Pretentii. Sentința nr. 1411/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1411/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 25-04-2014 în dosarul nr. 11332/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentință nr. 1411/2014
Ședința publică de la 25 Aprilie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. L. B.
Grefier L. C. M.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul A. G. și pârâtele Administrația F. pentru Mediu, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., având ca obiect pretenții - restituirea sumei de 3.343.00 - dobânda fiscală 3.343,00 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat Ș. A. pentru reclamant, lipsind pârâtele.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la dosar s-a depus de către pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., prin serviciul registratură, întâmpinare, în 3 exemplare.
Un exemplar de pe întâmpinarea formulată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. se comunică în sală apărătorului reclamantului care arată că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea observării acesteia.
Instanța constată că la dosar nu a fost depus actul de proprietate al autoturismului.
Avocat Ș. A. precizează că la fila nr.26 din dosar de află certificatul de înmatriculare tradus din limba franceză care reprezintă actul de proprietate al autoturismului pe numele reclamantului. De asemenea, depune la dosar dovada achitării onorariului de avocat și arată că reclamantul a renunțat la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale.
Instanța pune în discuție excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M..
Avocat Ș. A. solicită respingerea excepției dreptului la acțiune invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. întrucât cererea de chemare în judecată a fost făcută înlăuntrul termenului de 5 ani prevăzut de lege.
Instanța respinge excepția prescripției dreptului la acțiune motivat de faptul că taxa de poluare a fost achitată la data de 25.07.2008, termenul de prescripție curge de la data de 01.01.2009 iar cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Tribunalul M. la data de 29.11.2013, înaintea împlinirii termenului de 5 ani prevăzut de lege.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori probe de administrat, constatând terminată cercetarea procesului, instanța declară deschise dezbaterile în fond.
Avocat Ș. A. solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtelor la plata sumei de 3343 lei reprezentând taxă de poluare pentru autovehicule achitată la Trezoreria Drobeta Turnu Severin prin chitanța . nr._/25.07.2008, cu cheltuieli de judecată.
Instanța, rămânând în deliberare, a pronunțat următoarea sentință.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 29.11.2013 și înregistrată sub nr._, reclamantul A. G. a chemat în judecată pârâtele Administrația F. pentru Mediu, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 3343 lei reprezentând taxa specială de poluare pentru autoturismul second-hand achiziționat, reactualizată cu dobânda legală,cu cheltuieli de judecată .
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a cumpărat un autoturism second-hand marca Renault Laguna și pentru a-l înmatricula în România a fost obligat să plătească o taxă de înmatriculare la data de 25.07.2008 în valoare de 3.343 lei. Precizează reclamantul că plata acestei taxe este o obligație derivată din reglementările Codului Fiscal, capitolul „Taxa de poluare pentru autoturisme și autovehicule”, reglementare în vigoare de la 1 ianuarie 2007 și care contravine Tratatului Comunității Europene care în art.90 interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului.
Mai arată reclamantul că prin încasarea acestei taxe nu a fost respectat principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne, iar din analiza dispozițiilor legale rezultă că taxa este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, în cazul unei noi înmatriculări, taxa nu este percepută.
Reclamantul a depus la dosar, în copie, înscrisuri: actul de identitate, adresa nr. MH_/25.11.2013, cartea de identitate a vehiculului, certificatul de înmatriculare al autoturismului tradus din limba franceză, certificat de autenticitate . nr._, decizia și referatul de calcul al taxei de poluare, chitanța . nr._/25.07.2008, cererea de restituire nr._/20.11.2013, certificatul de înmatriculare al autoturismului emis de autoritățile române.
Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, pe excepție sau pe fond .
In conformitate cu dispozițiile art. 70 Cod procedura fiscala, " cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal in termen de 45 de zile de la înregistrare".
Potrivit art.135 Cod procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, "dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui in care a luat naștere dreptul la compensare sau restituire." Reclamantul a plătit taxa în anul 2008 și s-a adresat cu cerere de restituire la instanța de judecată în anul 2014, astfel că, de la data nașterii dreptului la restituire al reclamantului și până la data la care a introdus cererea, au trecut 5 ani. Pe cale de consecința, acțiunea in cauza pendinte este prescrisa.
Prescripția dreptului la acțiune s-a împlinit la data de 01.01.2014, data la care s-a împlinit si termenul de 5 ani prevăzut pentru recuperarea creanțelor fiscale, potrivit art. 135 Cod pr. fiscala.
Art. 124 Cod pr.fisc. are doua teze: prima se refera la termenul de 45 de zile la expirarea căruia incepe sa curgă dobânda si a doua teza prevede obligația contribuabilului de a cere restituirea dobânzii la organul fiscal.
CJUE, prin decizia preliminară data in cauza C-565/11, M. I. împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu si Administrației F. pentru Mediu, s-a pronunțat numai asupra primei teze a art. 124 si a statuat ca revine ordinei juridice interne a fiecărui stat membru atribuția de a prevedea condițiile in care se impune acordarea unor astfel de dobânzi, in special rata si modul de calcul al acestor dobânzi.
In concluzie, fata de cele invocate in fapt si in drept, solicitam respingerea acțiunii, pe excepție sau in fond.
Pe de altă parte,pe fond,se precizează că norma de reglementare la momentul plații, O.U.G. nr. 50/2008, este contrara dispozițiilor dreptului comunitar european, pe motiv ca este destinata sa diminueze introducerea in România a unor autoturisme second hand deja înmatriculate . membru UE, favorizând vânzarea autoturismelor second hand deja înmatriculate in România si, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse in România.
Printr-o jurisprudența constanta, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a considerat ca prevederile art.110 alin.1 TFUE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne fata de produsele care se afla deja pe piața interna si cele de import.
Curtea a statuat ca exista o încălcare a art.110 alin.1 TFUE atunci cand impozitul aplicat produsului de import si cel aplicat produsului național similar sunt calculate diferit si dupa modele diferite, care conduc, chiar si in cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import (a se vedea Hotărârea Weigel o Austriei, Hotărârea Nasadi si N. o Bulgariei si Hotărârea Brezezinski o Poloniei). Astfel, in temeiul acestei dispoziții comunitare, in concret, impozitele, in speța taxa auto, aplicate asupra produselor provenind din alte state membre nu pot fi superioare celor aplicate produselor naționale similare.
Referitor la acordarea dobânzii aferenta taxei pe poluare, s-a susținut ca suma de referința se calculează si se plătește potrivit normelor prevăzute in art. 124 Cod procedura fiscala.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 124 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, "pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobânda din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.117 alin. (2) si (21) sau la art. 70, dupa caz, pana la data stingerii prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor".
Reclamantul a formulat cerere precizatoare prin care a renunțat la judecata petitului privind acordarea dobânzii.
Prin încheierea de ședință din data de 28.03.2014 s-a dispus conceptarea și citarea în cauză în calitate de pârâtă a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C..
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Autoturismul achiziționat de reclamant este din categoria M1, are capacitatea cilindrică 1870. Autoturismul a fost fabricat în anul 2003 și înmatriculat pentru prima data într-un stat al Uniunii Europene. A fost cumpărat de reclamant din Franța, care s-a prezentat la autoritățile române în vederea înmatriculării autoturismului pentru prima data în România.
Pentru înmatricularea autoturismului susmenționat, reclamantul a achitat suma de 3343 lei, dovada fiind chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și . nr._/25.07.2008 emisă de Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin.
Problema de drept care se pune în cauza este dacă legislația internă potrivit căreia reclamantul ar datora taxa pe poluare este compatibilă cu prevederile legislației internaționale, comunitare și nu în ultimul rând celei naționale.
Potrivit O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datorează această taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) si N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuinței nr. 211/2003 (art. 3). Autoturismul reclamantului nu intră în categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare (art. 3 alin 2 si art. 9 alin.1). Obligația de plata a taxei de poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4 lit. a), fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand. Deoarece O.U.G. nr. 50/2008 a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14 alin 1), rezultă ca taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă (art. 5 alin 1).
Pentru a interpreta corect acest act normativ și a identifica intenția legiuitorului, se va utiliza interpretarea teleologică (după scop).Astfel, in expunerea de motive care însoțește proiectul de lege privind aprobarea O.U.G. nr. 50/2008 depus la Parlament sub nr. PL-x 536/10.09.2008, este menționat în mod expres că dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecință ar fi fost facilitarea intrării în România a unui număr foarte mare de autovehicule second - hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achiziționate datorita prețului foarte mic. Așadar, s-a dorit ca taxa pe poluare, al cărui scop este, în principiu, corect – „poluatorul plătește” -, să aibă ca efect imediat diminuarea introducerii în România a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un alt stat membru.
Potrivit O.U.G. nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cm3 și care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligația de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 (art. II). Aceste prevederi se aplică până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv (art. III).
O.U.G. nr. 208/2008 a fost abrogată prin O.U.G. nr. 218/2008 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. Conform art. III al acesteia, (1) autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cm3, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008. Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cm3, precum și tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 3, înmatriculate pentru prima dată în afară Uniunii Europene și care se înmatriculează în România, li se aplică taxele prevăzute în anexele nr. 1 și 2. Așadar, se creează o diferență de tratament fiscal între mașinile noi și cele vechi, înmatriculate în România după . O.U.G. nr. 50/2008.
Rezultă că pentru autovehiculul second-hand în cauză, care face parte din categoria M1 si nu are norma de poluare Euro 4, reclamantul ar datora taxa de poluare, indiferent când are loc - după data de 1 iulie 2008 - prima înmatriculare în România.
Art. 90 paragraful l din Tratatul de instituire a Comunității Europene prevede: ,,Nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natura, mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect produselor naționale similare”.
Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne. Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a O.U.G. nr. 50/2008 iar reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementarii comunitare.
Instanța constată că, într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național. Acesta rezultă din două argumente. Astfel,de la 1 ianuarie 2007, România este stat membru al Uniunii Europene iar potrivit art.148 din Constituție, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 (alin.4).
De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.
Cel de-al doilea argument este jurisprudența Curții de Justiție Europene.
Prin Decizia în cauza C./Enel (1964), Curtea de Justiție Europeana a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca bază legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa pe poluare a fost introdusă în legislația internă de abia în anul 2008.
De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), aceeași instanța a stabilit ca judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acesta contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.
Analizând dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008 cu modificările ulterioare, rezultă că pentru un autoturism produs in România sau în alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România. Dar se percepe această taxă de poluare la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru UE, dacă este înmatriculat pentru prima dată în România.
Reglementată în acest mod, taxa pe poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru, cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal sa achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 218/2008, intenția legiuitorului de a influența alegerea consumatorilor a devenit mai evidentă: a fost înlăturată taxa de poluare pentru autoturismele noi, Euro 4, capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cm3 (or, este de notorietate că în România sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici) care se înmatriculează pentru prima dată în România în perioada 15.12._09, astfel încât consumatorii sunt direcționați fie spre un autoturism nou, fie spre un autoturism second-hand deja înmatriculat in România. In acest fel,s-a protejat producția interna, aspect ce reiese explicit din preambulul O.U.G. nr. 208/2008 si 218/2008, potrivita căruia: `Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia româneasca, iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare.
O.U.G. nr. 50/2008 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinata să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor (CJE, hotărârea din 7 mai 1987, cauza 193/85, Cooperativa Co-Frutta Srl).
Tribunalul mai remarcă un alt tip de discriminare: între persoanele care au solicitat înmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 și cele care înmatriculează autoturisme ulterior; doar aceste din urmă persoane plătesc taxa de poluare, deși este evident că poluează și autoturismele primei categorii de persoane cele înmatriculate ulterior. Discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul înmatriculării, deși din preambulul O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului „poluatorul plătește”.
De altfel, chiar în cauza T. pronunțată la 7.04.2011 de Curtea de Justiție Europeană s-a stabilit că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Această concluzie este întărită și de hotărârea C‑263/10 N. din 7 iulie 2011„ Impozite interne – Articolul 110 TFUE – Taxă pe poluare aplicată cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculelor” care reține că o reglementare precum OUG nr. 50/2008 are ca efect faptul că autovehiculele de ocazie importate și caracterizate printr‑o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri mari a cuantumului taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. În aceste condiții, reglementarea națională menționată are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.
Aceleași considerații se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de OUG nr. 50/2008, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 208/2008, OUG nr. 218/2008, OUG nr. 7/2009 și, respectiv, OUG nr. 117/2009. Astfel, din dosarul cauzei rezultă că toate versiunile de modificare a OUG nr. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr‑o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
Având în vedere toate aceste considerente, precum și dispozițiile menționate, instanța va admite în parte acțiunea reclamantului in sensul că vor fi obligate pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., Administrația F. pentru Mediu să restituie reclamantului suma de 3.343 lei reprezentând taxă de poluare pentru autoturism achitată prin chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții . nr._/25.07.2008 emisă de Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin.
Se va lua act că reclamantul a renunțat la judecata petitului privind acordarea dobânzii.
In conformitate cu disp. art. 451 si urm. C.p.c., vor fi obligate aceleași pârâte să plătească suma de 800 lei cheltuieli de judecată către reclamantă reprezentând taxa de timbru și onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul A. G., CNP_, cu domiciliul în mun. Drobeta Turnu Severin, Mareșal A., nr.16, ., ., cu domiciliu procesual ales la Cabinet Avocat Ș. A., cu sediul în mun. Drobeta Turnu Severin, ., ., ., județul M. în contradictoriu cu pârâtele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., cu sediul în mun. C., .. 2, județul D., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, . nr.1, județul M., Administrația F. pentru Mediu, cu sediul in București, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, sector 6.
Obligă pârâtele să restituie suma de 3343 lei reprezentând taxă de poluare pentru autovehicule achitată prin chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții . nr._/25.07.2008 emisă de Trezoreria mun. Dr. Tr. S..
Ia act că reclamantul a renunțat la judecata pețitului privind acordarea dobânzii .
Obligă pârâtele să plătească suma de 800 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare,cerere de recurs ce se va depune la Tribunalul M. .
Pronunțată în ședința publică de la 25 Aprilie 2014 la sediul Tribunalului M..
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. M.L.B./ Tehnored L.M.
Ex. 6/28.05.2014
Cod operator 2626
| ← Pretentii. Sentința nr. 3229/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|
