Anulare act administrativ. Sentința nr. 696/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 696/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 1572/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 696/2015
Ședința publică de la 21 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier G. M.
Pe rol pronunțarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe contestatorul B. N. și intimații Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., Administrația Finanțelor Publice M., Administrația Finanțelor Publice Vânju-M., având ca obiect anulare act administrativ anularea deciziei de impunere_/28.10.2013,restituirea tuturor sumelor reținute, plata dobânzii pentru sumele reținute.
La apel, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act de faptul că dezbaterile asupra fondului cauzei au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării cauzei din data de .07.05.2015 ce face parte integrantă in prezenta hotărâre, după care, s-a trecut la soluționare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 05.03.2014așa cum a fost precizată (fila 95), reclamantul B. N., a chemat în judecată pârâții Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., Administrația Finanțelor Publice M., Administrația Finanțelor Publice Vânju-M. pentru anularea decizia nr.242/31.03.2014 de soluționare a cererii de anulare a deciziei de impunere și anularea deciziei de impunere_/28.10.2013; restituirea tuturor sumelor reținute în baza deciziei de impunere contestata, respectiv a sumei de 32.878 lei, reținută cu titlu de impozit pe venit si a sumei de 11.304 lei, reținuta cu titlul de contribuții de asigurări de sănătate; cu plata dobânzii pentru sumele reținute în baza deciziei de impunere contestata, de la data reținerii si pana la restituirea efectivă; cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a susținut că în anul 2010 a înființat Întreprinderea Individuală B. N. (PFA), având ca activitate principala cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producătoare de semințe oleaginoase, fiindu-i atribuit codul CAEN 0111-activitati independente.
La 01.02.2011, Întreprinderii Individuale B. N. i s-a atribuit C._ si atributul RO, în scopul plații de TVA, iar la 15.02.2011 prin decizia nr.424/15.02.2011 a fost înregistrata în Registrul operatorilor intracomunitari.
Deși firma înființata avea atribut fiscal, efectua plata TVA către stat, deciziile de impunere emise de organele fiscale au operat întotdeauna impunerea fiscala prin rapoarte la CNP, motiv pentru care deși contabilitatea era întocmita pentru II B. N., obligațiile de plata au fost stabilite pentru contribuabilul B. N. cu CNP_.
În perioada 2010-2013 evidența contabila a întreprinderii individuale și declarațiile făcute în fata organelor fiscale, în vederea stabilirii si efectuării plații privind obligațiile fiscale, au fost efectuate în sistem real, contabilitatea firmei fiind organizata în partida simplă.
Astfel, la 15.05.2013 a întocmit și depus declarația 220 privind venitul estimat/norma de venit, pentru anul 2013, în care la pct.3 „ Determinarea venitului net,, a optat pentru stabilirea venitului impozabil,, în sistem real,,.
În urma declarației sale, a fost emisă, pentru anul 2013, decizia de impunere nr._/16.05.2013, din care rezultă ca este încadrat la categoria de venit comercial/profesii liberale (pct. l), iar determinarea venitului net sa impune să fie efectuata în sistem real.
Deși declarația 220 a fost făcuta după punerea în aplicare a OG nr.8/2013, organele fiscale i-au comunicat necesitatea completării declarației 221, privind veniturile din activitățile agricole impuse prin norma de venit, în caz contrar urmând să se aplice amendă.
Necesitatea completării declarației 221, rezultă din dispozițiile art.81 alin.4 din Codul fiscal, potrivit căruia ,, contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina în sistem forfetar si care au optat pentru determinarea venitului net în sistem real, depun declarația privind venitul estimat/norma de venit, completata corespunzător,,.
Altfel spus, toți contribuabili care înregistrează venituri din agricultura, indiferent de modalitatea de impunerea venitului, trebuie sa completeze aceasta declarație.
Având în vedere textul de lege menționat, a completat aceasta declarație la 28.10.2013, în ultima zi stabilita de organele fiscale pentru întocmirea ei, iar în data de 04.11.2013, i s-a comunicat decizia de impunere_/28.10.2013, prin care i s-a schimba categoria de venit, din venit comercial/profesii liberale în venit din activități agricole, iar determinarea venitului net nu se efectuează în sistem real, ci prin impunere la norma de venit.
Susține că în mod greșit a fost stabilit ca regim fiscal, aplicabil veniturilor obținute din activitățile agricole, cel pe bază de norme de venit, când în realitatea, impunerea fiscală se realizează in sistem real.
Legiuitorul a stabilit pentru toți contribuabilii obligația completării declarației privind venitul estimat/norma de venit, însă modalitatea de stabilire a impunerii fiscale se realizează de fiecare contribuabil în parte în funcție de opțiunea fiecăruia, fiind recunoscut de lege un drept de trecere la alt regim fiscal, trecerea la impunerea prin norma de venit începând cu 01.02.2013 având efect numai fata de contribuabilii persoane fizice și care nu au avut înregistrate veniturile realizate din agricultura.
A depus la dosarul cauzei decizia de impunere_/28.10.2013; plângerea prealabilă; decizia de impunere 260/2013; declarația 221; declarația 220; decizia de impunere din 16.05.2013 pentru anul 2013; actele Întreprinderii Individuale B. N.(certificat înregistrare, înregistrarea în scop de TVA ); dovada achitării sumelor stabilite prin decizia de impunere_/28.10.2013.
Pârâtul Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. a depus întâmpinare a invocat excepția prematurității cererii de chemare în judecată precizând că reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată prin care solicită anularea deciziei de impunere mai înainte ca organul fiscal să fi pronunțat o soluție pe fondul contestației administrative, astfel că acțiunea reclamantului este prematur introdusă.
În subsidiar a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, argumentele contestatorului dezvoltate în cererea de chemare în judecată fiind nefondate.
În ceea ce privește obligația de plată în sumă de 32.878 lei reprezentând impozit pe venituri din activități agricole, solicită a se constata că reclamantul realizează venituri impozabile din agricultură, așa cum rezultă din propriile declarații depuse de organul fiscal teritorial(cultivarea terenurilor-cereale, plante oleaginoase) pentru care au fost stabilite norme de venit pentru anul 2013 de art. 73 alin. 3 c. fiscal, astfel că Serviciul Fiscal Orășenesc Vînju M. în mod corect și legal a calculat obligații fiscale suplimentare în sumă totală de 32.878 lei cu titlu de impozit pe veniturile din activități agricole, pe bază de normă de venit.
Solicită a se constata că este eronată și susținerea reclamantului conform căreia impunerea fiscală în sistem real este determinată și de forma sa de organizare, respectiv Întreprindere Individuală.
În ceea ce privește plata în sumă de 11.304 lei reprezentând plăți anticipate cu titlu de CASS solicită a se constata că reclamantul avea obligația la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, astfel că, în mod corect, organul fiscal a stabilit în sarcina acestuia obligația de plată.
Referitor la petitul privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată solicită respingerea acestuia ca nefondat, pentru că actul administrativ ce face obiectul contestației a fost emis în mod legal, astfel că nu se impune anularea acestuia.
Pârâtul Serviciul Fiscal Orășenesc Vînju M. a depus întâmpinare și a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată întrucât decizia de impunere privind plățile anticipate cu titlul de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de sănătate precum și obligațiile de plată cu titlul pe contribuții de asigurări sociale pentru anul 2013- nr._ din 28.10.2013 a fost emisă în baza declarației 221/2013 depusă, înregistrată sub nr._/28.10.2013 la Serviciul Fiscal Orășenesc Vînju M. și semnată de către reclamant.
Menționează că impunerea s-a făcut conform prevederilor OG nr. 8/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2013 privind codul fiscal.
Conform art. 248 al. (1) NCPC, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Cu privire la excepția prematurității aceasta este neîntemeiată și nu va fi primită.
În cauză sunt incidente dispozițiile art.7 din legea 554/2004 referitoare la procedura prealabila conform cărora înainte de a se adresa instanței, persoana care se considera vătămata într-un drept al sau ori . printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autorității publice emitente în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea, se soluționează în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. g) nerespectat de autoritatea care în cauză invocă astfel propria culpă.
Starea de fapt prezentată de reclamant în acțiune nu este contestată și urmează a fi reținută și de instanță.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize fiscal contabile pentru: stabilirea cuantumului veniturilor obținute de contestator în anul 2012; stabilirea în raport de cuantumul acestor venituri și dispozițiile art. 49 alin. 9 c. fiscal a valorii impozitului pe venit și contribuții de asigurări de sănătate datorate pentru anul 2013; stabilirea cuantumului sumelor reținute/încasate în baza deciziei de impunere_/28.10.2013 cu titlul de impozit pe venit și CAS pentru anul 2013 prin estimare la norma de venit; stabilirea pentru anul 2013, a faptului dacă au fost stabilite și achitate obligații fiscale cu titlul de impozit pe venit și CAS prin impunere în sistem real.
Expertiza a fost întocmită de expert S. G. însă acesta nu a răspuns la obiectivul nr. 2 în ordinea de mai sus, motiv pentru care a fost numit expert M. N. care a răspuns și acestui obiectiv concluzionând că prin decizia de impunere_/16.05.2013 fundamentată pe dispozițiile art.49 alin 9 C.Fiscal, sumele reprezentând plăți anticipate impozit sunt de 1600 lei respectiv 552 lei CAS, iar reclamantul a achitat_+5652 lei+_ lei +5652 lei..
Cererea privind constatarea nulitatății absolute a deciziei de impunere_/28.10.2013, nu este întemeiată contribuabilul impozitat fiind o entitate juridică fără personalitate juridică creată astfel în principal pentru angajarea răspunderii cu patrimoniul (în limita în care există) afectat scopului său lucrativ, persoana fizică purtând răspunderea pentru întreaga datorie în completare sau în lipsa patrimoniului de afectațiune.
II B. Nicoalae are calitate de contribuabil, în limita patrimoniului propriu distinct de cel al persoanei fizice, care poartă toată răspunderea contribuabilului în condițiile menționate.
În cursul procesului purtat la instanță a fost soluționată de organele fiscale plângerea privind anularea deciziei de impunere_44/28.10.2013 și emisă decizia de soluționare nr.242/31.03.2014 contestată potrivit art.218 C.fiscal, -potrivit precizării(fila95).
În condițiile în care reclamantul a uzat de procedura prealabilă neprimind răspuns în termenul prevăzut de lege, contrar celor susținute de AFP Vînju-M. cererea de chemare în judecata are ca obiect anulare deciziei nr. 242/31.03.2014 emisă în soluționarea plângerii.
Anularea deciziei de impunere, actul subsecvent, este cerută doar în considerarea eventualei anulări a deciziei nr.242/31.03.2014 și nu în procedura contestației la executare.
Apărările formulate prin întâmpinare sunt contradictorii. Astfel, pe de o parte se susține ca decizia de impunere privind plățile anticipate pentru anul 2013 a fost emisa urmare depunerii declarației 221/2013 de către reclamant, iar pe de alta parte, ca impunerea s-a făcut conform prevederilor OG nr.8/2013, deci prin efectul legii.
Așa cum reclamantul a precizat prin cererea de chemare în judecata, deși era în vigoare OG nr.8/2013, la data de 15.05.2013 a întocmit și depus la cererea organelor fiscale declarația 220 privind venitul estimat/norma de venit, pentru anul 2013, în care la pct.3 „ Determinarea venitului net” a optat pentru stabilirea venitului impozabil,, în sistem real,,.
În urma declarației, a fost emisa, pentru anul 2013, decizia de impunere nr._/16.05.2013, din care rezulta ca este încadrat la categoria de venit comercial/profesii liberale (pct.l), iar determinarea venitului net sa fie efectuata în sistem real, fiindu-i stabilite sumele de plata în sistem real de impunere, pe care le-a și achitat.
Ulterior, având in vedere dispozițiile art.81 alin.4 din Codul fiscal, din care rezulta necesitatea completării declarației 221, potrivit cărora „ contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum și cei pentru care cheltuielile se determina în sistem forfetar și care au optat pentru determinarea venitului net în sistem real”, a depus declarația 221/2013, în considerarea respectării obligației de depunere a acesteia, însa nu pentru schimbarea regimului de impunere, deoarece întocmise declarația 220, și optase pentru sistemul real de impunere achitând sumele datorate.
Astfel, potrivit dispozițiilor pct.l53 din Normele de aplicare ale C.fiscal (art.80 C.fiscal), stabilirea venitului net anual impozabil se determina de către contribuabil pe fiecare sursa, din mai multe categorii, printre care și veniturile din activitățile agricole în sistem real.
Organul fiscal pentru anul 2013 a efectuat o dubla impunere, prin decizia de impunere nr._/16.05.2013 impozitul pe venit fiind stabilit în sistem real, iar prin deciziei de impunere_/28.10.2013, prin raportare la norma de venit.
Raportând starea de fapt, la normele legale in materie fiscala, incidente in cauza de poate constata ca, in mod greșit a fost stabilit ca regim fiscal, aplicabil veniturilor obținute din activitățile agricole, cel pe bază de norme de venit, când in realitatea, impunerea fiscala se realizează in sistem real.
Sunt interpretate greșit dispozițiile art.71 alin.l C.fiscal, prin trimitere la dispozițiile OUG nr.44/2008, apreciindu-se ca veniturile obținute de o întreprindere individuala sunt obținute într-o forma de asociere fora personalitate juridica, și ș ar trebui ca impunerea sa fie prin raportare la norma de venit, situație ce a determinat încasarea nejustificata a sumei de 32.878 lei si respectiv 11.304 lei, prin actele fiscale a căror anulare se solicită.
Veniturile obținute de II B. N. nu sunt obținute în cadrul unei forme de asociere, fără personalitate juridica, ci de o entitate juridică ce reprezintă un înteprinzator persona fizică, ce are angajați, iar veniturile realizate sunt venituri din activități independente, ce trebuie impuse în sistem real, respectiv, avându-se in vedere atât veniturile cât si cheltuielile.
Conform art.71 alin. l cod fiscal,, veniturile din activitățile agricole cuprind veniturile obținute individual sau într-o forma de asociere, (...)„
II B. N. nu este o formă de asociere și nu este nici persoană fizică însă desfășoară o activitatea independenta cum este definita de disp.art.7 alin. l pct.4 C.fiscal ca fiind,, orice activitate desfășurată cu regularitate de către o persoana fizică,, cum este cazul în speță.
Dispozițiile C.fiscal, în ceea ce privește categoriile de venituri realizate trebuie coroborate cu dispozițiile OUG.nr.44/2008, privind desfășurarea activităților economice de către persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale.
Art.23 din QUG nr.44/2008 prevede că „ întreprinzătorul persoana fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoana fizică,, Art.2 lit.g) din QUG nr.44/2008 prevede că „ întreprindere individuală este întreprinderea economica, fără personalitate juridică de un întreprinzător persoana fizica,, iar Art.2 alina) din QUG nr.44/2008 ca „ activitate economică este activitate agricola, industriala, comerciala desfășurata pentru obținerea unor bunuri sau servicii(...) in scopul obținerii unui profit,,
Din analiză, rezulta ca întreprinderea individuala nu este o asociere fără personalitate juridică, iar in cadrul ei se poate desfășura în mod independent activitate economica agricola, pentru obținerea unui profit.
Aplicând dispozițiile legale, la speța de fața, în care reclamantul este o întreprindere individuala, care are angajați cu contract de munca pe perioada nedeterminată, nu a încheiat nici un contract de asociere în participațiune și nu face parte din nici o asociere, fără personalitate juridică, are evidenta contabila privind veniturile si cheltuielile, are atribut fiscal RO, fiind plătitoare de TVA si C._, rezultă că, veniturile înregistrate in 2013 nu sunt obținute individual și nici într-o formă de asociere fără personalitate juridică.
Începând cu 01.02.2013, prin OG nr.8/2013 se introduce impozitul pe venitul agricol ce vizează agricultorii persoane fizice, ca indivizi, fiind vorba de venituri obținute individual. Că venitul net prin raportare la norma de venit se realizează în situația persoanelor fizice, rezulta din disp.pct.149 din Norme care vorbesc de veniturile din activități agricole realizate individual sau . asociere .
În speța veniturile agricole nu sunt obținute individual si nici într-o forma de asociere, ci sunt obținute în cadrul unei entități juridice, unde figurează angajați, sunt folosite utilaje ce aparțin entității, etc, iar conform legii nu se poate impune impozitarea în funcție de norma de venit.
Într-o altă interpretare, având in vedere disp.art.50 alin.5 C.fiscal, potrivit cărora „ Contribuabilii care desfășoară activități pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligația să organizeze și să conducă evidența contabilă în partidă simplă pentru activitatea respectivă.,, ar presupune ca prin stabilirea impunerii la norma de venit nu mai este necesara întocmirea nici unei evidente contabile, întrucât impozitarea s-ar face în funcție de suprafața declarata și cultivata.
Art. 1496 din Normele de aplicare ale Codului Fiscal prevede că veniturile din activitățile agricole impuse anterior datei de 01.02.2013 în sistem real trec prin efectul legii la impunerea pe baza de norme de venit, fapt care ar putea sa duca la concluzia ca după 01.02.2013 venitul din agricultura se impune numai prin raportare la venit, însă textul de lege in discuție trebuie interpretat și prin coroborare cu celelalte texte de lege.
Astfel, potrivit art.164 din Normele de aplicare, „ contribuabilii care realizează venituri din activități independente impuse pe baza de norme de venit si care solicita trecerea pentru anul fiscal următor la impunerea în sistem real vor depune declarația privind venitul estimat/norma de venit, pana la 31 ianuarie, …,,
Tot astfel, potrivit dispozițiilor art.161 din Normele Metodologice, „ obligația depunerii declarațiilor privind venitul estimat/norma de venit, revine atât contribuabililor care determina venitul net în sistem real.., cat și contribuabililor pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit, cu excepția veniturilor din activități agricole impuse pe baza de norme de venit,,.
Într-o altă perspectiva, exista și situația în care un contribuabil este obligat să treacă la impozitarea în sistem real, situație ce este reglementata de disp.art.49 alin.9 C fiscal, atunci când în anul fiscal anterior un contribuabil a înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul in lei al sumei de 100.000 Euro.
În cauză potrivit rapoartelor de expertiza venitul net realizat în 2012 este mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 Euro, ceea ce presupune ca începând cu anul 2013 regimul fiscala aplicabil este cel în sistem real.
D. urmare, din interpretarea coroborata a textelor de lege, rezultă ca legiuitorul a stabilit pentru toți contribuabilii obligația completării declarației privind venitul estimat/norma de venit, însă modalitatea de stabilire a impunerii fiscale se realizează de fiecare contribuabil în parte în funcție de opțiunea fiecăruia, fiind recunoscut de lege un drept de trecere la alt regim fiscal, trecerea la impunerea prin norma de venit începând cu 01.02.2013 având efect numai fata de contribuabilii persoane fizice si care nu au avut înregistrate veniturile realizate din agricultura.
În raport de considerentele expuse se va admiterea cererea de chemare în judecata, anula decizia nr.242/31.03.2014 și în consecință și deciziea de impunere_/28.10.2013 dispunându-se restituirea sumelor încasate în temeiul deciziei anulate cu dobânda legală în materie fiscală cf.art. 124 c.pr.fiscală.
În raport de art.453 NCPC vor fi acordate reclamantului cheltuielile de judecată solicitate constând în onorariul de expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul B. N., domiciliat în ., în contradictoriu cu intimații Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., cu sediul în C., .. 2, județul D., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., cu sediul în Drobeta-T.-S., piața R. N. nr.1, județul M., Administrația Finanțelor Publice Vânju-M., ., județul M.
Anulează decizia de soluționare a contestației nr.242/31.03.2014 la decizia de impunere și decizia de impunere_/28.10.2013
Dispune restituirea sumelor încasate în temeiul deciziei anulate cu dobânda legală în materie fiscală calculată de la data plății pănă la data restituirii.
Obligă pârâtul la cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de expert, 200 lei.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Mai 2015, la sediul Tribunalului M..
Judecător, Grefier,
O. A. G. M.
Red.O.A.
Tehn.M.G./5 ex.
19.06.2015
Op.date 2626/2006
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 438/2015. Tribunalul... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|
