Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 1407/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1407/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 24-04-2014 în dosarul nr. 1895/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 1407
Ședința publică de la 24 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier G. M.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul Ulcerușe S. reprezentat prin Sindicatul Liber al Polițiștilor „Pro Jure 2007” și pârâții M. Afacerilor Interne și I. Județean de Poliție M., având ca obiect plată drepturi salariale.
La apelul a răspuns consilier juridic C. I. pentru pârâtul I. Județean de Poliție M., lipsă reclamantul și pârâtul M. Afacerilor Interne.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri și cauza fiind în stare de judecată sa-declarat încheiată cercetarea judecătorească și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la această instanță la 18.03.2014, ca urmare a disjungerii din dosarul_/101/2013, reclamantul Ulcerușe S. reprezentat prin Sindicatul Liber al Polițiștilor „Pro Jure 2007”, a chemat în judecată pârâții M. Afacerilor Interne, I. Județean de Poliție M. pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului I. Județean de Politie M., la calculul si plata premiului anual ( salariul al 13-lea) aferent anului 2010 în conformitate cu prevederile art.25, din Legea 330/2009.
În motivare a susținut în principal că potrivit art. 25 din Legea 330/2009 „pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un salariu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul în care se face premierea”
În condițiile legii în vigoare în anul 2010, dreptul de a primi acest salariu anual s-a născut la data de 1.01.2010 și s-a continuat pe tot parcursul anului calendaristic până la 31.12.2010.
Chiar dacă la 1.01.2011 a intrat în vigoare art. 25 din Legea 285/2010, având dispoziții care nu mai prevăd acordarea premiului anual, acestea nu se aplică retroactiv pentru anul 2010, în raport de art. 53 din Constituția României, art. 1 din Protocolul Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, art. 1 din NCC.
Dreptul solicitat, fiind un drept de natură salarială constituie un bun în înțelesul art. 1 din Protocolul Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, în sensul că nici o persoană nu poate fi lipsită de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și principiile generale ale dreptului internațional.
În dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri și orice alte probe ce se vor dovedi utile, pertinente si concludente cauzei, depunând și practică judiciară în sensul admiterii acțiunii.
Pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A motivat că potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/ 2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, se dispune încetarea acordării premiului anual începând cu luna ianuarie 2011 și se prevede că aceste sume vor fi incluse în creșterile salariate ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, în acord cu dispozițiile legii.
C. Constituțională prin Deciziile nr. l15/ 09.02.2012 publicată în M.O. nr.230 din 05.04.2012, nr.257/ 20.03.2012, publicată în M.O. nr.331 din 16.05.2012 a constatat că excepțiile de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 8 din Legea nr. 285/2010 sunt neîntemeiate.
De asemenea, în ceea ce privește premiile în bani acordate angajaților, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1615 din 20.12.2011, a precizat că sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție.
De altfel, art. 25 alin.4 teza finală din Legea-cadru nr.330/ 2009, prevedea acordarea acestui premiu începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul și nu impunea o modalitate de executare, astfel că legiuitorul poate să reglementeze o modalitate de plată eșalonată care să satisfacă și să mențină un echilibru rezonabil, pe de o parte, între interesele angajaților și, pe de altă parte, interesul public sub aspectul gestionării resurselor bugetare în contextul crizei economice.
Prin urmare, nu se poate reține încălcarea prevederilor Legii nr. 330/ 2009 și nici dreptul la proprietate.
De asemenea, nu se poate reține nici încălcarea principiul neretroactivității legii civile, consacrat de art.15 alin.2 din Constituție, întrucât dispozițiile art.8 din Legea nr. 285/ 2010, prin conținutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivității legi.
Conform prevederilor art. 126 din Constituția României, justiția se înfăptuiește în numele legii, ea este unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecători sunt independenți și se supun numai legi. Instanțele judecătorești nu pot decât să respecte și să aplice legea și nicidecum să o modifice, înlăturând dispoziții ale ei.
În același sens, s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1325/ 04.12.2008. referitor la excepția de neconstituționalitate a O.G. nr. 137/ 2000.
Conform prevederilor art. 61 din Constituția României, Parlamentul, și, prin delegare legislativă, în condițiile art.115 din Constituția României, Guvernul, au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală, iar instanțele judecătorești au doar misiunea constituțională de a realiza justiția, de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
Prin urmare, misiunea instanței de judecată este aceea de a realiza justiția, potrivit art.126 alin. 1 din Constituție, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
În concluzie, a considerat că nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate privată, întrucât, deși premiul anual pe anul 2010 reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, pe care angajatul o are asupra angajatorului și constituie un "bun" în sensul art. l din Primul Protocol adițional la Convenție, dispozițiile de lege criticate de reclamant prevăd, în același timp, doar modalitatea prin care statul urmează să-si execute întru-totul această obligație financiară, în forma arătată mai sus, fără a fi afectate în nici un fel cuantumul sau întinderea acestei creanțe, iar, în consecință, instituția a procedat în mod corect punând în aplicare dispozițiile Legii nr. 285/ 2010.
Pârâtul Ministerului Afacerilor Interne a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pentru a fi parte în proces trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitate procesuală, capacitate procesuală și existența unui interes. Calitatea procesuală pasivă presupune existența identității între persoana pârâtului (M.A.I.) și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
Titlul de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului, respectiv al obligației, ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății, concretizat în speță în drepturi bănești, ca rezultat al raportului de serviciu încheiat de persoana care a formulat acțiunea.
În prezenta cauză, M. Afacerilor Interne nu figurează ca subiect al raportului de serviciu încheiat de reclamant.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.A.I., se reține că este întemeiată urmând a fi primită.
Calitatea procesuală este definită ca fiind existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății, precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic.
Reclamantul are raporturi de serviciu cu Inspectoratul de Poliție al județului M. și se apreciază că obligația achitării drepturile salariale aparține numai acestei instituții. Faptul că M.A.I. este ordonator principal de credite, iar potrivit art.21 din Legea nr.500/2002 ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii, nu conferă acestui pârât calitate procesuală pasivă în situația în care nu este titular de obligații în raportul juridic dedus judecății.
Cu privire la fondul cauzei se reține că reclamantul angajat al Inspectoratului de Poliție al județului M. solicită obligarea pârâților la plata premiului anual aferent anului 2010.
Potrivit art.25 alin.1 din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în vigoare până la data de 01.01.2011, pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea.
Conform art.8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi.
Prin Decizia nr. 115 din 9 februarie 2012, Curtea Constituțională a analizat constituționalitatea prevederilor art.8 din Legea nr. 285/2010, constatând că „nu se poate reține încălcarea principiului neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. Dispozițiile art. 8 din Legea nr. 285/2010, prin conținutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivități legii”.
Mai mult, instanța reține că prin decizia nr.1655/28.12.2010, Curtea Constituțională a soluționat obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum și, în special, ale art.1 din lege, constatând că dispozițiile sunt constituționale.
Curtea Constituțională a analizat printr-o decizie definitivă și general obligatorie constituționalitatea Legii nr. 285/2010 situație în care nu pot fi reținute criticile reclamanților referitoare la încălcarea Constituției și în consecință nici cele privind încălcarea art.1 Cod civil.
Constatarea anterioară a constituționalității Legii nr.285/2010 nu împiedică însă judecătorul național să verifice dacă aplicarea legii în concret nu produce efecte contrare Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit art. 1 Protocol 1 al CEDO „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor”.
Instanța reține că, în jurisprudența sa (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că ține de marja de apreciere a statului acordarea beneficiilor plătite din fonduri publice angajaților săi. Statul poate introduce, suspenda sau înceta plata acestor beneficii, adoptând în acest sens modificările legislative corespunzătoare. Însă, în cazul în care o dispoziție legală în vigoare prevede acordarea unor asemenea beneficii, iar condițiile prevăzute de lege sunt îndeplinite, autoritățile statului nu pot refuza în mod deliberat plata acestora pe perioada cât prevederile legale sunt în vigoare.
În cauză, se constată că legiuitorul, prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizația de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeași lege.
Așadar, cum beneficiul premiului anual pe 2010 este astfel recunoscut de către legiuitor, fiind modificată modalitatea de acordare, și anume eșalonat și succesiv, respectiv prin creșterea, în mod corespunzător, a cuantumului salariului/soldei/indemnizației de bază, se apreciază că nu se încalcă art. 1 din Protocolul 1 la Convenție.
Prin Decizia nr. 21/2013 ÎCCJ a admis recursul în interesul legii și ”Stabilește că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, nemaiputând fi acordat în forma supusă vechii reglementări.”
Prin urmare, se apreciază că față de prevederile art. 8 din Legea nr. 285/2010, acțiunea formulată de reclamant este neîntemeiată și va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul Ulcerușe S., reprezentat prin Sindicatul Liber al Polițiștilor „Pro Jure 2007”, cu sediul în Drobeta-T.-S., ..75, județul M., împotriva pârâților M. Afacerilor Interne cu sediul în București, Piața Revoluției nr. 1 A și I. Județean de Poliție M. cu sediul în Drobeta-T.-S., ..75, județ M..
Cu recurs în 30 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședința publică din 24.04.2014 la Tribunalul M..
Judecător, Grefier,
O. A. M. G.
Red. O.A.
Tehn. M.G./ 5 ex.
30.04.2014
Op.date 2626/2006
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 661/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 173/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
