Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 736/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 736/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 25-11-2014 în dosarul nr. 14141/225/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 736/2014
Ședința publică de la 25 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. Z.
Judecător C. A. F.
Grefier D. D. V.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul-petent II T. L. împotriva sentinței nr. 2401/27.06.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, intimat I. T. DE MUNCĂ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. O. M. în substituire av. F. V. pentru apelantă și consilier juridic L. P. pentru intimată, cu delegație depusă azi în ședință publică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind cereri de formulat,probe de administrat, acordă cuvântul în dezbatere.
Av. O. M. solicită admiterea apelului, respectiv admiterea plângerii pe fond. Precizează că numita II T. L. nu re personalitate juridică, astfel nu poate fi sancționată contravențional.
Consilier juridic L. P. pentru intimat, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond. Referitor la disp. Ordonanței nr. 44/16.04.2008, procesul-verbal de sancțiune și actele aferente au fost întocmite în numele titularului întreprinderii. Societatea funcționează în baza C.-ului și nu în baza CNP-ului așa cum s-a reținut prin apelul formulat.
Astfel pentru activitatea desfășurată de întreprindere, răspunde titularul acesteia, respectiv numita T. L..
Pe fond, persoana identificată la locul cauzei a declarat în fața instanței de fond că nu prezenta forme legale de muncă la momentul efectuării controlului, faptul că după acest control s-a procedat la întocmirea formelor legale de muncă, nu exonerează petenta de răspunderea pentru faptele săvârșite.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului de față, instanța constată următoarele;
Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin sentința civilă nr. 2401/27.06.2014 a respins plângerea contravențională formulată de petenta T. L.-ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ MEHEDINTI.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/09.10.2013 încheiat de intimată, petenta a fost sancționată contravențional cu suma de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 16 alin. 1, art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 .
În fapt, s-a reținut că la data de 09.10.2013 în urma controlului efectuat la punctul de lucru al petentei, numita F. M. a fost găsită în activitate și a declarat scris că lucrează ca barman din data de 02.10.2013, ora 10,00, nu a semnat contract individual de muncă de la acea dată și nu negociase salariul, dar lucra 4 ore/zi.
Pe fond, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța a verificat legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, și analizând probele administrate, reține următoarele:
Sub aspectul legalității întocmirii procesului verbal de contravenție . nr._/09.10.2013, se observă că acesta este întocmit cu respectarea tuturor cerințelor prev. art. 16 si 17 din O.G.2/2001.
Astfel, în speță nu au fost identificate motive de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care să poată fi invocate din oficiu, iar eventualele deficiențe de formă ale procesului-verbal de contravenție care trebuie să cuprindă elementele cerute de art. 16 din OG nr. 2/2001, sunt sancționate cu nulitatea relativă care nu poate fi invocată decât de partea interesată.
În speță, petenta nu a invocat și nici nu a dovedit vătămarea care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului verbal contestat.
Analizând procesul verbal de contravenție contestat la mențiunea contravenient este precizat numele T. L.-titular care este organizată ca întreprindere individuală, fiind persoană fizică și nu persoană juridică, care nu are personalitate juridică potrivit art.22 din OUG nr.44/2008.
Așa cum se poate observa din extrasul Revisal anexat, petenta a întocmit contract individual de muncă martorei F. M. abia începând cu data de 07.10.2013, deși la momentul efectuării controlului aceasta a fost identificată în activitate.
Instanța a reținut că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.Chiar, petenta în nota de relații din data de 03.10.2013 a recunoscut săvârșirea faptei contravenționale, precizând că la data efectuării controlului, F. M. nu avea întocmit contract de muncă.
Față de faptul că procesul-verbal se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și legalitate în ceea ce privește împrejurările percepute cu propriile simțuri de agentul constatator, prezumție pe care petentul nu a răsturnat-o, instanța va reține că procesul-verbal este temeinic.
Prin urmare, ținându-se cont și de împrejurarea că în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului – verbal, acesta beneficiază în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta T. L.-ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, prin acre a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea apelului a arătat că a formulat plângere contravenționala împotriva procesului-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor ., numărul_, încheiat la data de 09.10.2013, de către I. T. DE munca M., prin care a fost sancționată cu amendă contravenționala in cuantum de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. la art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003 in baza art. 260 alin. 1 lit. e din același act normativ, solicitând admiterea plângerii si anularea procesului-verbal încheiat, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale
Instanța de fond, a respins plângerea formulată, cu motivarea ca nu a făcut dovada existentei unei alte situații de fapt decât cea reținuta in sarcină prin procesul-verbal de contravenție si ca nu a răsturnat prezumția relativa de veridicitate si legalitate in ceea ce privește procesul-verbal. Hotărârea instanței de fond este nelegala.
La data de 09.10.2013, a fost sancționată contravențional pentru faptul ca, la data de 02.10.2013, orele 12.30, ar fi primit la munca, fără a întocmi contract individual de munca pe numita F. M.. Cele consemnate in procesul-verbal nu corespund realității.
Astfel, in ziua respectiva, numita F. M., nu presta activitate pentru întreprindere. Acesta venise la punctul de lucru al întreprinderii pentru a se întâlni cu titularul întreprinderii si a negocia daca vor încheia un contract individual de munca. In acea zi, după o discuție prealabila, titularul întreprinderii i-a făcut acesteia o prezentare a activității pe care urma sa o desfășoare. In acea zi, s-au discutat doar aspecte prealabile desfășurării activității de ospătar. După discuții, titularul a luat legătura cu contabilul întreprinderii si cu persoana care asigura instruirea in domeniul securității si sănătății in munca, pentru a face demersuri in vederea încheierii contractului individual de munca.
acest contract încheindu-se intre cele doua părți in forma scrisa, numita F. urmând sa înceapă activitatea in zilele următoare. La momentul controlului, numita F. M. aștepta pe titularul întreprinderii, pentru ca, acesta se deplasase la I.T.M. M. sa depună Revisal-ul. Cum, persoana respectiva nu presta activitate pentru societate, la acel moment, a considerat că nu pot fi sancționați pentru contravenția reținute in sarcina noastră.
Pe de alta parte, conform definiției data de art. 2 din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, in sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
g) întreprindere individuală - întreprinderea economică, tară personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică;"
Ordonanță de Urgență nr. 44 din 16 aprilie 2008, prevede la: "Art. 22 că întreprinderea individuală nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului și la art. 23 că întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii”.
Prin urmare, întreprinderea individuala nu are personalitate juridica si prin urmare, nu poate fi sancționată contravențional. Acest lucru reiese si din definiția personalității juridice, după cum urmează: „personalitate juridica: forma de unitate economica ce se ocupa de exploatarea de bunuri ale statului prin personalitate juridica proprie si gestiune separata de aceea a statului, dar legata . mica de bugetul statului prin rezultatele financiare sau personalitate juridica: veniturile realizate din faptele de comerț de către persoane fizice sau asociații fără personalitate juridica, din prestări de servicii, altele decât cele realizate din profesii liberale, precum si cele obținute din practicarea unei meserii."
Întreprinderea individuala nu îndeplinește condițiile prevăzute de Decretul nr. 31/1954 cu privire la persoanele fizice si juridice, așa cum rezulta din dispoz. art. 26: „Sunt, în condițiile legii, persoane juridice:
a)organele locale ale puterii de stat, organele centrale locale ale administrației
de stat și celelalte instituții de stat. dacă au un plan de cheltuieli propriu și
dreptul să dispună independent de creditele bugetare acordate:
b) întreprinderile și organizațiile economice de stat și celelalte organizații socialiste de stat cu gospodărire socialistă deplină: ( legea menționează expres ca întreprinderile individuale NU au personalitate juridica)
c) gospodăriile agricole colective, celelalte organizații cooperatiste și orice organizații obștești, ca și societățile de colaborare economică, dacă potrivit
d) legii ori actului administrativ care le înființează sau potrivit prevederilor actului de înființare ori statului au un patrimoniu distinct;
d) instituțiile anexe, dacă au un plan de cheltuieli propriu și dreptul să dispună independent de creditele acordate, precum și întreprinderile anexe, dacă au gospodărire socialistă deplină;
e) orice altă organizație socialistă care are o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu afectat realizării unui anume scop în acord cu interesul obștesc. "
A subliniat cele trei condiții: organizare proprie (care la întreprinderea individuala lipsește), patrimoniu propriu (care nu exista la întreprinderea individuala) si scop propriu (numai asta exista la întreprinderea individuala). Întreprinderea individuala nu are cod fiscal, folosește CNP, deci nu are personalitate juridica. Neavând personalitate juridica, întreprinderea individuala nu are nici capacitate juridica de folosința sau de exercițiu.
Având in vedere cele expuse mai sus, am solicitat instanței ne admită plângerea contravenționala, sa anuleze procesul verbal si sa ne exonereze de la plata amenzii contravenționale.
Din depoziția martorului audiat in cauza a rezultat o stare de fapt contrara celei reținute in procesul-verbal si anume ca, la data controlului, numita F. M., nu era angajata societății si nu presta activitate pentru societate, ci negocia cu administratorul societății Încheierea contractului individual de munca. Depoziția martorului se coroborează intru totul cu ansamblul probator, rezultând ca, am făcut dovada contrara celor reținute in procesul-verbal.
În drept și-a întemeiat apelul pe disp. art. 466 și urm. Cod Procedură Civilă si art. 14, 16, 19. 25, 27 si 31-36 din O.G. 2/2001.
În apărare, la data de 16.09.2014, prin serviciul registratură, intimatul I. T. DE MUNCĂ MEHEDINTI a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat împotriva sentinței nr. 2401/27.06.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._ .
Astfel, prin sentința civilă nr.2401/27.06.2014 instanța de fond a apreciat petenta a săvârșit contravenția reținuta in sarcina sa prin procesul verbal de contravenție nr._/09.10.2013, primind-o la muncă pe numita F. M. fără a-l întocmi forme legale de angajare anterior începerii activității potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Codul Muncii.
Starea de fapt constatată in momentul efectuării controlului a fost confirmata atât de către persoana identificată în activitate F. M. cât și din analizarea registrului electronic de evidenta a salariaților Revisal din care rezulta faptul că deși aceasta desfășura activitate în data de 02.10.2013 data efectuării controlului, angajatorul i-a încheiat contract individual de muncă abia cu data de 07.10.2013.
Mai mult, starea de fapt consemnată de către inspectorii de muncă din cadrul ITAA M. în cadrul procesului verbal de sancțiune contestat a fost confirmată chiar de către titularul întreprinderii individuale T. L. în nota de constatare încheiată cu ocazia efectuării controlului, precizând că nu a întocmit contract individual de muncă numitei F. M., urmând să-l întocmească ulterior.
Persoana identificată în activitate a fost audiată ca martor precizând în fața instanței de fond faptul că la data efectuării controlului nu avea întocmit contract individual de muncă, urmând să semneze contractual ziua următoare.
Instanța de fond a apreciat si a analizat corect toate probele existent la dosar, din înscrisurile administrate in cauza de către apelanta petenta se poate observa faptul ca acestea au fost întocmite pro causa.
Astfel, contractual individual de muncă al numitei F. M. nu exista la data efectuării controlului aceasta neavând nici o cunoștința despre existenta unui astfel de înscris, aspect ce rezulta și din extrasul Revisal.
Faptul ca ulterior controlului apelanta petenta a transmis contractual individual de muncă al numitei F. M. nu o exonerează de răspundere pentru fapta săvârșita și nu presupune ca toate înscrisurile anexate plângerii contravenționale formulata au fost întocmite în ordine cronologică potrivit dispozițiilor legale sau că ar fi existat in momentul efectuării controlului, instanța de fond apreciind în mod corect probele administrate.
La data de 02.10.2013 numita F. M. se afla singura la punctul de lucru aparținând apelantei petente, desfășurând activitatea de barman, însa angajatorul i-a întocmit contractual individual de muncă abia cu data de 07.10.2013, demontând încă o data faptul că la momentul controlului acesta persoană nu avea forme legale de angajare.
Finalizarea controlului s-a făcut în prezența titularului T. L. care a semnat și ștampilat fără obiecțiuni toate actele de control însușindu-și deficiențele constatate și obligându-se la remedierea acestora.
Motivele invocate de către apelanta petenta în apelul formulat sunt nefondate având în vedere că potrivit dispozițiilor Codului Muncii nu este permisă desfășurarea activității fără forme legale nici o zi, aceasta fiind intenția legiuitorului atunci când a prevăzut necesitatea întocmirii contractului individual de muncă anterior începerii activității.
Art.16 alin. 1 din Codul muncii, stabilește în mod imperativ obligația angajatorului de a încheia contracte individuale de muncă salariaților, în formă scrisă, anterior începerii raportului de muncă. Cum forma scrisă este cerută de lege ad probaționem, dovada existenței contractului individual de muncă, se face doar cu prezentarea acestuia in materialitatea sa. Ca urmare, pe lângă faptul că existența contractului individual de muncă nu poate fi prezumată, nici o altă dovadă nu poate fi administrată pentru a se demonstra existența acestuia.
Fapta prezintă un grad mare de pericol social deoarece, abia după momentul încheierii contractului individual de muncă salariații dobândesc drepturile prevăzute de lege, drepturi ce izvorăsc din calitatea lor de salariați ( vechime în muncă, drepturi de pensie, dreptul la șomaj, dreptul la asigurări de sănătate, dreptul la concedii etc. ) iar raportul juridic de muncă, există, doar între persoanele care sunt parte într-un contract individual de muncă. De altfel, conform prevederilor art. 16 alin.4 din Codul Muncii, doar „Munca prestată în temeiul unui contract individual de munca îi conferă salariatului vechime în muncă".
Faptul că ulterior controlului, petenta a înțeles să-și respecte obligațiile legale întocmind contract individual de muncă salariatei menționate nu o exonerează de răspundere pentru fapta săvârșită și nici nu diminuează gradul de pericol social al faptei săvârșite. o astfel de atitudine nu ar face decât să încurajeze angajatorii în a utiliza astfel de practici cu speranța că atunci când vor fi depistați folosind munca la negru vor putea ocoli încă o dată legea, prin îndeplinirea ulterior controlului a obligațiilor menționate.
Faptele săvârșite reprezintă abateri grave de la legislația muncii, care din înscrisurile existente a rezultat că au fost săvârșite în cunoștință de cauză de către angajator.
în fața organelor de control persoanele identificate în activitate prezintă realitatea existent la momentul respectiv, neavând nici un motiv să dea o declarație eronată în special în fața inspectorilor de muncă care au rolul de a verifica dacă le sunt respectate drepturile stabilite de lege.
În mod corect instanța de fond a înlăturat înscrisurile administrate de către petenta ca fiind întocmite pro causa, a apreciat gradul de pericol social al faptei săvârșite ca fiind ridicat ,luând în considerare încercarea de a induce în eroare instanța de judecată.
În sentința pronunțată instanța de fond a apreciat că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentei încălcarea obligațiilor prevăzute de art.16 alin. 1 din Codul Muncii și implicit sancționarea acestuia potrivit legii, astfel că procesul verbal de contravenție se bucură în continuare de prezumția de temeinicie instituită de lege în favoarea sa, nefiind dovedită o altă stare de fapt.
Astfel, a rezultat in mod cert faptul ca apelanta petenta folosea persoane care aveau o situație financiara dificila pentru propriul interes fără a lua in considerare consecințele prestării muncii la negru si faptul ca aceste persoane nu beneficiază de nici unul din drepturile prevăzute de lege, acestea fiind întotdeauna partea slabă dintr-un raport de muncă.
Referitor la motivele de nulitate invocate de către apelanta petenta cu privire la dispozițiile OUG nr.44/2008 a precizat următoarele:
Având in vedere dispozițiile OUG nr.44/2008 actualizata, privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale se poate observa faptul ca sancțiunea contravenționala aplicata prin procesul verbal de contravenție nr._/09.10.2013 s-a aplicat persoanei fizice T. L. ținând cont de calitatea sa de titular al întreprinderii Individuale pe care o reprezintă si nu întreprinderii Individuale T. L. care nu are personalitate juridica potrivit art.22 din OUG nr. 44/2008.
Analizând procesul verbal de sancțiune contestat se poate observa faptul ca inspectorul de muncă a barat noțiunea „persoana juridică" ( persoana juridică/fizică) rezultând în mod clar faptul că sancțiunea s-a aplicat persoanei fizice T. L. pentru calitatea sa de titular al întreprinderii Individuale și nu entității menționate.
Amenda contravențională s-a aplicat pentru neregulile constatate la locul de muncă organizat de T. L. ca titular al unei întreprinderi individuale, fiind una din modalitățile prevăzută de lege pentru ca o persoană fizică să poate desfășura activități economice.
Persoana fizică T. L. pentru faptul că desfășoară o activitate economică sub incidența dispozițiilor OUG nr.44/2008 actualizată este identificată în evidentele tuturor organelor statului (ITM, AFP etc) cu specificarea calității sale de titular întreprindere individuală.
De asemenea, analizând procesul verbal de sancțiune contestat, la mențiunea „CONTRAVENIENT" este precizat numele T. L. - titular, aspect care rezultă și din axena nr. 1 la procesul verbal de control nr._ /03.10.2013 in care este precizat faptul că a fost verificată numita T. L. care este organizată ca întreprindere individuală, fiind persoană fizică nu persoană juridică.
Având în vedere cele menționate considerăm că apelanta petenta a fost în eroare cu privire la aprecierea corectă a subiectului activ al contravenției și la interpretarea dispozițiilor legale în materie, neanalizând în profunzime procesul verbal de sancțiune contestat.
Aceste aspecte au fost constatate și de către instanța de fond, aspectele menționate fiind invocate și prin plângerea contravențională formulată.
La data de 01.10.2014, prin serviciul registratură, apelanta a depus răspuns la întâmpinare formulată de intimată, prin care a reiterat motivele invocate în apel.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, instanța apreciază că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor articolului 477 din NCPC, instanța se va pronunța asupra cererii de apel în limitele efectului devolutiv al acestei căi de atac determinat de ceea ce s-a apelat.
Prin cererea de apel de la filele 3 și 4 ale prezentului dosar, apelanta a invocat pe de o parte faptul că persoana identificată de organele de control nu presta activitate în realitate, iar pe de altă parte faptul că sancțiunea nu a fost aplicată persoanei care a săvârșit contravenția, și anume persoana fizică, ci unei persoane juridice fără personalitate juridică.
Asupra acestor motive de apel, instanța va reține că prin procesul verbal de contravenție s-a aplicat sancțiunea contravențională întreprinderii familiale numită I.I. T. L., așa cum se poate observa din conținutul procesului verbal de la fila 4 din dosarul instanței de fond.
Astfel, se menționează că de săvârșirea faptelor se face vinovat contravenientul I.I. T. L., adică întreprinderea familială, iar nu persoana fizică T. L..
În acest fel, instanța de apel reține că apărările intimatei I. T. DE MUNCĂ de la fila 21 a dosarului instanței de apel sunt unele neîntemeiate, deoarece se menționează de către aceasta că în fapt sancțiunea a fost aplicată persoanei fizice T. L., recunoscându-se în același timp faptul că în temeiul dispozițiilor articolului 22 din Ordonanța de Urgență cu numărul 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, întreprinderea individuală nu are personalitate juridică.
Conform acestei prevederi legale, întreprinderea individuală nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului, iar conform dispoziției articolului 30 alineatul 1din Ordonanța de Urgență cu numărul 44/2008 Întreprinderea familială nu are patrimoniu propriu și nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului. În plus, în temeiul dispoziției articolului 31 din legea de mai sus, membrii întreprinderii familiale sunt comercianți persoane fizice de la data înregistrării acesteia în registrul comerțului și răspund solidar și indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit, și, în completare, cu întreg patrimoniul, corespunzător cotelor de participare prevăzute la art. 29 alin. (1).
Prin urmare, aceste dispoziții legale instituie în mod clar calitatea de titular al drepturilor și obligațiilor întreprinderii familiale membrilor întreprinderii, în cazul de față fiind vorba de o singură persoană, și anume T. L..
Întreprinderea familială nu are personalitate juridică, ceea ce determină ca aceasta să nu poată fi subiect al drepturilor și obligațiilor civile, respectiv să nu poată fi sancționată printr-un proces verbal de contravenție, cum este cazul de față.
Sancțiunea are a se aplica persoanei fizice care are calitatea de membru al întreprinderii, ori în cauza de față, așa cum s-a arătat mai sus, sancțiunea a fost aplicată întreprinderii familiale fără personalitate juridică.
Prin urmare, calea de atac a apelului din prezenta cauză este una întemeiată pentru acest motiv, instanța urmând a admite calea de atac și a schimba în totalitate sentința în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesului verbal de contravenție.
Față de sancțiunea care intervine în cazul aplicării sancțiunii contravenționale unui subiect de drept fără personalitate juridică, instanța de apel nu va analiza și cel de-al doilea motiv de apel, și anume acela care vizează inexistența faptei contravenționale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul apelantul-petent II T. L. cu sediul in .-Ocol, județul M., înregistrata la O.R.C. de pe lângă Tribunalul M. sub nr. F25 / 32 / 2006, având C.U.I._ împotriva sentinței nr. 2401/27.06.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._, intimat fiind I. T. DE MUNCĂ, cu sediul in municipiul Drobeta Turnu Severin, Bulevardul C. I, numărul 3, județul M.
Schimbă în totalitatea sentința atacată în sensul că admite plângerea contravențională și anulează procesul verbal de contravenție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.11.2014, la sediul Tribunalului M.
Președinte, D. Z. | Judecător, C. A. F. | |
Grefier, D. D. V. |
Red D.Z.Tehn.D.D.V
Ex. 4 / pag. 8
Data: 12 Decembrie 2014
Cod operator 2626
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Pretentii. Sentința nr. 2430/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
