutorului la trecerea în rezervă sau direct în retragere este dat de Legea-cadru nr. 284/2010, la art. 20 din Anexa nr. VII este prevăzut modul de acordare a acestui ajutor, diferențiat în două categorii (care nu se exclud) - ajutor pentru vechimea în serviciu (alin. 1) și ajutor pentru perioada rămasă până la limita de vârstă de pensionare (alin. 2).
Se invocă actele normative succesive prin care s-a dispus scoaterea temporară din dreptul pozitiv a dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (2) din Anexa VII la Legea-cadru nr. 284/2010,
Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii, prin care s-a statuat că indemnizațiile acordate cu prilejul ieșirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. Așa fiind, drepturile afectate nu sunt consacrate la nivel constituțional.
Mai mult, măsurile financiare criticate sunt necesare într-o societate democratică tocmai pentru menținerea democrației și salvgardarea ființei statului, fiind în același timp proporționale cu scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat). în egală măsură, Curtea a considerat că există un echilibru echitabil între cerințele de interes general ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale ale individului.
În consecință, Curtea a reținut că "legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor".
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a reținut următoarele:
Deși, inițial s-a invocat excepția de neconstituționalitate a prev. art.10 din OUG nr. 103/2013, a prev. art. 9 din Legea nr. 283/2011 și a prev. art. 2 din OUG nr. 84/2012, acestea nu au fost motivate, nearătându-se căror articole din Constituție contravin și în ce mod, dar nici susținute de reclamant. În schimb, instanța, prin încheierea din data de 03.02.2016, a dispus sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.11 alin.1-2 din OUG nr. 57/2015 și art. 66 alin.1 teza I din Legea nr. 24/2000, invocată și susținută de reclamant.
Reclamantul a fost angajat al pârâtului până la încetarea raporturile de muncă, întrucât erau îndeplinite condițiile de ieșire la pensie pentru limită de vârstă, fiind trecut în rezervă prin decizia de pensie nr._ din 21.12.2012.
Acțiunea în contencios administrativ presupune ca dreptul dedus judecății să fie recunoscut de lege, iar persoana pretins vătămată să dovedească vătămarea dreptului prin actul ori refuzul nejustificat al autorității de a-l recunoaște.
Pentru acordarea dreptului solicitat de reclamant în prezent nu există temei legal pentru recunoașterea acestui drept pretins.
Or, așa cum rezultă din cadrul normativ evocat în cauză de părți, dreptul la acordarea de ajutoare în perioada 3 iulie 2010 în prezent în beneficiul funcționarilor publici cu stat special, respectiv al personalului militar nu este recunoscut ca atare în dreptul pozitiv.
Și este așa, deoarece din economia dispozițiilor legale date în aplicarea fiecărei legi salariale începând cu anul 2010 și până în prezent dreptul la acordarea de ajutoare prevăzut la pct. 2 din Anexa IV/2 la Legea nr. 330/2009 respectiv art. 20 din Anexa VII la Legea nr. 284/2010 nu a fost expres recunoscut.
Mai precis, punerea în aplicare a acestor dispoziții legale din legile cadru privind salarizarea trebuie făcute printr-o lege specială anuală de salarizare, or fiecare lege de salarizare anuală a prevăzut că acest drept nu se acordă.
Astfel, conform art. 20 alin. 1-2 din Anexa VII la Legea nr. 284/2010 s-a prevăzut că:
„ (1) La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în luna schimbării poziției de activitate, astfel:
Vechime efectivă:
- până la 5 ani - un ajutor egal cu 3 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază;
- între 5 - 10 ani - un ajutor egal cu 6 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază;
- între 10 - 15 ani - un ajutor egal cu 8 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază;
- între 15 - 20 ani - un ajutor egal cu 10 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază;
- între 20 - 25 ani - un ajutor egal cu 12 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază;
- între 25 - 30 ani - un ajutor egal cu 15 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază;
- peste 30 ani - un ajutor egal cu 20 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază.
(2) Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază.”
Această normă legală a fost exclusă de la aplicare în fiecare an bugetar prin diferite dispoziții legale:
- art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar prin care s-a dispus că începând cu data intrării în vigoare acestei legi (3 iulie 2010) nu se mai acordă ajutoare sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă;
- art. 13 din Legea nr. 285/2010 care a dispus că în anul 2011, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică;
- art. 9 din OUG nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar care prevede că în anul 2012 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă;
- art. 2 din OUG nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare care prevede că prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și art. 13 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013;
- art. 10 alin. 1 din OUG nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice care a prevăzut că în anul 2014 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.
- art. 9 din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice că în anul 2015, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.
- art. 11 alin. (1) din OUG nr. 57/2015 arată că în anul 2016, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.
Din cele ce precedă, rezultă în mod neechivoc voința legiuitorului că dreptul solicitat de reclamanți nu a fost recunoscut efectiv prin legile anuale de aplicare și deci, din această perspectivă, aceștia nu pot revendica faptul că dețin un bun în sensul jurisprudenței CEDO.
Astfel fiind, este la latitudinea legiuitorului să acorde sau nu un anumit spor sau avantaj de natură salarială fără ca judecătorul național să poată interfera cu această prerogativă.
Pentru aceste considerente, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Instanța a respins inclusiv cererea de repunere pe rol pentru a se discuta o eventuală suspendare a judecății în temeiul dispozițiilor art. 413 (1) Cod procedură civilă, până la soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.11 alin.1-2 din OUG nr. 57/2015 și art. 66 alin.1 teza I din Legea nr. 24/2000 invocată în speță, în condițiile în care, pe de o parte, aceste prevederi legale au caracter dispozitiv și instanța nu este obligată să procedeze la suspendare, cu atât mai mult cu cât procesul ce va fi soluționat de Curtea Constituțională nu se referă la un drept, ci la neconstituționalitatea unei prevederi legale, iar în cazul constatării neconstituționalității reclamantul au posibilitatea să exercite revizuirea, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de repunere pe rol formulată de reclamantul P. M..
Respinge acțiunea reclamantului P. M. cu domiciliul procesual ales la sediul avocat A. B., din Baia M., ./46, jud. Maramureș formulată în contradictoriu cu U. Militară 0568-Direcția Județeană de Informații Maramureș cu sediul în Baia M., ., Maramureș și S. Român de Informații- Casa de Pensii Sectorială, reprezentată de U. Militară 0198-oficiul juridic, cu sediul în București, . nr. 24-26, sector 2 .
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 10.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. G. V. G.-S.
Red.- T-red.C.G./03.03.2016
5 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 110/2016.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 19/2016.... → |
|---|
