Anulare act administrativ. Sentința nr. 3090/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3090/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 7768/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 3090/2014
Ședința publică de la 24 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Grefier R. S.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul D. M. și pe pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ ., având ca obiect anulare act administrativ Dispoziția nr.209/12.08.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că reclamanta a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Instanța, conform dispozițiilor art. 131 N. C. pr. civ., procedează la verificarea competenței și constatând că este competentă material, teritorial și general potrivit art. 95 pct. 4 N. C. pr. civ. și art.109 din Legea nr. 188/1999, rămâne în pronunțare asupra cererii de suspendare a executării actului administrativ contestat.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 24.10.2014 și înregistrată sub nr._ reclamanta D. M., a chemat în judecată pe pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ ., pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună anularea Dispoziției nr. 209/12.08.2014 emisă de Primarul comunei Vrata, exonerarea de la plata sumei de 4.438 lei, imputată pentru perioada ianuarie 2010 - aprilie 2014 prin dispoziție și să se constate prescrierea dreptului de i se imputa sumele de bani încasate din această perioadă, întrucât a intervenit amnistia fiscală pentru bugetari conform dispozițiilor art. 1 si 2 alin. 1 din Legea nr 124/2014 privind unele masuri referitoare la venituri de natura salarială ale personalului plătit din fonduri publice.
De asemenea, a solicitat, in temeiul art. 14 din Legea 554/2004, suspendarea actului administrativ contestat, respectiv dispoziția nr. 209/12.08.2014, până la soluționarea cauzei printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, cu cheltuieli de judecată.
A motivat că este funcționar public, în funcția de secretar al comunei Vrata, iar la emiterea Dispoziției nr. 209 12.ON.2014 privind recuperarea unor plați salariale necuvenite s-a avut in vedere Procesul Verbal de Inspecție încheiat in data de 30.06.2014 de Serviciul de Inspecție Economico Financiara C. M. din cadrul DGRFP C.. prin care s-a constatat ca in perioada anilor de execuție bugetara ianuarie 2010 - aprilie 2014 a beneficiat de drepturi salariale constând in sporul pentru condiții vătămătoare, ce au fost acordate nelegal, conform acest Procesul Verbal de Inspecție.
A precizat că această dispoziție i-a fost comunicată la data de 29.09.2014 și s-a emis în urma procesului-verbal de inspecție încheiat la data de 30.06.2014 de Serviciul de Inspecție Economico - Financiara C. M. din cadrul DGRFP C., din care reiese că suma de 4438 lei care i se impută, și despre care se susține că i-au fost acordate, în mod nejustificat, reprezintă spor pentru condiții vătămătoare de muncă în perioada ianuarie 2010 - aprilie 2014.
A arătat că sporul pentru condiții vătămătoare de muncă pentru perioada ianuarie 2010 aprilie 2014 i-a fost acordat în mod legal prin Dispoziția Primarului corn. Vrata nr. 668/30.09.2007, în baza prevederilor art. 16 alin. 1 al OUG nr. 6/2007 și a Buletinului de măsurători al câmpului radioelectric nr. 302/_ din 30.10.2007 emis de Societatea Naționala de Radiocomunicații S.A.
A menționat că pe toată perioadă cât a lucrat la Primăria comunei Vrata, a lucrat în condiții de munca vătămătoare, nivelul radiațiilor fiind mai mare astfel cum reiese din ultimul Raport de încercări cu numărul 302-04/1049 din 15.04.2014 emis de Societatea Naționala de Radiocomunicații S.A.
De asemenea, dispoziția de imputare a cărui anulare o solicită este nelegală, întrucât nu îndeplinește condițiile specifice de forma si fond ale actului administrativ individual, nu este motivata corect si concret in drept si fapt, in sensul indicării corect a temeiului legal si factural al emiterii actului. În acest sens în dispoziția contestată este indicată ca temei Legea 53/2003 - Codul muncii, actualizată în condițiile în care este funcționar public, iar din cuprinsul acesteia nu rezultă individualizarea sumelor imputate, perioada în care s-a produs prejudiciul și în ce constă presupusul prejudiciu, identificarea prejudiciului ca întindere în timp și cuantum și nu este posibilă identificarea sumelor datorate, creanța nefiind certă, lichidă și exigibilă, aspect ce încalcă dispozițiile Legii nr. 24/2000.
Astfel, emiterea acestei dispoziții de imputare nu a fost realizată în condițiile pentru răspunderea patrimonială a funcționarului public așa cum este reglementata în CAP. VIII din Statutul funcționarului public. Aceste drepturi salariate au fost acordate în baza unor dispoziții ale ordonatorului principal de credite, respectiv dispoziția nr. 668/30.09.2007, drepturi ce au fost incluse in execuția bugetara pe anii 2010, 2011, 2012, 2013 și 2014 prin Hotărâri ale Consiliului local Vrata. Dispozițiile si hotărârile arătate anterior, prin care se acorda aceste drepturi bănești, nu au fost contestate in instanța ca ar fi ilegale, astfel că până la încetarea efectelor juridice se bucura de prezumția de legalitate, ce incumba cele doua prezumții de autenticitate si veridicitate.
Sporurile imputate au fost acordate in perioada ianuarie 2010 - aprilie 2014, în cauza fiind aplicabilă Legea nr.188/1999 actualizata, care în art.85 alin. 3 se prevede că dreptul conducătorului autorității sau instituției publice de a emite ordinul sau dispoziția de imputare se prescrie in termen de 3 ani de la data producerii pagubei, pentru perioada ianuarie 2010 - august 2011 fiind prescris dreptul primarului de a emite dispoziția de imputare deoarece de la producerea pagubei (sumele încasate în aceasta perioada) a trecut mai mult de trei ani.
Mai mult decât atât în recunoașterea drepturilor salariale avute a fost emisă Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice si care a recunoscut acordarea anumitor sporuri personalului angajat in cadrul autorităților publice locale si pentru uniformizarea sistemului de salarizare.
De asemenea, consideră că este nelegală și decizia de imputare a sumelor încasate ca urmare a greșitei încadrări, în condițiile în care pentru declanșarea răspunderii civile împotriva unui funcționar public, în temeiul art. 72 din Legea 188/1999, este necesară dovedirea culpei acestuia.
În apărare pârâta nu a depus întâmpinare.
Examinând cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată în temeiul art.15 în condițiile art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 se reține că este întemeiată și va fi admisă pentru următoarele considerente:
Prin dispoziția nr.209/12.09.2014 a Primarului comunei Vrata a fost imputată reclamantei D. M., secretar al comunei Vrata, suma de 4.438 lei încasată necuvenit constând în plăți salariale nelegale în perioada ianuarie 2010-aprilie 2014.
La emiterea acestei dispoziții s-a avut în vedere procesul verbal de inspecție nr.CV 13.682/30.06.2014 emis de Serviciul de Inspecție Economico-Financiară C. M., din cadrul Direcției Regionale a Finanțelor Publice C. și dispozițiile art.84 lit.b și art.85 din Legea nr.188/1999.
Prin cererea dedusă judecății în cauza de față reclamanta a solicitat anularea dispoziției nr.209/12.09.2014 a Primarului comunei Vrata, precum și suspendarea executării acestei dispoziții, în temeiul art.14 din Legea nr.554/2004 până la soluționarea cauzei printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă.
Potrivit art.15 din Legea nr.554/2004 „suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond.
Conform art.14 alin.1 „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate.
Prin „caz bine justificat”, Legea nr.554/2004 are în vedere, potrivit art.2 lit.t, existența unor împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar „paguba iminentă” a fost definită, în art.2 lit.ș din același act normativ, ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Cele două condiții prevăzute în art. 14, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă sunt reciproc determinate, în sensul că pericolul producerii unei pagube iminente determină cazul bine justificat.
Ca principiu în dreptul administrativ român operează prezumția de legalitate a actelor administrative, care sunt executorii din oficiu.
Această prezumție nu poate însă determina inaplicabilitatea dispozițiilor privind suspendarea actului administrativ fiscal, concluzie la care se ajunge dacă se absolutizează prezumția de legalitate de care se bucură actele administrative.
Prin urmare, prezumția de legalitate în materia executării actului administrativ are drept consecință doar caracterul executoriu din oficiu al actului administrativ însă nu poate împieta asupra prerogativei legale a instanței de a dispune asupra suspendării executării actului administrativ.
Instituția suspendării unui act administrativ reprezintă creația legislativă, în baza căreia judecătorul investit cu soluționarea unei astfel de cereri apreciază dacă sunt întrunite cele două condiții și vizează tocmai posibilitatea suspendării unui act administrativ, până la pronunțarea instanței, dată la care este consfințită legalitatea sau nelegalitatea acestuia.
Referitor la condiția cazului bine justificat, instanța constată că în raport de înscrisurile depuse la dosar și de actele normative aplicabile în speță, există împrejurări referitoare la starea de fapt și de drept, care creează îndoieli serioase cu privire la legalitatea actului administrativ contestat, putând fi reținută existența unui caz bine justificat.
Astfel, motivele invocate de reclamant constând în legalitatea acordării sporului pentru condiții vătămătoare prin Dispoziția Primarului comunei Vrata nr. 668/30.09.2007, dispoziție ce nu a fost anulată sau revocată, neîndeplinirea condițiilor specifice de formă și fond ale actului administrativ, neîndeplinirea condițiilor privind răspunderea patrimonială a funcționarului public, intervenirea prescripției dreptului de a emite dispoziția de imputare pentru drepturile aferente perioadei ianuarie 2010 - august 2011, intervenirea amnistiei fiscale conform art.1 și 2 alin.1 din Legea nr.124/2014 constituie împrejurări legate de starea de fapt și de drept de natură să creeze o îndoială serioasă în privința actelor administrativ – fiscale contestate.
În ceea ce privește paguba iminentă, instanța consideră că reclamanta a făcut dovada producerii unei astfel de pagube, așa cum este aceasta definită de art.2 lit.ș din Legea nr.554/2004, deoarece prin executarea dispoziției de imputare contestate se cauzează reclamantei un prejudiciu material viitor și previzibil constând în diminuarea drepturilor salariale cu până la 1/3 din venitul lunar net, până la recuperarea sumei imputate.
Ținând seama de recomandările R/89/8/13.09.1989 și R/16/2003 ale Comitetului de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă, pentru a evita excesul de putere din partea angajatorului și de circumstanțele cauzei, se apreciază că executarea actului administrativ este de natură a crea pagube serioase, care pot să aibă consecințe negative în patrimoniul reclamantei.
În consecință, se apreciază că în cauză sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, privind cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube, urmând a se admite cererea privind suspendarea actului administrativ, până la soluționarea definitivă a prezentei cauze.
În vederea soluționării cauzei, instanța consideră necesar a se solicita de la Primăria comunei Vrata, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, documentația care a stat la baza emiterii Dispoziției nr. 209/12.08.2014 a Primarului comunei Vrata, motiv pentru care va acorda un nou termen de judecată și va dispune întocmirea unei adrese în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de suspendare a executării formulată de reclamanta D. M., domiciliată în com. Vrata, ., având CNP_, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ - Teritorială ., jud. M.
Dispune suspendarea executării dispoziției nr.209/12.08.2014 emisă de Primarul comunei Vrata până la soluționarea definitivă a prezentei cauze.
Executorie de drept conform art.15 alin.(3) Legea nr. 554/2004.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul M..
Emiterea unei adrese către Primăria comunei Vrata pentru a se înainta, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, documentația care a stat la baza emiterii dispoziției nr. 209/12.08.2014 a Primarului comunei Vrata.
Pronunțată în ședința publică din 24 noiembrie 2014.
Președinte, A. B. | ||
Grefier, R. S. |
Red.A.B./tehnored.R.S.
26 Noiembrie 2014
4 ex./4 pag.
Cod operator 2626
| ← Pretentii. Sentința nr. 786/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretentii. Sentința nr. 633/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
