Pretentii. Sentința nr. 2454/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2454/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 10-09-2014 în dosarul nr. 3154/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. ADMINISTRATIV ȘI F.
SENTINȚA Nr. 2454/2014
Ședința publică de la 10 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C.
Grefier A. N. I.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul V. M G.-G. și pe pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., S. F. VÂNJU-M. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, având ca obiect pretenții suma de 3.008 lei reprezentând dobânda fiscală aferentă sumei de 3.156 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul personal, lipsă fiind pârâtele.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, din oficiu, văzând dispozițiile art. 131 Noul Cod de procedură civilă, fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, verificând competența generală, materială și teritorială a Tribunalului M., constată si stabilește că Tribunalul M.-Secția a II a Civilă, de C. Administrativ si F. este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece prezenta pricină, în raport de disp. 95 pct.1 C. pr. civ. rap. la art. 10 alin. 1 teza 1 din Legea nr. 554/2004, litigiul fiind de competența instanțelor judecătorești române, a cărui soluționare în primă instanță revine tribunalului administrativ-fiscal de la domiciliul reclamantului, potrivit alegerii de competență făcută conform art. 10 alin.3 din Legea nr. 554/200, domiciliu ce se află în localitatea Pătulele, județul M., localitate aflată în circumscripția Tribunalului M..
Având în vedere că nu este necesară administrarea altui probatoriu în cauză, instanța apreciază că nu se mai impune estimarea duratei necesare cercetării procesului în temeiul art. 238 alin. 1 Noul Cod procedură civilă.
În raport de aceste aspecte, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Apărătorul reclamantului având cuvântul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Față de probele solicitate de părți, apreciind ca fiind legale (nu sunt oprite de legea materiala sau procesuala), verosimile (nu contravin legilor naturii, nu tind la dovedirea unor fapte imposibile),pertinente (au legătura cu obiectul procesului), utile (folosesc soluționării cauzei) și concludente (poartă asupra unor împrejurări care sunt de natură să duca la soluționarea cauzei), în temeiul disp.art.255 coroborat cu disp.art.258 NCPC, va încuviința pentru reclamant, proba cu înscrisuri.
Constată că față de obiectul pricinii depunerea întâmpinării este obligatorie conform art. 208 alin.1 C. proc. civila, că pârâta Administrația F. pentru Mediu, deși legal citată la data de 16.05.2014, persoana împuternicită să primească actele de procedură semnând personal dovada de înmânare a actului de procedura și aplicând ștampila (fila 43 dosar), nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut de disp. art.201 alin.1 C. proc. civilă, astfel încât potrivit disp. art. 208 alin. 2 C. proc. civilă este decăzută din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Reclamantul, arată că nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat ori excepții de invocat.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau alte incidente de soluționat, instanța, în raport de dispozițiile art. 392 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul asupra excepțiilor tardivității cererii și prescripției dreptului material la acțiune invocate de pârâtele AJFP M. și SFO Vînju M. cât și asupra fondului cauzei.
Reclamantul, având cuvântul, solicită respingerea excepțiilor iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtelor la plata sumei de 3.008 lei reprezentând dobânda aferentă sumei de 3.156 lei achitată cu titlu de taxă pe poluare, cu cheltuieli de judecată.
Având în vedere disp. art. 394 alin.1 Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre deliberare.
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față,
Prin cererea adresată la data de 29.04.2014 și înregistrată pe rolul Tribunalului M. sub nr._ reclamantul V. M. G.-G. în contradictoriu cu pârâții Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., S. F. Orășenesc Vînju M. și Administrația F. pentru Mediu a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 3.008 lei reprezentând dobânda aferentă sumei de 3.156 lei achitată cu titlu de taxă pe poluare, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că a achiziționat în data de 20.12.2007 autoturismul marca AUDI, iar pentru a-l înmatricula în România a fost obligat să plătească o taxă de poluare în vederea înmatriculării în cuantum de 3.156 lei.
Taxa a fost percepută în baza O.U.G nr. 50/2008, fiind plătită prin chitanța . nr._ din 04.07.2008.
A precizat că, taxa de poluare pentru autoturisme este ilegală, aceasta fiind percepută în baza unor texte legale inaplicabile în dreptul intern, urmare a aplicării dispozițiilor art. 148 alin. 2) și 4) din Constituție, potrivit cărora României îi revine obligația de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, în speță art. 90 paragraful 1 și art. 234 din Tratatul privind Instituirea Comunității Europene.
D. urmare, prin Decizia nr. 3517/2011 din 14.11.2011 a Curții de Apel C., rămasă definitivă și irevocabilă, suma de 3.156 lei reprezentând contravaloare taxă de poluare, i-a fost restituită la data de 27.12.2011, fapt pentru solicită acordarea pentru perioada 04.07._11 a dobânzi fiscale corespunzătoare.
Doctrina de drept civil a stabilit că pentru a se naște raportul juridic în temeiul căruia accipiensul va fi obligat la restituirea către solvens a ceea ce a primit ca plată nedatorată, este necesară întrunirea a două condiții:
A.Prestația pe care solvensul a executat-o trebuie să fi avut semnificația operației
juridice a unei plăți, să fie așadar cu titlu de plată.
Din câte se poate observa cu ușurință, raportul juridic ce este dedus judecății în prezentul dosar îndeplinește această condiție. Plata a fost făcută în schimbul chitanței . 1 nr._ din 04.07.2008, suma 3.156 lei intrând în contul trezoreriei Ministerului Finanțelor Publice deschis pe numele Administrației F. pentru Mediu.
B.Datoria în vederea căreia s-a făcut plata să nu existe din punct de vedere juridic în
raporturile dintre solvens și accipiens.
În speța de față raportul juridic dedus judecății s-a născut din momentul în care a fost efectuată plata, deoarece prevederile din O.U.G nr. 50/2008 erau implicit abrogate.
A precizat că procedura prealabilă cu Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. prin S. F. Orășenesc Vînju - M. s-a efectuat, dovadă stând în acest sens cererea nr._ din data 12.03.2014.
În drept a invocat dispozițiile art. 1.345, art. 1.347 alin. 1, art. 1.526 alin. 1, art. 1.530 - 1.531, art. 1.535, art. 1.635 alin. 1 și art. 1.636 - 1.637 Cod civil,
| ← Pretentii. Sentința nr. 1804/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|
