Obligaţia de a face. Sentința nr. 1199/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1199/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 03-04-2014 în dosarul nr. 12139/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 1199/2014
Ședința publică de la 03 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier G. M.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul C. I. C., și pârâtul U. S. HARET, având ca obiect obligația de a face și a cererii de chemare în garanție formulată de pârâtul U. S. HARET în contradictoriu cu M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru reclamant av. D. A., lipsă pârâtul și chematul în garanție.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care nemaifiind alte cereri s-a declarat încheiată cercetarea judecătorească și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, constatându-se cauza în stare de judecată s-a reținut cauza pentru soluționare.
Reclamantul prin av. D. A. a solicitat respingerea excepțiilor invocate de chematul în garanție și a celorlalte cereri și admiterea acțiunii și a cererii de chemare în garanție cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și onorariu de avocat.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la această instanță la 18.12.2013, reclamantul C. I. C. a chemat în judecată pârâtul U. "S. HARET" BUCUREȘTI (USH) pentru a fi obligat la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă, în termen de 30 de zile de la pronunțarea sentinței cu cheltuieli de judecată.
În motivare, a susținut în principal că a urmat cursurile USH, Facultatea de Educație Fizică și Sport, fiind absolvent în promoția 2009.
Ca urmare a promovării examenului de licență în sesiunea februarie 2009 i s-a eliberat adeverința nr. 335/10.03.2010 cu termen de valabilitate de maxim 12 luni. Potrivit adeverinței a dobândit calitatea de licențiat iar la expirarea termenului de valabilitate a solicitat eliberarea diplomei de licență însă cererea sa nu a primit un răspuns pozitiv.
Apreciază că respingerea cererii s-a făcut în mod nelegal în raport de dispozițiile Regulamentului OMECT nr. 2284/2007, ordinului OMECT 3404/7.03.2006 și Legii nr. 84/1995.
A depus la dosar, în copie, adeverința nr. 335/10.03.2010, cerere de eliberare a actelor, adresată conducerii universității la 19.12.2011, răspunsul nr. 2845/16.12.2013 a USH.
Pârâtul U. S. Haret a formulat întâmpinare și cerere de chemare în garanție a M. Educației Naționale.
În întâmpinare a susținut că USH și-a îndeplinit obligațiile legale de a emite adeverința de studiu pentru reclamant și a făcut demersuri către M. Educației Naționale în vederea comunicării necesarului de materiale tipizate și solicitării avizului Ministerului Educației Naționale pentru actele de studiu destinate absolvenților pentru anul 2009, spre a putea comanda la societatea de tipărire . formulare în scopul livrării lor.
A mai susținut că a informat Romdidac SA, compania de material didactic desemnată de M. Educației Naționale aducându-i la cunoștință că solicită tipărirea unor formulare tipizate însă Romdidac prin mai multe adrese a comunicat că nu este în drept să tipărească și livreze formularele fără aprobarea scrisă a Ministerului Educației Naționale, sens în care a atașat copii de pe adresele la care s-a făcut referire.
În raport de răspunsul menționat a făcut demersuri la M. Educației Naționale autoritatea care gestionează tipizatele cu regim special necesare pentru eliberarea diplomei și suplimentului de diplomă solicitat de reclamant fără însă a se primi un răspuns din partea acestei autorități.
Refuzul nu este justificat în condițiile în care M. Educației Naționale sau Agenția Română de Asigurarea Calității în Învățământul Superior( ARACIS), nu au demarat nici o procedură privind încetarea activității de învățământ sau desființare prin lege a Universității S. Haret.
Prin cererea de chemare în garanție a solicitat să fie obligat M. Educației Naționale, să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și l suplimentul la diplomă pentru reclamant, în termen de 30 de zile de la pronunțarea sentinței.
Potrivit disp. art 60 (1) din Legea nr. 84/1995 formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi”. USH, având învățământ de zi autorizat sau acreditat, a putut organiza învățământul la distanță și cu frecvență redusă. Ori, din H.G. nr. 943/2009 (M.Of. nr. 608/31.10.2009) rezultă că USH avea acreditare pentru forma de ZI/FR și ca atare, avea dreptul să organizeze și forma urmată de reclamant.
Pârâtul a motivat solicitarea de admitere a cererii de chemare în garanție pe imposibilitatea efectivă de a emite diplomele de licență și a suplimentului la diplomă atâta vreme cât M. Educației Naționale nu va aproba tipărirea formularelor potrivit art. 7 din Ordinul 2284/2007 a M. Educației Naționale, fiind pus astfel în imposibilitatea de a executa hotărârea.
A depus la dosar tabelul cu adresele emise către M. Educației Naționale și adresele, practică judiciară în sensul admiterii cererii de chemare în garanție.
M. Educației Naționale a formulat întâmpinare prin care a invocat faptul că pârâtul UHS nu a întreprins demersurile complete necesare pentru obținerea aprobării legale pentru tipărirea formularelor de diplomă de licență și supliment de diplomă.
Astfel adresa 986/26.10.2009 vizează suplimentarea de diplome pentru anul 2008 și nu pentru anul 2009, iar adresele 769/25.08._, 960/8.101.2009, 1224/14.12.2009 sunt incomplete pentru că nu s-au comunicat date importante precum absolvenții, licența, specializarea, forma de învățământ etc.
A invocat inadmisibilitatea cererii de chemare în garanție întrucât între MEN și UHS nu există un raport juridic care ar putea determina admiterea unei asemenea cereri.
Admiterea cererii de chemare în judecată și garanție a MEN nu are suport legal deoarece dacă s-ar admite cererea formulată de reclamant MEN ar fi obligat să încalce actele normative privind aprobarea de formulare tipizate pentru specializări nereglementate de legiuitor.
Pe fond a învederat în principal faptul că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul I de facultate iar reclamantul nu face parte din această categorie de absolvenți situație în care nici U. nu are dreptul să elibereze acte de studii pentru programe de studii și forme de învățământ neacreditate.
A solicitat respingerea acțiunii, apreciind că din actele dosarului rezultă faptul că reclamantul a absolvit cu formă de învățământ la distanță în cadrul USH care conform ARACIS nu a fost acreditată.
Consideră că nu trebuie confundată vocația pe care o au universitățile de a organiza în cadrul facultăților forme de învățământ la distanță în specializările autorizate sau acreditate cu dreptul de a organiza școlarizarea în forma de învățământ la distanță, dreptul de a putea organiza școlarizarea incumbându-i obligația parcurgerii procedurii de autorizare/acreditare pentru aceste programe.
Studiile urmate în afara cadrului legal fiind nule, nu pot avea ca rezultat obținerea unei diplome valabile.
Urmarea unei forme de învățământ trebuie să respecte rigorile prevăzute de lege pentru procesul de învățământ, să asigure cetățeanului și statului ca beneficiar final că a fost respectată legea iar diplome sunt produsul unui proces de învățământ organizat în condițiile legii.
Apreciază că M. Educației Naționale și-a îndeplinit obligația legală de eliberarea avizului pentru ridicarea formularelor tipizate la cererea USH.
Instanța este chemată mai întâi să se pronunțe asupra excepțiilor invocate a căror analiză poate face de prisos cercetarea fondului cauzei.
Cu privire la prima excepție invocată, din probele administrate nu rezultă faptul pretins respectiv obligativitatea înscrierii tuturor datelor pretinse de MEN pentru aprobarea tipăririi formularelor tipizate, în condițiile în care în realitate refuzul rezultă din nerecunoașterea dreptului și nu a demersului pretins informal de aprobare a solicitării UHS aspecte ce vor fi analizate în cele ce urmează.
Excepția privind inadmisibilitatea cererii de chemare în garanție în temeiul menționat nu poate fi primită în condițiile în care eliberarea efectivă a diplomei de licență și suplimentului de diplomă nu se poate realiza în lipsa aprobării prealabile de către MEN a tipăririi formularelor tipizate de structura de specialitate recunoscută în conformitate cu legea.
În cauză însă, pentru analiza excepțiilor invocate este necesară și cercetarea fondului în condițiile în care se invocă faptul că reclamantul nu face parte din categoria persoanelor care a urmat o formă de învățământ acreditată pentru care s-ar recunoaște acest drept condiție în care acesta ar justifica un interes în cauză.
Din actele și lucrările dosarului instanța constată și reține că: reclamantul este licențiat al Universității „S. Haret”, Facultatea de Educație Fizică și Sport, fiind absolvent în promoția 2009, eliberându-i-se in acest sens adeverința nr. 335/10.03.2010, prin care se atestă că a obținând titlu de licențiat, termen de valabilitate al adeverinței fiind până la eliberarea diplomei de licență .
Actul nu a fost revocat sau anulat și se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate de care beneficiază orice act administrativ, USH avea obligația ca, ulterior eliberării adeverinței de studii, să elibereze și diploma de licență.
Instanța reține că USH, prin Legea nr. 443/2002, a fost înființată ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ.
Ca parte a sistemului național de învățământ, USH se bucură,conform dispozițiilor Legii nr. 84/1995, în vigoare în perioada în care reclamanta a urmat cursurile acestei instituții de învățământ superior, de autonomie universitară, care presupunea, printre altele, și dreptul comunității universitare respective de a-și conduce și de a-și exercita libertățile academice, și de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații, inclusiv dreptul de a înființa și de a asigura funcționarea facultăților, a colegiilor și a specializărilor universitare.
În aplicarea dispozițiilor Legii nr. 84/1995, MECTS a emis Ordinul nr. 3404/2006, în cuprinsul căruia se stabilește, la art. 2, că ”Admiterea în învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studiu de licență, pe baza metodologiilor stabilite de fiecare universitate”; la art. 8 prevăzându-se că ”Formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, în domeniile respective și dispun de departamente specializate”.
În raport de acest cadru normativ, care permitea universității să organizeze formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță, pentru domeniile pentru care era acreditată/autorizată să organizeze cursuri de zi, și având în vedere că Facultatea de Educație Fizică și Sport figurează ca fiind abilitată să organizeze forma de învățământ urmată de reclamant pe acest domeniu de studiu de licență, se constată că nici după încheierea perioadei de monitorizare, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 443/2002, nici după emiterea H.G. nr. 676/2007 și a H.G. nr. 635/2008, și nici după data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, factorii cu atribuții de decizie în conducerea sistemului național de educație nu au sesizat nereguli semnificative în procesul de organizare și desfășurare a procesului educațional la nivelul universității.
În aceste condiții de reglementare și în raport de conduita adoptată de organul de specialitate al administrației publice centrale, chemat să organizeze și să conducă sistemul național de educație, se apreciază că aprobarea de către USH a admiterii la forma de învățământ la distanță, pentru specializarea reclamantului, ca si pentru celelalte specializări acreditate/autorizate, corespunzătoare formei de pregătire prin cursuri de zi, ține de exercițiul autonomiei universitare, garantate prin art. 32 alin. 6 din Constituția României și Legea nr. 84/1995 în vigoare la momentul înscrierii reclamantului la Facultate.
Recunoașterea, prin chiar art. 8 din Ordinul nr. 3404/2006, emis de către MECTS a posibilității organizării de către universitățile acreditate a formei de învățământ la distanță, pentru domeniile în care acestea erau autorizate să organizeze cursuri de zi, conferă reclamantului dreptul de a cere să i se elibereze diploma de licență, însoțită de suplimentul la diplomă.
Pe de altă parte, faptul că între USH și M. Educației Naționale au apărut divergențe pe seama valabilității desfășurării formei de învățământ la distanță, pentru specializările la care se organizau și cursuri de zi acreditate/autorizate, nu poate prejudicia reclamantul care, în baza teoriei „aparenței dreptului”, s-a încrezut cu bună credință în situația prezentată de pârât și în aceste condiții, nu poate fi victima lipsei de acreditare. Aceasta cu atât mai mult cu cât M. Educației sau Agenția Romană de Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS) nu au demarat și nu au finalizat vreo procedură administrativă care să conducă la concluzia că instituția de învățământ superior a acționat în afara cadrului legal.
Astfel, având în vedere că adeverința eliberată reclamantului este valabilă, întrucât nicio autoritate administrativă sau instanță judecătorească nu s-a pronunțat în sensul revocării/constatării nulității sau anulării actului și prin urmare, produce în continuare efecte juridice, instanța apreciază că reclamantului trebuie să i se recunoască toate drepturile conferite de lege pe baza acesteia.
În raport de considerentele expuse se va admite acțiunea și dispune obligarea pârâtei U. „S. Haret” București la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului la diplomă în termenul prevăzut de art.24 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Cu privire la cererea de chemare în garanție, formulată de pârâtul USH în contradictoriu cu pârâtul M. Educației Naționale, se retine că obligația universității de a elibera diploma de licență și suplimentul la diplomă nu poate fi executată atâta timp cât M. Educației Naționale, nu aprobă tipărirea formularelor tipizate.
USH a solicitat Ministerului Educației Naționale aprobarea pentru a putea tipări formularele tipizate la Romdidac.
M. Educației Naționale afirmă însă că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu, cu toate că nici o autoritate administrativă sau instanță de judecată nu s-au pronunțat în sensul revocării sau anulării adeverinței de licență, care se bucura de prezumția de legalitate și produce efecte juridice în sensul că se recunoaște calitatea de licențiat în specializarea urmată.
În acest context, se apreciază că, atâta timp cât,nici la încheierea perioadei de monitorizare și nici ulterior acestui moment, M. Educației Naționale nu a reclamat nereguli în procesul de organizare a admiterii, al funcționarii domeniilor de studiu pentru care s-a obținut acreditarea sau autorizația de funcționare provizorie, precum și în cel al susținerii examenului de licență, organul de specialitate al administrației publice centrale, cu rol de organizator și conducător al sistemului național de educație, este obligat să recunoască valabilitatea examenului susținut de reclamantul și să ia măsurile administrative corespunzătoare care să permită satisfacerea dreptului acesteia de a i se elibera diploma de licență, în condițiile prevăzute de Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul nr. 2284 din 28 septembrie 2007, act administrativ cu caracter normativ care limitează valabilitatea adeverințelor eliberate de universitatea organizatoare a examenului de licență la maxim 12 luni.
Cum obligația pârâtului USH este corelativă obligației pârâtului Ministerului Educației Naționale de a aproba formularele tipizate, așa cum s-a reținut anterior, urmează ca cererea de chemare în garanție să fie admisă și să fie obligat M. Educației Naționale să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diplomă, pentru reclamant.
În raport de dispozițiile art. 453 (1) NCPC va fi obligat pârâtul către reclamant și chematul în garanție către pârât la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. I. C., CNP_ domiciliat în Drobeta- T. S., ., ., .,cu domiciliul procesual ales în Drobeta-T. S., ., ., . în contradictoriu cu pârâtul U. S. Haret, cu sediul în București, .. 13, sector 3 și chematul în garanție M. Educației Naționale, cu sediul în București, .. 23-30, sector 1.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de U. S. Haret împotriva Ministerului Educației Naționale.
Obligă U. S. Haret să elibereze reclamantului diploma de licență și suplimentul de diplomă iar M. Educației Naționale, să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și supliment la diplomă pentru reclamant.
Respinge excepțiile invocate de M. Educației Naționale.
Obligă U. S. Haret să plătească reclamantului 550 lei cheltuieli de judecată iar M. Educației Naționale să plătească Universității S. Haret 620 lei cheltuieli de judecată
Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 3.04.2014, la sediul Tribunalului M..
Judecător, Grefier,
O. A. M. G.
Red.O.A.
Tehn.M.G./ 5 ex.
14.04.2014
Op.date 2626/2006
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2738/2014. Tribunalul... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 971/2014. Tribunalul... → |
|---|
