Pretentii. Sentința nr. 2381/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2381/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 01-09-2014 în dosarul nr. 3453/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 2381/2014
Ședința publică de la 01 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. Z.
Grefier O. E. C.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta B. C. și pe pârâtele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat G. R. în substituire avocat D. D. pentru reclamantă, lipsă fiind părțile.
Conform art. 131 Cod procedură civilă, instanța din oficiu procedează la verificarea competenței generale, materiale și teritoriale de a judeca pricina și constată că este competentă cu soluționarea prezentei cauze în temeiul art. 95 pct.1 Cod procedură civilă rap. la art. 10 alin.1 teza I și art. 10 alin. 3 din Legea 554/2004.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, constatându-se cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul părților prezente pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtelor la plata dobânzii pentru suma de 2115 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, dobândă calculată de la data plății și până la momentul restituirii efective a taxei.
De asemenea aceasta solicită acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru urmând ca onorariul de avocat să îl solicite pe cale separată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarea situație de fapt:
Prin cererea adresată acestei instanței la data de 14.05.2014 și înregistrată sub nr._ reclamanta B. C. în contradictoriu cu pârâtele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Serviciul Fiscal Orășenesc Baia de A. și Administrația F. pentru Mediu a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtelor la restituirea sumei de sumei de 2366 lei reprezentând dobânzii pentru suma de 2115 lei ce a reprezentat taxa de poluare achitata cu chitanța . nr._/26.11.2008, de la data de 26.11.2008 când a achitat aceasta taxa pana la data 10.02.2014 - data la care suma de 2115 lei i s-a restituit și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a achiziționat autoturismul marca Ford Fiesta, achitând taxa de poluare in suma de 2115 lei potrivit actului administrativ, talon pentru încasarea de impozite si taxe . nr._/26.11.2008, întrucât funcționarii din cadrul Serviciului de înmatriculări au refuzat înmatricularea mașinii.
Aceasta suma i-a fost restituita în data de 10.02.2014 în baza Sent.nr. 2703/13.03.2013, definitiva prin respingerea recursului, pronunțata de către Tribunalul M. în dosarul nr._ .
Prin Adresa nr.MH_/15.04.2014 reclamanta a solicitat Direcția Regionala a Finanțelor Publice C. pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. plata dobânzii aferente duratei indisponibilizării sumei de bani plătită cu titlu de taxă de poluare, aceasta respingându-i solicitarea.
Prin Sent.nr. 2703/13.03.2013, definitivă prin respingerea recursului, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul M. stabilește că această taxă de poluare pe care a achitat-o este nelegală, o taxă care încalcă normele europene. Prin urmare, conform soluției dispuse de către CJUE în cauza I. contra României, reclamantul a considerat că statul este obligat să-i plătească o despăgubire adecvată în funcție de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii pentru perioada cuprinsă între data plătii fără temei a taxei în cauză si data restituirii acesteia.
Deși, potrivit dispozițiilor art. 124 din Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 70 Cod procedură fiscală, respectiv a termenului de 45 de zile de la înregistrarea cererii de restituire a taxei, prin Hotărârea din data de 18.04.2013, Curtea de Justiție a decis însa, ca aceasta prevedere este incorecta, iar statul trebuie sa plătească dobânda de când a încasat efectiv banii.
Curtea constată că, acordându-se dobânda începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei încalcă principiul efectivității care impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei (a se vedea Hotărârea Littlewoods Retail si alții).
Astfel, un regim, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu respectă principiul efectivității și dă dreptul la o despăgubire adecvată în funcție de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii si survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plătii fără temei a taxei în cauză si data restituirii acesteia.
Curtea concluzionează că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Autoritatea unei hotărâri preliminare constă în forța obligatorie a acesteia față de instanța care a solicitat-o si instanțele care ar judeca cauza în căile de atac, si în aplicabilitatea generală față de celelalte instanțe. Hotărârile preliminare produc în principiu efecte retroactive de la data emiterii actului si, pe cale de excepție, de la data indicată de către Curte în hotărârea respectivă.
O hotărâre preliminară produce efecte atât în cauza în care a fost solicitată cât si alte cauze, întrucât interpretarea face corp comun cu dispozițiile interpretate pe care le completează. Curtea de altfel folosește sintagma de a "spune dreptul" („dit pour droit") în dispozitivul hotărârilor privind interpretarea, ceea ce sugerează că exprimă o regulă de drept sau mai exact că îi oferă o nouă formulare(R.Kovar,"Effets des arrêts préjudiciels de la Cour de justice", pag.3).
Interpretarea dată de către Curte obligă instanțele naționale investite cu litigiul în cadrul căruia a fost solicitată interpretarea, dar autoritatea acestor hotărâri depășește aceste limite având în vedere că si alte instanțe naționale sunt obligate să respecte autoritatea hotărârilor privind interpretarea pronunțate de către Curte si nu pot da o altă interpretare din proprie inițiativă textelor deja interpretate de către Curte. Insă instanțele dispun de o alternativă: fie se conformează interpretării oferite de către Curte, fie solicită Curții pronunțarea unei noi hotărâri preliminare în interpretare.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.194 C.proc.civ., art. 1528 C.civ., Legea nr.554/2004, Constituția României, Tratatului Comunității Europene, Cod procedură fiscală, decizia C.J.U.E. in cauza C-565/11, I. contra România.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: dovada îndeplinirii procedurii prealabile, adeverință, chitanța . nr._/26.11.2008, sentință nr. 2703/13.03.2013 a Tribunalului M. pronunțată în dosarul nr._ și carte de identitate vehicul.
La data de 17.06.2014 Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. în nume propriu și pentru Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă.
Pe cale de excepție, față de data introducerii cererii de chemare în judecată, a invocat prescripția dreptului la acțiune.
Astfel, potrivit art. 135 Cod procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, "dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la compensare sau restituire.", reclamantul a plătit taxa în anul 2008 și s-a adresat cu cerere de restituire la instanța de judecată în anul 2014, astfel că, de la data nașterii dreptului la restituire al reclamantului și până la data la care a introdus cererea, au trecut 5 ani.
A apreciat că prescripția dreptului la acțiune s-a împlinit la data de 01.01.2014, dată la care s-a împlinit și termenul de 5 ani prevăzut pentru recuperarea creanțelor fiscale, potrivit art.135 Cod procedură fiscală.
Pe fondul cauzei a arătat că suma de referință se calculează și se plătește potrivit normelor prevăzute în art. 124 Cod procedură fiscală.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 124 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, "pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) si (21) sau la art. 70, după caz, până la data stingerii prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor".
În conformitate cu dispozițiile art. 70 Cod procedură fiscală, "cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare".
A arătat că art. 124 Cod procedură fiscală are două teze: prima se referă la termenul de 45 de zile la expirarea căruia începe să curgă dobânda și a doua teză prevede obligația contribuabilului de a cere restituirea dobânzii la organul fiscal.
CJUE, prin decizia preliminară dată în cauza C-565/11 - M. I. împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu și Administrației F. pentru Mediu - s-a pronunțat numai asupra primei teze a art. 124 și a statuat că revine ordinei juridice interne a fiecărui stat membru atribuția de a prevedea condițiile în care se impune acordarea unor astfel de dobânzi, în special rata și modul de calcul al acestor dobânzi.
La data de 23.06.2014 reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune iar pe fond admiterea acțiunii.
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, a solicitat respingerea acesteia având in vedere ca, la data de 26.02.2013, reclamanta a solicitat instanței, in contradictoriu cu AFP Dr. Tr. S. si AFM București, restituirea sumei reprezentând taxa de poluare.
A arătat că prin sentința nr. 2703/13.03.2013 pronunțata de Tribunalul M. in dosarul nr._ definitiva prin respingerea recursului, instanțele judecătorești au admis cererea reclamantului si au obligat paratele la restituirea sumei de 2.115 lei reprezentând taxa de poluare.
Or, a apreciat că este evident ca, prin formularea acestei cereri de chemare in judecata si fata de faptul ca dobânda este un accesoriu al obligației principale, cursul prescripției a fost întrerupt, astfel încat prezenta acțiune este formulata in termen legal, fara depășirea termenului de prescripție de 5 ani.
In ceea ce privește fondul cauzei, a considerat ca reclamanta este îndreptățit la plata sumei de 2.366 lei reprezentând dobânda legala fiscala aferenta sumei de 2.115 lei, suma ce a reprezentat contravaloarea taxei de poluare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În baza art. 248 Cod procedură civilă instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate în cauză.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., instanța reține următoarele:
Conform dispozițiilor articolului 131 din Codul de procedură fiscală, dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept. De asemenea, în temeiul articolului 12 din decretul cu numărul 167/1958, în cazul când un debitor este obligat la prestațiuni succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestațiuni se stinge printr-o prescripție deosebită. Ca atare, pentru plata unei creanțe fiscale nedatorate, cum este cea de față, se poate solicita restituirea și a dobânzii, calculându-se un termen de 5 ani începând cu data de 01.01.2009.
Prin urmare, acțiunea de restituirea a dobânzii trebuia formulată începând cu data de 01.01.2014.
Reclamanta a formulat prezenta acțiune în data de 14.05.2014, și ca atare pentru perioada anului 2008, adică cea cuprinsă între data pății, 26.11.2008 și finele anului, 31.12.2008, dreptul de creanță este prescris.
Însă începând cu data de 01.01.2009 dreptul solicitat nu este prescris, deoarece pentru anul 2009 termenul de prescripție se calculează începând cu data de 01.01.2010, adică socotind un termen de 5 ani de introducere a acțiunii prescripția intervine de abia în data de 01.01.2015.
Reclamanta prin cererea înregistrată sub nr._, a solicitat restituirea sumei de 2115 lei achitată cu chitanța . nr._/26.11.2008, reprezentând taxă pe poluare pentru autoturismul second – hand achiziționat, cerere ce a fost admisă prin sentința nr. 2703/13.03.2013, fiind obligate pârâtele Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin și Administrația F. pentru Mediu să restituie reclamantei 2115 lei.
Cu dispoziție de plată, pârâta Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin a dispus restituirea către reclamantă a sumei de 2115 lei.
Prin acțiunea de față, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la plata sumei de 2366 lei ce reprezintă dobânda legală aferente sumei de 2115 lei, achitată cu chitanța . nr._/26.11.2008 reprezentând taxă pe poluare.
Instanța reține că potrivit art.124 Cod procedură fiscală,pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Instanța constată însă că, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu o întrebare preliminară de către Tribunalul Sibiu (cauza M. I., C-565/11) prin care s-a solicitat să se stabilească dacă „principiile echivalenței, efectivității și proporționalității remediilor pentru încălcările dreptului Uniunii ocazionate particularilor prin aplicarea unei legislații neconforme cu dreptul Uniunii, rezultate din jurisprudența Curții, coroborate cu dreptul de proprietate, instituit de articolul 6 TUE și de articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, pot fi interpretate ca opunându‑se unor dispoziții de drept intern care restrâng cuantumul prejudiciului susceptibil de a fi recuperat de particularul al cărui drept a fost încălcat”. Prin Hotărârea din 18 aprilie 2013, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat că Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Astfel, întrucât dispozițiile art.124 Cod procedură fiscală privitoare la momentul de la care curge dobânda legală sunt contrare dreptului comunitar, acestea vor fi înlăturate de la aplicare astfel încât celui vătămat să i se asigure protecția juridică eficientă conferită de principiul priorității dreptului comunitar.
Prin urmare, se apreciază că, reclamanta are dreptul la plata dobânzii legale în materie fiscală calculată de la data de 01.01.2009 și până la data de 10.02.2014 – data restituirii taxei de poluare, cuantumul acesteia urmând a fi stabilit de către organul fiscal.
De asemenea, în considerentele deciziei CJUE de mai sus se arată că această pierdere depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia. În acest fel, se menționează că paguba produsă este cuantificată ca fiind aceea echivalentă cu suma ce produce dobândă între data plății nedatorate și data restituirii.
Pentru aceste considerente, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâtele să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumei de 2115 lei calculată conform Codului de procedură fiscală, achitată cu titlul de taxă de poluare pentru autovehicule cu chitanța . nr._/26.11.2008, calculată de la data de 01.01.2009 și până la data de 10.02.2014 – data restituirii taxei de poluare.
În baza art.453 alin.1 C.pr.civ. va obliga pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 237 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 26.11._08.
Admite acțiunea formulată de reclamanta B. C., CNP_ cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, .. 3, . 3, apartament 13, județul M., cu domiciliul procesual ales în Drobeta Turnu Severin, .. FN, județul M., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., nr. 1, județul M., Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., cu sediul în municipiul C., .. 2, județul D. și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, ..294, corp A, sectorul 6.
Obligă pârâtele să restituie reclamantei dobânda legală aferentă sumei de 2115 lei calculată conform Codului de procedură fiscală, achitată cu titlul de taxă de poluare pentru autovehicule cu chitanța . nr._/26.11.2008, calculată de la data de 01.01.2009 și până la data de 10.02.2014 – data restituirii taxei de poluare.
Obligă pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. și Administrația F. pentru Mediu să plătească reclamantei suma de 237 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cale de atac care se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședință publică azi 01.09.2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, Grefier,
D. Z. O. E. C.
Red. D.Z./Tehnored. O.E.C.
6 ex./ 5 pagini
16 Septembrie 2014
cod operator 2626
| ← Pretentii. Sentința nr. 1042/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretentii. Sentința nr. 2506/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
