Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 483/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 483/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 01-09-2015 în dosarul nr. 16604/225/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 483/2015
Ședința publică de la 01 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C.
Judecător E. T.
Grefier V. B.
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul intimat Inspectoratul Teritorial de Muncă M., împotriva sentinței civile nr.1166/18.03.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în contradictoriu cu intimata petentă M. G. BTL SRL, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție proces-verbal ., nr_.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic P. L. pentru apelantul intimat, cu delegație de reprezentare la dosar, lipsă fiind intimata petentă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, cauza fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic P. L. pentru apelantul intimat a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul menținerii cuantumului amenzii aplicate, pentru motivele dezvoltate pe larg în cererea de apel.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1166/18.03.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosar nr._ a fost admisă în parte plângerea contravențională precizată formulată de petentă și s-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 6.000 lei aplicată prin procesul-verbal de constatare a contravenție . nr._/30.10.2014 cu sancțiunea „avertisment”, fiind menținute celelalte dispoziții.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență, din probatoriul administrat în cauză, că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 5 alin.2 lit.b) din Legea nr.52/2011, reținându-se că, în urma controlului efectuat la data de 25.10.2014, la magazinul petentei din incinta C. SA, s-a constatat că numita Drincenu D. I., în calitate de ziler, are raporturi de muncă cu petenta și în urma verificării registrului de zilieri pentru activitatea corespunzătoare cod CAEN 7311-Activități ale agențiilor de publicitate, s-a constatat că petenta nu a completat registrul de zilieri conform instrucțiunilor din anexa 2, în sensul că la coloana 7 din Registrul RZGX NR._ nu s-a prevăzut explicit activitate CAEN, aceea de publicitate, ci doar locul unde se desfășoară prestația.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Verificând temeinicia procesului verbal atacat, instanța a reținut petenta nu a completat registrul zilierilor conform anexei 2 din Legea nr.52/2011 în sensul că la coloana 7 nu a înscris explicita activitatea desfășurată, respectiv publicitate, și prin urmare fapta a fost corect reținută și încadrată în textul de lege.
Referitor la individualizarea sancțiunii însă, instanța a reținut că prin aplicarea amenzii în sumă de 6000 lei nu au fost respectate criteriile avute în vedere de legiuitor, prin urmare deși fapta săvârșită constituie contravenție, instanța apreciază că sancțiunea a fost stabilită în mod nejustificat la amendă, având în vedere atât circumstanțele în care a fost săvârșită fapta cât și natura și specificul concret al activității respective.
Instanța trebuie să acorde o atenție deosebită modului de determinare a gradului de pericol social al faptelor, luând în considerare criteriile avute în vedere de legiuitor pentru stabilirea gradului de pericol social al faptelor ; aplicarea sancțiunii contravenționale de către agentul constatator se impune a fi realizată cu respectarea întocmai a prevederilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 potrivit căruia sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Într-adevăr, determinarea gradului de pericol social este o chestiune lăsată la aprecierea agentului constatator, respectiv a instanței de judecată, însă, pentru evitarea arbitrariului, atât în teorie, cât și în doctrina de drept contravențional, s-au statuat o . criterii menite a limita această largă posibilitate de apreciere a agentului constatator, printre acestea regăsindu-se: persoana autorului, comportarea anterioară a contravenientului, împrejurările săvârșirii contravenției, regretul manifestat de contravenient etc.
Analizând actele depuse la dosar, instanța a reținut că activitatea petentei este cea de publicitate, registrul de zilieri a fost eliberat pentru activitatea de publicitate, conform art.11 lit.h) din Legea nr.52/2011, lucru reținut și de intimată în procesul verbal de control de la f.13, iar celelalte rubrici, cu excepția coloanei 7 din registru, au fost completate corespunzător; în plus, petenta s-a conformat procesului verbal de control și ulterior a completat toate rubricile.
În consecință, instanța a apreciat că sancțiunea avertismentului este îndestulătoare pentru a atrage atenția petentei cu privire la respectarea dispozițiilor legale, considerente pentru care a admis plângerea formulată, iar în temeiul art. 5 alin. 5 coroborat cu art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 a dispus înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, menținând celelalte dispoziții.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul menținerii cuantumului amenzii contravenționale.
În motivare, apelantul intimat a susținut că în urma controlului efectuat în data de 25.10.2014 la locul de muncă organizat de către . SRL în incinta hipermarketului C. din Drobeta Turnu Severin a fost identificată în activitate numita D. D. I. care a dat o declarație scrisă cu privire la natura raporturilor de muncă existente cu angajatorul în cauză, precizând că desfășoară activitate ca zilier.
Având în vedere faptul că la momentul controlului nu au putut fi verificate toate documentele solicitate angajatorul a fost invitat în data de 29.10.2014 la sediul I. M. în vederea definitivării actului de control, potrivit înștiințării nr._/25.10.2014.
Reprezentantul petentei s-a prezentat la sediul I. M. în data de 29.10.2014 cu documentele solicitate care au fost verificate de către inspectorii de muncă.
În urma verificării documentelor puse la dispoziție de către reprezentantul petentei precum și a extrasului din registrele de evidență a zilierilor, s-a constatat că angajatorul a încălcat dispozițiile art.5 alin.2 lit. b din Legea nr.52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, faptă sancționată în baza art.12 alin.1 lit.b din același act normativ.
Potrivit dispozițiilor art.5 alin.2 lit. b din Legea nr. 52/2011 actualizată:„Beneficiarul are următoarele obligații: „… b)să completeze registrul de evidență a zilierilor, înainte de începerea activității, conform instrucțiunilor prevăzute în anexa 2, care face parte integrantă din prezenta lege".
Analizând registrul de evidență a zilierilor prezentat de către delegatul petentei s-a putut observa cu ușurință faptul că acest registru nu era completat corespunzător dispozițiilor legale menționate, fapt recunoscut atât de către împuternicitul petentei care a dat o declarație în acest sens in momentul efectuării controlului, cât și de către petentă prin plângerea contravențională formulată în care precizează că a îndeplinit obligația prevăzută de art.5 alin.2 lit. b din Legea nr. 52/2011 după efectuarea controlului de către inspectorii de muncă.
Necunoașterea legii sau îndeplinirea ulterior controlului a obligațiilor stabilite de lege pentru orice angajator nu sunt cauze exoneratoare de răspundere.
Instanța de fond a apreciat că intimata petentă se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, însă a considerat că aceasta prezintă un grad redus de pericol social fără a lua în considerare atitudinea superficială a angajatorului față de importanța acordată de legiuitor persoanelor care desfășoară activitate ca ziler, care este tot un raport de muncă având doar caracter ocazional. Faptul că munca desfășurată are un caracter ocazional nu presupune lipsirea persoanelor care lucrează ca ziler de drepturile conferite de lege, registrul de zilieri trebuind completat corespunzător instrucțiunilor prevăzute în anexa 2 la Legea nr. 52/2011 pentru ca aceste persoane să poată beneficia de drepturile conferite de lege.
Consideră apelantul intimat că la individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate s-au avut în vedere toate criteriile prevăzute în art. 21 alin. 3 din OUG nr. 2/2011, luându-se în considerare faptul că petenta folosea persoanele în cauză plătindu-i ca zilieri fără a da importanță întocmirii în mod corect a documentelor obligatorii stabilite de lele pentru activitatea desfășurată sub incidența Legii nr. 52/2011 actualizată.
Analizând atitudinea petentei și susținerile din plângerea contravențională formulată se pare că dispozițiile legale cu privire la zilieri ar fi fost făcute pentru cei care vor să le respecte, petenta având propriile aprecieri.
Legiuitorul a stabilit obligativitatea întocmirii documentelor menționate în anexa 2 la Legea nr.52/2011 considerând că angajatorul desfășurând o activitate ocazională și nu permanent trebuie să aibă o evidență clară a activității desfășurate.
Activitatea de zilieri este o derogare de la dispozițiile Legii nr. 53/_- Codul Muncii, care poate fi desfășurată doar în anumite domenii de activitate, doar un anumit număr de zile pentru a nu prejudicia persoanei care desfășoară astfel de activități și care de regulă sunt partea slabă a unui raport de muncă.
În speță, se poate observa că angajatorul a avut o atitudine total dezinteresată față de aspectele invocate.
În concluzie, a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul menținerii amenzii contravenționale aplicate prin procesul verbal și respingerii plângerii contravenționale .
In drept apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 466 alin 1 Cod de procedură civilă, iar potrivit art. 411 alin. 1 punctul 2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, a solicitat judecata în lipsă.
Intimata petentă M. G. BTL S.R.L., a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței de fond ca fiind legală și temeinică .
Pe cale de excepție, intimata petentă a invocat excepția nemotivării căii de atac a apelului, solicitând instanței sa dispună decăderea apelantei I. M. din dreptul de a invoca motivele de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, pentru următoarele considerente sens in care indicam punctual argumentele noastre:
In principiu, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul sunt motivele de netemeinicie și/sau de nelegalitate a hotărârii atacate, însă apreciază intimata că motivele de apel trebuie indicate in cuprinsul cererii de apel.
Apreciază intimata că motivele de apel nu se confunda cu motivele de fapt și de drept indicate in cererea de chemare in judecata sau in întâmpinare, ci sunt motivele care au determinat exercitarea apelului în raport de hotărârea pronunțata de prima instanța, însă analizând conținutul cererii de apel formulate de către apelanta-intimata, I. M., se poate observa cu ușurința faptul ca aceasta apelanta nu indica motivele pentru care critica sentința pronunțata de instanța de fond, reluând de fapt aceleași susțineri pe care le-a invocat in cuprinsul întâmpinării depuse in prima faza procesuala.
În consecință consideră intimata petentă că cererea de apel nu este motivată
Cu privire la susținerile apelantei-intimate potrivit căreia registrul de evidenta a zilierilor prezentat de către reprezentantul societății petente nu era completat corespunzător, fapt care, coroborat cu a) atitudinea superficiala a subsemnatei, respectiv b) dezinteresul subsemnatei, justifica aplicarea unei amenzi contravenționale in cuantum de 6.000 lei, a susținut că societatea petentă nu a adoptat niciodată o atitudine superficiala sau dezinteresata fata de prevederile legale si de drepturile recunoscute zilierilor in baza Legii nr. 52/2011, astfel cum neîndreptățit susține apelanta-intimata.
De asemenea, se poate observa faptul ca societatea a respectat obligațiile stabilite prin dispozițiile legale in ceea ce privește utilizarea zilierilor, respectiv: a completat Registrul de evidenta a zilierilor, înainte de începerea activității, conform instrucțiunilor din Anexa nr. 2; a plătit zilierilor remunerația cuvenita; a asigurat informarea zilierului cu privire la activitatea pe care urmează sa o presteze, precum și cu privire Ia drepturile și obligațiile sale și a respectat obligațiile ce ne reveneau in domeniul securității și sănătății în munca.
Mai mult, societatea are drept obiect principal de activitate „activități ale agențiilor de publicitate" conform Codului CAEN 7311, grupa 731, desfășurând activități de publicitate, încheind, in acest scop, diferite forme de colaborare permise de lege, printre care si angajând si zilieri.
In acest sens, societatea a solicitat si a obținut eliberarea registrului de evidenta a zilierilor nr. RZGX nr._ pentru desfășurarea activității de publicitate.
Cu privire la susținerile apelantei-intimate referitoare la faptul ca societatea prin necompletarea rubricii 7 din Registru cu termenului de „publicitate" nu avem o evidenta clara a activității desfășurate, a susținut că, evidența clara a activității desfășurate de către zilieri in favoarea societății este realizată prin însăși completarea Registrului de evidenta înainte de începerea activității, astfel cum in mod clar se impune prin art. 5, alin. (2), lit. b) din Legea nr. 52/2011, apreciind astfel că nu se poate reține că, neîndeplinirea acestei obligații doar pentru faptul ca nu a fost menționat termenul de „publicitate" la rubrica 7, neputând fi de acord cu concluziile acuzatoare pe care parata le-a tras, in mod eronat, in ceea ce privește atitudinea subscrisei si care nu justifica sancțiunea aplicata.
Mai mult, societatea M. G. BTL, a dat dovadă de bună-credință, s-a conformat măsurii dispuse de către inspectorii de munca in baza Procesului-verbal de control nr._/30.11.2014, respectiv a completat registrul de evidenta a zilierilor si cu noțiunea de „publicitate" in coloana nr. 7 a acestui document.
Având in vedere faptul ca registrul de evidenta a zilierilor a fost eliberat in mod special in scopul desfășurării activității de publicitate, precum si întrucât modul de completare a registrului conform instrucțiunilor are caracter de recomandare si trebuie analizată in scopul si litera legii, a apreciat că lipsa mențiunii tipului de activitate in acest registru nu produce o vătămare grava, fapt pentru care nu se impune aplicarea unei sancțiuni constând in amenda in cuantum de 6.000 lei.
Apreciază astfel intimata petentă că în mod corect a apreciat instanța de fond ca, a ținut cont la aplicarea unei sancțiuni de circumstanțele în care a fost săvârșită fapta, precum si de natura si specificul concret al activității respective.
Or, în situația dedusă judecății, neconformarea societății cu dispozițiile legale a constat in simpla neprecizare a noțiunii de „publicitate" in cuprinsul registrului de evidenta, in condițiile in care societatea a completat acest registru înainte de începerea activității, fiind evident faptul ca domeniul sau de activitate este publicitatea, aceasta fiind activitatea pentru care s-a obținut eliberarea registrului, astfel cum au constatat si inspectorii de munca, astfel că, în mod corect instanța de fond a considerat ca nu este suficienta pentru aplicarea sancțiunii amenzii in cuantum de 6.000 Iei.
Prin urmare, sancțiunea aplicata de către inspectorii de munca nu este proporționala cu gravitatea faptei si nu corespunde scopului pentru care legiuitorul a recomandat ca registrul de evidenta a salariaților sa fie completat conform instrucțiunilor, așa cum, in mod corect, a reținut instanța de fond.
Mai mult, chiar si ulterior emiterii procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._ prin care a aplicat amenda contravenționala in cuantum de 6.000 lei, organul constatator omite a lua în calcul factorii care caracterizează împrejurările săvârșirii faptei, invocând aspecte precum atitudinea dezinteresata si superficiala a societății cu privire la prevederile legale si, mai mult, cu privire la categoria persoanelor care desfășoară activitate ca zilieri.
Daca apelanta-intimata ar fi procedat la individualizarea sancțiunii in vederea aplicării acesteia in limitele prevăzute de lege, aplicând in mod proporțional cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul verbal, făcând, așadar, aplicarea dispozițiilor art. 21, alin. (3) din O.G. nr. 2/2011 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea ar fi constat in aplicarea unui avertisment, așa cum in mod corect a procedat instanța de fond.
Pentru considerentele expuse a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței de fond ca fiind legală și temeinică .
In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 201 NCPC si art. 480, alin. (1) NCPC.
In susținerea celor menționate, în temeiul dispozițiilor art. 470, alin. (1), lit. d) NCPC, a solicitat administrarea probatoriului constând in înscrisuri, depuse in prima faza procesuala, precum si orice probe a căror necesitate va reieși din dezbateri.
In temeiul dispozițiilor art. 453 NCPC, a solicitat acordarea cheltuielilor ocazionate subsemnatei cu judecarea prezentei cauze, pe cale separată.
Apelanta intimată nu a formulat în cauză răspuns la întâmpinare.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art.476-479 N.C.pr.civ. instanța reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 30.10.2014, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 6000 lei pentru încălcarea dispozițiilor art. 5 alin 2 lit. b din Legea nr. 52/2011 constând în aceea că în urma controlului efectuat la 25.10.2014, la locul de muncă organizat în incinta Hipermarketului C. din Drobeta Turnu Severin, aceasta deși deținea registrul de zilieri nu l-a completat conform instrucțiunilor prevăzute în Anexa nr. 2, respectiv nu a precizat explicit activitatea cod CAEN precizând doar locul unde se desfășoară activitatea .
Procesul verbal a fost încheiat în absența petentei, neimpunându-se a fi indicat un martor asistent, scop în care s-a făcut mențiunea în procesul verbal conform art. 19 alin 3 din OG Nr.2/2001.
Așa cum rezultă din sentința supusă apelului precum și din motivele de apel, în speță s-a reținut vinovăția petentei, criticabilă din punctul de vedere al apelantei fiind sancțiunea aplicată.
Conform art. 21 alin 3 din OG nr.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, de circumstanțele personale ale contravenientului precum și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Raportându-se la aceste criterii de individualizare a sancțiunii precum și la circumstanțele concrete ale cauzei ( petenta a ținut registrul prevăzut de Legea nr.52/2011, a completat în rubricile acestuia cu excepția unei singure coloane), precum și la atitudinea pe care petenta a avut-o ulterior controlului, în sensul că a completat toate rubricile, în mod corect prima instanță a apreciat că sancțiunea amenzii de 6000 lei este disproporționată față de gravitatea faptei săvârșite, astfel încât sancțiunea avertismentului aplicată de instanța de fond corespunde cerințelor de proporționalitate, temeinicie și legalitate, astfel încât apelul formulat urmează să fie respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 480 alin 1 Cod de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelantul intimat Inspectoratul Teritorial de Muncă M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ..3, jud. M., împotriva sentinței civile nr.1166/18.03.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata petentă M. G. BTL SRL, cu sediul la cabinet avocat L. M. C., București, . nr.1, ., sector 2, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție proces-verbal ., nr_.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Septembrie 2015 la sediul Tribunalului M..
Președinte, A. C. | Judecător, E. T. | |
Grefier, V. B. |
Red. TE
Tehnored. VB
Ex.4/15.09.2015
Cod operator 2626
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 312/2015.... | Pretentii. Sentința nr. 412/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
