Anulare act administrativ. Sentința nr. 168/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 168/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 09-02-2015 în dosarul nr. 1782/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. A. ȘI FISCAL
Sentința Nr. 168/2015
Ședința publică de la 09 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. Z.
Grefier O. E. C.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta D. A. și pe pârâții P. B. DE A., U. A. TERITORIALĂ B. DE A. - REPREZENTATĂ PRIN PRIMAR, B. T., V. M., C. L., S. I., V. I., V. D. și O. M., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat P. C. pentru reclamantă și pârâta C. L., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este nelegal îndeplinită cu pârâta B. T..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, de către pârâta V. M. întâmpinare, după care,
Pârâta C. L. învederează instanței faptul că pârâta B. T. este decedată.
Avocat P. C. arată că reclamanta înțelege să renunțe la judecată față de pârâta B. T. întrucât aceasta este decedată anterior formulării cererii de chemare în judecată.
Pârâta C. L. depune la dosar, în copie, un set de înscrisuri în dovedire constând în sentința nr. 5/14.01.2015 pronunțată de Judecătoria B. de A. în dosarul nr._, comunicarea ordonanței de clasare din data de 09.01.2015, decizia nr. 297/24.06.2014 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, raport de expertiză tehnică judiciară, sentința nr. 311/12.05.2010 pronunțată de Judecătoria B. de A. în dosarul nr._, contract de vânzare cumpărare din data de 19.10.1972, autorizație pentru înstrăinare nr. 3359/37 din 19.10.1972, memoriu, declarație, act de vânzare, chitanță, adeverință nr. 1659/03.03.2010, adeverință nr. 1364/03.10.1994, adeverință 4407/17.07.2013, adeverință nr. 5976/14.09.2011, adeverință nr. 6682/03.10.2008, carte de identitate, supliment la raportul de expertiză tehnică judiciară, declarații de martori, interogatoriu și note de ședință.
Instanța, în temeiul art. 254 alin. 5 Cod procedură civilă, acordă cuvântul părților prezente asupra probatoriului ce este necesar a fi administrat în cauză.
Reprezentantul reclamantei solicită încuviințarea probei cu interogatoriul pârâților pentru a demonstra lipsa calității de proprietari a acestora.
Pârâta C. L. lasă la aprecierea instanței încuviințarea acestei probe.
Instanța respinge cererea de încuviințare a probei cu interogatoriul pârâților apreciind faptul că vecinătățile reies din administrarea probei cu înscrisuri, inclusiv în ceea ce privește eventualele contradicții cu privire la acestea.
Reprezentantul reclamantei arată faptul că terenul indicat în acțiune a fost cumpărat de reclamantă de la numitul Lihu și solicită încuviințarea probei cu expertiză topo pentru a demonstra că terenul face parte integrantă din proprietatea lui Lihu D..
Pârâta C. L. lasă la aprecierea instanței încuviințarea acestei probe.
Instanța respinge cererea de încuviințare a probei cu expertiză topo având în vedere faptul că obiectul prezentei acțiuni îl reprezintă anulare act administrativ în materia contencios administrativ și fiscal, nefiind în materie civilă.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, constatându-se cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul părților prezente asupra excepției lipsei calității de reprezentant a avocatului P. C. pentru reclamantă, asupra excepției lipsei calității procesuale de folosință a pârâtei P. B. de A. și pe fondul cauzei.
Avocat P. C. pentru reclamantă solicită respingerea excepției lipsei calității de reprezentant invocând faptul că are calitate de reprezentare pentru reclamantă.
Pârâta C. L. lasă la aprecierea instanței soluționarea acestei excepții.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale de folosință a pârâtei P. B. de A. reprezentantul reclamantei solicită respingerea acesteia invocând faptul că reclamanta a chemat în judecată pe pârâta P. B. de A. ca autor al actelor contestate.
Pârâta C. L. lasă la aprecierea instanței soluționarea acestei excepții.
Pe fondul cauzei reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, respectiv constatarea nulității actelor menționate în cererea de chemare în judecată și anularea acestora pentru motivele invocate în cererea de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.
Invocă faptul că autorul actelor a recunoscut faptul că titularul familiei V. apare pentru prima dată în înscrisurile din anul 1946 iar în anul 1946 când s-a pus problema colectivizării, registrele agricole erau completate pe baza unei simple declarații, pe o asemenea declarație demonstrându-și proprietatea și titularul familiei V..
Apreciază că nu se poate omologa o simplă afirmație ca reprezentând act de proprietate.
Arată că nu se pot reține ca legale, temeinice și opozabile părților cele două adeverințe emise da P. B. de A..
Pârâta C. L. solicită respingerea acțiunii formulată de reclamantă invocând faptul că un proprietar donează proprietatea cui dorește, iar după 80 de ani nu se mai poate solicita să se verifice vecinii considerând că trebuia introdusă o astfel de acțiune anterior.
Arată că a locuit în B. de A. 63 de ani iar reclamanta are vârsta de 80 de ani, este bătrână și bolnavă și toate cererile de chemare în judecată formulate de aceasta sunt făcute de fapt de fiul ei.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei B. de A. la data de 29.05.2013, sub nr._, reclamanta D. A. în contradictoriu cu pârâții B. T., V. M., C. L., S. I., V. I., V. D. și O. M. și U. A. Teritorială B. de A. - reprezentată prin primar a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se constate dreptul de proprietate exclusivă a reclamantei pentru suprafața de_ mp, din care 735 mp în indiviziune cu restul de_ mp și să se constate lipsa calității de proprietari ai membrilor familiei V., ai terenului pe care după anul 1962 autorii descendenților au construit în continuarea unei camere existente și construită de G. M., în parte de miazăzi, proprietate acesteia, înstrăinată în anul 1946 familiei lui Lihu .E. și Dumitreana.
În motivare, reclamanta D. A. a menționat că în anul 1946 Judecătoria B. de A. a autentificat sub nr. 52 un contract de vânzare cumpărare intervenit între G. M. în calitate de vânzătoare și familia Lihu, în calitate de cumpărători, sub rezerva unui drept de habitație.
A precizat reclamanta că proprietatea vândută în anul 1946 se identifică astfel: locul numit Dealul Dochiciului, hotarul comunei B. de A., teren în suprafață de 12.000 mp, o casă de lemn cu trei camere, pe un plaț în suprafață de 168 mp, se învecinează la răsărit cu numitul I. P., la apus cu Drumul Băii și proprietate obștească, la miazăzi I. S. și la miazănoapte G. B..
Reclamanta a susținut că la data de 23.07.1962 numitul V. I. a încheiat o convenție sub semnătură privată cu numitul B. I., pentru prestarea unor lucrări de construcție și în acest sens au fost efectuate reparații la camera proprietarei G. M., fiind construite încă două camere.
De asemenea, reclamanta a precizat că în anul 1972 numita Lihu Dumitreana și fiica sa B. T. au vândut reclamantei o casă de locuit și un teren în suprafață de 735 mp, aflat în indiviziune cu restul proprietății vânzătoarelor, în acest act fiind consemnat că bunurile au fost dobândite prin actul de vânzare cumpărare din anul 1946, dar paradoxal, ca vecin dinspre miazăzi al proprietății din anul 1946 apare numitul V. I..
În drept, reclamanta nu și-a întemeiat cererea.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: memoriu, autorizație de înstrăinare și schiță anexă, poziția de rol 84 și 94 deschise la P. B. de A. pe numele V. I., adeverințele nr. 1364/1992, nr.1659/2010, nr. 5976/14.09.2011, adresele nr. 4407/17.07.2013 și nr. 7599/26.07.2013 emise de P. orașului B. de A..
Prin încheierea de ședință din data de 29.01.2014 pronunțată de Judecătoria B. de A. în dosarul nr._ s-a dispus disjungerea petitului privind anularea actelor emise de P. B. de A., respectiv memoriu, autorizație de înstrăinare și schiță anexă, poziția de rol 84 și 94 deschise la P. B. de A. pe numele V. I., adeverințele nr. 1364/1992, nr. 1659/2010, nr. 5976/14.09.2011, a adreselor nr. 4407/17.07.2013 și nr. 7599/26.07.2013 emise de P. orașului B. de A. și a înscrisurilor aflate la filele 89-90 din dosarul nr._ și formarea unui nou dosar având ca părți reclamanta D. A. în contradictoriu cu P. B. de A. și U. A. Teritorială B. de A. - reprezentată prin primar.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. de A. la data de 31.01.2014 sub nr._ .
Prin sentința nr. 81/26.02.2014 pronunțată de Judecătoria B. de A. în dosarul nr._ s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului M. Secția a II a Civilă de C. A. și Fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului M. la data de 13.03.2014 sub nr._ .
La data de 22.09.2014 reclamanta a depus la dosar precizări prin care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
A arătat că prin adresa nr. 4018/2013 s-au solicitat Primăriei B. de A. informații cu privire la documentele ce au stat la baza înscrierii poziției de rol pe numele lui V. I., solicitarea ce a rămas fără răspuns.
De asemenea a arătat că la data de 16.04.2014, prin fax a mai solicitat Primăriei B. de A. relații cu privire la înscrierea în evidențele agricole ale proprietăților familiilor V. și N. iar prin adresa nr. 5272/07.05.2014 P. B. de A. a comunicat faptul că „în BAP –urile localității B. de A. nu figurează persoanele menționate”.
Având în vedere faptul că localitatea B. de A., sub aspectul proprietății terenurilor, nu a făcut obiectul colectivizării și regimul circulației terenurilor, a solicitat să se ia act de faptul că cele două adeverințe a căror anulare o solicită sunt rezultatul unor declarații mincinoase confirmate abuziv de funcționarul de atunci.
Cu privire la interes a solicitat să se observe că obiectul dosarul nr._ îl reprezintă o cerere de constatare a calității de proprietar, prin efectul uzucapiunii, formulată de reclamantă pentru un teren care este cuprins și în adeverințele a căror anulare o solicită în prezenta cauză.
În dovedire, a depus la dosar, în copie, adresa nr. 7599/24.07.2013, adresa transmisă prin fax la data de 16.04.2014, adresa nr. 5271/07.05.2014, procură specială, adresa nr. 307/VII/1/13.08.2014, adresa nr. 4937/19.08.2014, adeverință nr. 1364/03.10.1994, cerere din data de 18.08.2014, adresa nr. 4936/19.08.2014, adeverință nr. 1659/03.03.2010, cerere din data de 18.08.2014, adresa nr. 4937/19.08.2014 și adeverință nr. 3267/13.05.2013.
Prin adresa nr. 8153/16.10.2014 au fost comunicate relații de la P. B. de A..
Prin încheierea de ședință din data de 19.01.2015 s-a dispus conceptarea și citarea în cauză, în calitate de pârâți a numiților B. T., V. M., C. L., S. I., V. I., V. D. și O. M..
La data de 02.02.2015 pârât V. M. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă.
A arătat că a fost chemată în judecată de reclamanta D. A. și de fiul acesteia D. G. din anul 2010, după decesul părinților săi V. I. și V. Dumitreana, în nouă dosare în toate pronunțându-se hotărâri definitive și irevocabile, pentru suprafețe de teren diferite.
A precizat că în anul 1962, părinții acesteia, au construit un imobil în B. de A. pe ., construcția făcându-se din temelie, cu vecinii N- Lihu Dumitreana, E – pădure Ocol Sindic și V- . sa, Lihu Dumitreana a cumpărat o casă de la G. M. în partea de Nord a proprietății acestora, în anul 1946.
A menționat că în anul 1972 a vândut casa și o parte din proprietate, 733 mp, lui D. A., restul proprietății, 8867 mp, rămânând în proprietatea acesteia, vecini fiind, în N și V restul proprietății, în E – Lihu Dumitreana și în S – V. I..
Cu privire la adeverințele a căror anulare se solicită pe motiv că ar fi false, a arătat că acestea au fost eliberate pe numele lui V. I. de către P. B. de A. de-a lungul anilor, acestea eliberându-se unor înscrisuri, documente și acte depuse la instituțiile statului.
În ceea ce privește filele de la 89 și 90 despre care s-a invocat că ar fi false, a arătat că acestea au fost eliberate de la Arhivele Statului.
A menționat că în anul 2010, după moarte tatălui ei V. I., moștenitorii acestuia au formulat în instanță dosar de succesiune înregistrat sub nr._ în urma căruia V. Maia a rămas unica moștenitoare, pronunțându-se o hotărâre definitivă și irevocabilă.
A precizat în anul 2011 reclamanta a vândut casa, terenul de 733 mp și toată proprietatea lui Lihu Dumitreana rămasă nevândută fiului ei vitreg D. G., pe propria răspundere, fără să dețină vreun act în acest sens.
A invocat faptul că niciodată proprietatea tatălui său V. I. nu s-a suprapus cu proprietatea lui D. A., între cele două imobile fiind o distanță de aproximativ 150 – 200 m.
A menționat că din anul 1962 și până în anul 2011 nu au fost dispute în ceea ce privește proprietățile între vecini și nici litigii timp de 50 de ani.
În concluzie a arătat că reclamanta a solicitat suprafața de teren de_ mp adică tot dealul Dochici fără nici un drept sau fără să dețină vreun act de proprietate.
A precizat că deține în punctul Dochici, .. 15, casă, grajd și 21 ari în suprafață totală de 2100 mp.
În drept, pârâta V. M. nu și-a întemeiat întâmpinarea.
În baza art. 248 Cod procedură civilă instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei calității de reprezentant a avocatului P. C. pentru reclamantă și asupra excepției lipsei calității procesuale de folosință a pârâtei P. B. de A..
Cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant a avocatului P. C. pentru reclamantă…
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale de folosință a pârâtei P. B. de A.…
Analizând acțiunea formulată de reclamantă, instanța constată următoarele:
Conform dispoziției articolului 20 alineatul 1 din Legea cu numărul 215/2001 a administrației publice locale, comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale. De asemenea, articolul 21 alineatul 1 din aceeași prevedere legală dispune că unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare.
În concluzie, calitate procesuală pasivă o poate avea decât U. A. Teritorială B. de A., iar nu P. B. de A., motiv pentru care se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța reține că reclamanții solicită instanței anularea actelor administrative reprezentate de autorizația pentru înstrăinare cu numărul 3359/37 din data de 19.10.1972 – fila 5 a dosarului înaintat de la Judecătoria B. de A. în urma declinării de competență, a schiței anexă și a memoriului premergător acestui act administrativ.
Reclamanții susțin că prin aceste acte le sunt afectate drepturile lor reale întrucât în actele respective este menționat ca vecin la sud V. I..
Actele menționate mai sus sunt acte administrative care ar putea afecta drepturile sau interesele legitime ale reclamanților, inclusiv schițele anexă, întrucât acestea sunt emise ca anexă a autorizației de înstrăinare. În acest sens, în practica judiciară s-a dispus că o schiță de plan poate fi asimilată unui act administrativ și ca atare poate fi cenzurată de o instanță de contencios administrativ, inclusiv în ceea ce privește refuzul autorității publice de a dispune rectificarea schiței de plan – C. .. cont. Adm. fisc., dec. Nr. 89/2005, în Jurisprudența Curții de Apel Ploiești, 2005, Ed. C.H. B., București, 2006, p. 200, în lucrarea G. B. – Legea contenciosului administrativ, ediția a II a, editura Universul Juridic, pagina 30.
Numai un act care ar echivala unui aviz al autorității administrative nu poate fi clasificat ca act administrativ – ÎCCJ, s. cont. Adm. fisc., decizia nr. 1923 din 06.04.2012, în aceeași lucrare de mai sus, pagina 98.
Asupra fondului cererii de chemare în judecată, instanța reține suprafețele de teren ale persoanei V. I. figurează înscrise în registrele agricole ale orașului B. de A. – fila 40 din dosar, și ca atare există un fundament pentru menționarea ca vecin a respectivei persoane în autorizația de înstrăinare.
Este real în același timp că filele BAP ale localității B. de A. nu se mai găsesc – conform adresei de la aceeași filă de mai sus, însă aceasta nu poate echivala cu inexistența dreptului acestei persoane, drept care este menționat în registrul agricol. Ca atare, revine reclamanților sarcina unei probe contrare din care să rezulte că această persoană nu deține teren în marginea de sud a proprietății pentru care se emite autorizația de înstrăinare, dovadă pe care aceștia nu au efectuat-o.
În plus, instanța constată că anularea unui act administrativ ar putea avea loc numai atunci când sunt încălcate dispozițiile legale avute în vedere la emiterea sa, ceea ce nu poate fi cazul în dosarul de față. În acest dosar se contestă numai faptul că un vecin ar fi menționat în mod greșit, iar acest fapt, chiar real de ar fi, nu ar putea conduce la anularea actului administrativ. Este de necontestat că un teren are vecinătăți, adică poate fi individualizat prin vecinii săi. Faptul că acești vecini nu se menționează corect într-un act administrativ nu poate conduce la anularea acestui act, deoarece menționarea greșită a unui vecin nu echivalează cu încălcarea unei norme de drept care să afecteze fundamentul actului administrativ. Astfel, una act administrativ ar fi nul dacă ar fi emis de o altă instituție decât aceea care are competențe emiterii, dacă nu ar respecta dispozițiile imperative ale legii care prevăd mențiunile obligatorii ale acestui act, etc. iar nu și în cazul în care ar cuprinde o mențiune greșită.
O eventuală greșeală în privința unui vecin al terenului pentru care se emite o autorizație, poate fi verificată din punct de vedere probator în litigiul de drept comun în care se pune în discuție un drept real, prin coroborarea cu alte probe, iar nu prin anularea actului administrativ ca atare doar pe considerentul unei erori materiale pe care ar cuprinde-o.
Prin urmare, instanța va respinge acțiunea în fondul său ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P. B. de A..
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta P. B. de A. ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.
Respinge cererea reclamantei D. A., domiciliată în B. de A., ., ., CNP_, cu domiciliu ales în Drobeta Turnu Severin, .. 2, ., apartament 3, la avocat P. C., persoană împuternicită cu primirea actelor de procedură avocat P. C., împotriva pârâților U. A. Teritorială B. de A., cu sediul în B. de A., .. 23, județul M., V. M. cu domiciliul în B. de A., ., județul M., C. L. cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, .. B1, ., județul M., S. I. cu domiciliul în Timișoara, Cartier UMT, Babadag, ., ., V. I. cu domiciliul în comuna Ponoare, ., V. D. cu domiciliul în comuna Ponoare, . și O. M. cu domiciliul în ..
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, cale de atac care se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședință publică azi, 09.02.2015, la sediul Tribunalului M..
Președinte, Grefier,
D. Z. O. E. C.
Red. D.Z./Tehnored. O.E.C.
11 ex./ 6 pagini
05.03.2015
cod operator 2626
| ← Pretentii. Sentința nr. 99/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretentii. Sentința nr. 167/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
