Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 25/2016. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 25/2016 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 19-01-2016 în dosarul nr. 25/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBMHD:2016:017._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 25/2016
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Judecător A. B.
Grefier A. C. N.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul petent D. G. V. împotriva sentinței nr. 907 din 28.09.2015 pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul I. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție . nr._ din data de 15.06.2015
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin întâmpinare intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a reținut spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului constată următoarele:
Prin sentința nr. nr. 907 din 28.09.2015 pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr._ a fost respinsă plângerea formulată de petentul D. G. V..
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 15.06.2015 de agent constatator din cadrul I. M., petentul D. G. V. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 877,5 lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, în temeiul art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, republicată, întrucât la data de 15.06.2015, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare ES 127 C, pe DN 6 în localitatea Fața Cremenii, cu o viteză de 103 km/h.
Împotriva acestui proces-verbal a formulat plângere contravenientul, criticându-l pentru nelegalitate și netemeinicie.
Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, procedează la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din același act normativ și la analizarea legalității și temeiniciei procesului-verbal.
Verificând legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța nu a putut să se limiteze doar la aspectele invocate de către petent în cererea sa, ci trebuie să aibă în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către aceasta din oficiu. În concret, acest demers presupune verificarea aspectelor de nelegalitate care sunt stabilite sub sancțiunea nulității absolute, putând fi astfel constatate de instanță din oficiu.
În urma analizării procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/15.06.2015, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța a reținut că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum și din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța a constatat că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 6 paragraf 1 CEDO, în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție, prezumție care privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea faptei, cât și sarcina probei.
Referitor la procesul-verbal contestat, instanța a reținut că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Fapta contravențională pentru care petentul a fost sancționat este prevăzută de art. 108 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, potrivit căruia constituie contravenție ,,depășirea cu 41 - 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic” și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a 6 puncte de penalizare.
De asemenea, potrivit art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2001 privind circulația pe drumurile publice, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloace de semnalizare.
Conform art. 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
Instanța a mai retinut ca cerințele metrologice si tehnice ale utilizării cinemometrelor folosite de politia româna la stabilirea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice sunt stabilite prin Norma de metrologie legala NML-021-05 din 23.11.2005 publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 102 bis din 7.12.2005.
Înregistrarea depusă la dosarul cauzei de intimat respectă cerințele prevăzute de art. 3.5.1 din NML-021-05 din 23.11.2005, respectiv cuprinde data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare a autovehiculului, imaginea autovehiculului, în care este pus clar în evidență nr. de înmatriculare, iar cinemometrul tip R. Autovision . 116, fabricație TSS Anglia este certificat și măsoară în regim staționar și în deplasare si este verificat metrologic fiind în termenul de valabilitate așa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr. BBSC-02.01.1265/15.04.2015.
Totodată, din atestatul de operator radar calificat înaintat de către intimat la dosarul cauzei, rezultă că agentul R. C. este atestat să folosească si să exploateze echipamentul video de supraveghere a traficului rutier si măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor.
Înregistrarea de pe CD și înscrisurile depuse de intimată la dosar constituie probe relevante și suficiente care vin să confirme procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 15.06.2015 de I. M..
Coroborând mijloacele de probă administrate în cauză, instanța reține fără niciun dubiu ca la data de 15.06.2015, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare ES 127 C, pe DN 6 în localitatea Fața Cremenii, cu o viteză de 103 km/h.
Faptul că petentul circulă în interiorul localității este probat cu adresa nr. 5365/2015 emisă de Primăria Tâmna in care se arata ca localitatea Fața Cremenii era semnalizată, la data săvârșirii faptei contravenționale indicatoare cu semnificația,, intrare localitate,, respectiv,, ieșire din localitate,, coroborat cu imaginile video de pe CD înaintat de către intimată in care se observa că petentul circulă cu autoturismul in interiorul unei localități.
Instanța nu a putut reține apărarea petentului referitoare la eroarea tolerată de care ar fi trebuit să țină cont agentul constatator la aplicarea sancțiunii pentru următoarele motive:
Eroarea maximă tolerată pentru măsurarea vitezei la care face referire petentul este reglementată de Ordinul 301 din 23.11.2005 prin care s-a aprobat norma de metrologie legală LML 021-05 al cărei domeniu de aplicare stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate la măsurarea vitezei de circulație autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicării prevederilor legislației rutiere. Scopul acestei reglementări este acela ca aparatele de măsură să poată fi introduse pe piață și puse în funcțiune, eroarea de toleranță conform pragurilor legale având relevanță doar pentru ca aparatele să poată fi avizate/autorizate. Viteza ce se ia în calcul la stabilirea faptei contravenționale prevăzute de art. 102 alin 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, este cea constatată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, în speță fiind viteza de 103 km/h așa cum a fost înregistrată de aparatura de supraveghere a traficului rutier și măsurarea vitezei, aparat verificat metrologic.
De asemenea, s - au în vedere și dispozițiile art. 102 alin 3 lit. e din OUG nr.195/2002 coroborat cu art. 181 alin. 1 din HG 1391/2006, în conformitate cu care agentul constatator va încheia procesul verbal de contravenție pe baza măsurătorilor efectuate cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
De altfel, în acest sens este și punctul de vedere al Biroului Român de Metrologie Legală, potrivit căruia cerințele cuprinse în NML 021-05, printre care și erorile tolerate nu se aplică la funcționarea propriu zisă a cinemometrelor ci doar pentru verificarea metrologică în vederea emiterii buletinului de verificare.
În ceea ce privește sancționarea petentului, instanța a reținut ca petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 877,5 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.
Referitor la individualizarea sancțiunii, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Sancțiunea aplicată petentului îndeplinește pe deplin cerințele de legalitate și proporționalitate prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002 și O.G. nr. 2/2001, fiind stabilită în limitele prevăzute de lege pentru acest gen de contravenții, sancțiune pe care instanța, având în vedere depășirea cu 53 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, o consideră proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de petent, faptă care aduce o gravă atingere siguranței traficului rutier, fără a fi necesară producerea unui rezultat, motiv pentru care instanța apreciază că fapta sancționată în cauză nu poate fi socotită drept una cu o gravitate redusă în sensul art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001. Totodată, se are în vedere și atitudinea nesinceră a petentului, cât și împrejurarea că acesta circula cu viteză ridicată într-o zonă cu multe curbe si vizibilitate scăzută.
F. de considerentele de fapt si de drept expuse, instanța a respins plângerea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul D. G. V. solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței apelate, iar pe fond admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii, restituirea permisului de conducere, iar în subsidiar înlocuirea măsurilor luate cu avertisment.
În motivarea apelului a arătat că la data de 15.06.2015 în timp ce se deplasa din direcția Germania către Pitești, în afara localității Fața Cremenii a fost oprit în trafic de organele de poliție cu motivarea că ar fi depășit viteza legală pe acel sector de drum.
A menționat faptul că autoturismul pe care era montat radarul se afla în mișcare, acesta oprindu-se în spatele său după ce a fost semnalizat să oprească.
A precizat că nu cunoaște zona, însă în locul în care a fost oprit nu exista nici un indicator de intrare sau ieșire din localitate, prin faptul că nu existau case sau alte indicii a considerat că este în afara localității.
Referitor la viteză, conducea un Opel Corsa, cu motor de 1200 benzină, autoturismul atingând foarte greu o viteză mare.
A observat de la o distanță destul de mare că din față vine mașina poliției, a fost avertizat și în trafic de prezența radarului pe traseu, și în atare situație nu avea cum să aibă o viteză așa de mare.
A învederat că împreună cu el în mașină se afla și R. M., care poate confirma care a fost starea de fapt și faptul că nu a circulat cu o viteză așa de mare, iar locul unde a fost oprit era în afara localității.
A precizat faptul că nu obișnuiește să circule cu viteză, având calitatea de preot în localitatea Mioveni, la 17 km de Pitești, făcând zilnic naveta cu mașina.
La rubrica alte mențiuni a precizat că pe bordul mașinii îi arată o viteză sub 100 km/h, fapt ce rezultă și din înregistrarea video depusă la dosar de intimate.
A solicitat a se avea în vedere și erorile maxime tolerate pentru autoturismele radar aflate în regim de deplasare, erori care nu au fost avute în vedere de organele de poliție și nici de instanța de judecata care a făcut mențiune de acestea în cuprinsul hotărârii atacate, însă nu s-a pronunțat pe acestea în nici un fel.
În mod greșit instanța a respins proba cu martori solicitată prin plângere, deși aceasta era singura sa proba împotriva susținerilor intimatei, martora care se afla împreuna cu el în autoturism.
A apreciat că sancțiunea aplicată nu este proporțională cu gradul de pericol social, el fiind la prima abatere contravențională și mai mult este o persoană credincioasă, fiind preot și nu ar putea face afirmații nesincere.
În conformitate cu prevederile art.411 din Legea 134/2010 privind Codul de Procedura Civila, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 03.12.2015, prin serviciul registratură intimatul I. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
În motivare a arătat că instanța de fond a analizat toate probele depuse la dosar, iar din conținutul acestora a rezultat fără putință de tăgadă că petentul a săvârșit contravenția reținută prin procesul verbal de contravenție . nr._/16.06.2015.
Consideră că nu sunt motive temeinice care să justifice modificarea sentinței apelate .
În conformitate cu prevederile art. 411 din C. proc.civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 17.12.2015, prin serviciul registratură apelantul D. G. V. a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea apelului.
În motivare a arătat că utilizarea aparatului radar în modul P. sau "stand by", contrar recomandărilor producătorului din cuprinsul manualului de utilizare al acestuia.
Modul P. a apărut la pistolul radar Bee III produs de MPH Industries și măsoară viteza vehiculului în câteva zecimi de secundă, neputând fi detectat de multe detectoare radar. Când pistolul este în modul P., este transmis un scurt spot de energie mai scurt de 1/15 secunde și viteza vehiculului este descoperită rapid. Însă citirea vitezei cu modulul P. este eronată de cele mai multe ori, astfel că MPH Industries precizează în manualul original de utilizare a aparatului radar că citirea vitezei în modul P. NU poate constitui o dovadă de încălcare a vitezei legale.
Toate unitățile de trafic radar se bazează pe un pistol pentru a produce o frecvență de referință stabilă. Această frecvență de referință trebuie să fie constantă pe parcursul întregii citiri a vitezei.
Iată cum funcționează un radar: Un fascicul de microunde la frecvența de referință este transmis spre țintă. Unitatea radar compară apoi fascicul de referință cu fasciculul de microunde reflectat de vehiculul în mișcare. Diferența între frecvența de referință și frecvența reflectată de vehicul, cunoscut de efectul Doppler, dă viteza vehiculului în mișcare. Radarul Bee III poate fi schimbat din "oprit" în "pornit" și înapoi la „oprit" în 67 de milisecunde, în timp ce se păstrează frecvența. Pentru a fi la poziția „pornit" curentul electric trebuie să curgă prin oscilator, care se va încălzi ca urmare a trecerii curentului electric. După circa o secundă aparatul va ajunge la temperatura de funcționare constantă și se va menține constantă frecvența de citire a vitezei. Cu toate acestea, în timpul scurt de pornire la rece de la temperatura ambiantă la temperatura de funcționare, dispozitivul este literalmente ieșit de sub control. Oscilatorul aparatului radar Bee III este conceput să funcționeze în stare de echilibru și nu este destinat utilizării prin pornire la rece în modul "off sau "stand by".
Folosirea aparatului radar în modul "stand-by" nu produce "tracking history" (înregistrare anterioară momentului detectării vitezei). In același manual de utilizare se specifică foarte clar că NU pot fi emise amenzi atât timp cât nu există date privind „tracking history" (istoricul vitezei de deplasare a autovehiculului vizat).Poliția rutieră din România îl folosește numai în modul P. sau "stand by".
2.Din manualul original de utilizare al sistemului radar Bee III, produs de model MPH Industries și folosit în prezent de poliția rutieră, rezultă că aceste aparate radar NU pot reda cu prea multă claritate numărul de înmatriculare al autovehiculului vizat, atunci când autovehiculul se află la o distanță mai mare de 80 metri de mașina poliției rutiere.
Observație, manualul original al producătorului nu a fost tradus în întregime și în mod corect în limba română. De aceea solicit instanței de judecată pe cel original, în limba engleză.
Relevanta limitei de redare cu claritate a numărului de înmatriculare al autovehiculului vizat constă în aceea că potrivit dispozițiilor art. 3.5.1. din Norma de metrologie legală NML 021-05 din 23.11.2005 constituie probă numai înregistrările care cuprind imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.
În baza dispozițiilor legale de mai sus nu poate fi reținută în sarcina contravenientului decât viteza din momentul în care este pus în evidență numărul de înmatriculare al autovehiculului, orice dubiu profitând acuzatului. O probă care nu respectă dispozițiile legale nu poate fi luată în considerare, cum este și cea din care nu rezultă cu claritate numărul de înmatriculare al autovehiculului.
În practică, organele de poliție suplinesc neclaritatea înregistrărilor prin prezentarea judecătorului a unor fotografii în care imaginea cuprinzând numărul de înmatriculare este mărită prin intervenția digitală asupra acestora, după descărcarea lor de pe hard-ul aparatului radar. O astfel de practică este nelegală, deoarece intervenția nu a fost efectuată de către un specialist și în cadrul unui proces pentru a putea fi opusă contravenientului.
Distanță de detecție este influențată de configurația terenului, existând riscul înregistrării vitezei unui alt autovehicul. Dacă autospeciala este în vârful unei pante, este posibil să fie înregistrată viteza vehiculului din spatele autovehiculului țintă, iar dacă autospeciala este la baza rampei, este posibil să fie înregistrată viteza vehiculului din spatele mașinii de poliției, ca urmare a reflectării undei de carosabil.
Atunci când autospeciala poliției rutiere este în mișcare, radarul poate fi inhibat din a calcula viteza țintei atunci când aceasta are aceeași viteză ca și cea de patrulare sau un multiplu al ei.
De asemenea, potrivit Metodologiei de utilizare a aparatului radar este interzisă măsurarea vitezei în modul „Highway" (în afara localitățior) în localități și în modul „City" (în localități) în afara localităților.
Alegerea ambelor sensuri pentru măsurare când autospeciala este în mișcare. Potrivit Metodologiei de utilizare a aparatului radar alegerea ambelor sensuri de măsurare a vitezei este permisă numai când autospeciala este în staționare.
La momentul măsurării vitezei în raza de acțiune a aparatului radar se află simultan cel puțin două autovehicule.
Potrivit dispozițiilor art. 3.3.2. din Norma de metrologie legală NML 021-05 din 23.11.2005 "Logica procesului de măsurare al cinemometrului trebuie să fie astfel concepută încât să nu poată fi atribuită o măsurare de viteză, unui autovehicul care nu are nici o legătură cu această viteză (în special în cazurile în care cinemometrul este utilizat pe măsurare manuală), precum și în cazurile de încrucișări sau depășiri între vehicule, când acestea se află simultan în raza de măsurare a cinemometrului, sau când cinemometrul este utilizat în regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat". In astfel de situații nu se poate stabili cărui autovehicul îi revine viteza măsurată.
Conform dispozițiilor art. 121 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului rutier "Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic".
În manualul de utilizare al aparatului radar, la capitolul 4, se arată următoarele: "R.-ul AUTOVISION trebuie să fie verificat și calibrat anual pentru a asigura o operațiune corectă. Contactați integratorul sistemului pentru service și mentenanță".
Mijloacele de măsurare care nu au corespuns la controlul metrologic legal sau pe care sunt aplicate de verificare cu termen de valabilitate depășit nu au calitatea de mijloace de măsurare legale, iar utilizarea lor în aceste condiții constituie contravenție, deținătorii fiind obligați să le retragă sau să le scoată din uz (art. 15 din O.G. nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie Chiar și în situația în care sunt respectate toate normele legale în vigoare cu privire la efectuarea înregistrărilor radar în situația contravențiilor rutiere, legislația noastră prevede anumite marje de toleranță ale acestor aparate, deoarece nicio măsurătoare nu se poate realiza cu precizie deplină din cauza unor factori precum: eroarea internă a blocului de emisie, eroarea blocului de recepție, condițiile atmosferice, etc.
De aceea, legea prevede anumite marje de toleranță ale valorilor înregistrate, care depind de faptul dacă autoturismul poliției pe care se află montat aparatul radar se află staționat sau în mișcare, în a doua ipoteză eroarea tolerată fiind evident mai mare.
Astfel art 3.1.1. din NML (Norma de Metrologie Legală) 021-05 prevede că pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează numai în regim staționar, eroarea maximă tolerată este de ± 3 km/h, pentru viteze de până la 100 km/h, și ± 3 % din valoarea măsurată, pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h; Litera c a aceluiași articol prevede că în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este de ± 4 km/h pentru viteze de până la 100 km/h, și ± 4 % din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h. Spre exemplu, la la valoarea de 102 km/h identificată de aparatul radar, eroarea de 3% este de 3, 06 km/h, astfel încât viteza matematic determinată este de 98,92 km/h, deoarece trebuie avută în vedere viteza efectiv probată cu luarea în considerare a erorii legale. Ca atare, în această situație nu trebuie dispusă suspendarea permisului de conducere. Agentul constatator va trebui să țină cont la aplicarea sancțiunii de viteza matematic determinată aplicând sancțiunea corespunzătoare acestei viteze. Dacă nu se procedează astfel, persoana amendată va putea formula plângere în instanță solicitând judecătorului să țină cont de viteza determinată legal și să aplice sancțiunea corespunzătoare.
Echipajul de Politie care a efectuat controlul cu măsurări radar nu avea asupra sa certificatul de omologare a radarului, buletinul de verificare metrologica - in termen de valabilitate de 12 luni si nu mi-a fost prezentat.
In conformitate cu prevederile art.411 din Legea 134/2010 privind Codul de Procedura Civila, a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 -479 N.C. pr.civ. instanța reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit la data de 15.06.2015 de I. M., petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 877,5 lei pentru contravenția prevăzută de art. 102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002. De asemenea s-a dispus reținerea permisului de conducere și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 zile. S-a reținut că în data de 15.06.2015, ora 10.30, pe DN6- Fața Cremenii, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare ES 127 C cu viteza de 103 km/h, depășind cu 53 km/h viteza legală pe sectorul de drum, viteză depistată de aparatul radar Autovision montat pe MAI_, în mișcare, înregistrată pe hard MH 21 folder 8377. Cu ocazia întocmirii procesului verbal de contravenție petentul a declarat că pe bordul mașinii îi arăta viteză sub 100 km/h, așa cum s-a consemnat la rubrica alte mențiuni din procesul verbal de contravenție. Verificând, conform art.34 din O.G. nr.2/2001, legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, în mod corect, prima instanță a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr.2/2001 și că petentul că nu a dovedit altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator. Nu se poate reține încălcarea dreptului la apărare al petentului prin neadministrarea probei cu martori, câtă vreme această probă, chiar dacă este admisibilă în astfel de cauze, nu este utilă soluționării cauzei, fiind respinsă corect de către instanța de fond. Conform art. 102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. Potrivit art.49 alin.1 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h. Înregistrarea pe compact-disc depusă la dosarul cauzei de intimat respectă cerințele prevăzute de art. 3.5.1 din NML-021-05 din 23.11.2005, respectiv cuprinde data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare a autovehiculului, imaginea autovehiculului, în care este pus clar în evidență nr. de înmatriculare, iar cinemometrul de control rutier tip AUTOVISION, fabricație TSS Anglia, montat pe auto MAI_ este mijloc tehnic omologat care măsoară în regim staționar și în regim de deplasare și este verificat metrologic fiind în termenul de valabilitate așa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr. BBSC-02.02.-2015 DIN 15.04.2015( fila 15 dosar fond). Cât privește eroarea tolerată, tribunalul reține că potrivit pct.3.1.1 lit.c Cerințe metrologice din Norma NML 021-05, pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată, în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic este de: - +/- 4 km/h pentru viteze până la 100 km/h;- +/- 4% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h. Instanța reține însă că eroarea maximă tolerată prevăzută de art.3.1.1 din Norma NML 021-05 constituie o cerință metrologică ce este avută în vedere exclusiv pentru ca cinemometrul să poată fi autorizat pentru utilizare, nu și în momentul utilizării lui efective. Prin urmare, viteza ce se ia în calcul la stabilirea faptei este cea indicată de aparatul radar, acesta fiind, așa cum s-a reținut anterior, verificat metrologic. În consecință susținerea petentului în sensul că viteza de deplasare a autoturismului a fost înregistrată eronat nu poate fi reținută de către instanță, deoarece această viteză a fost determinată cu cinemometrul de control rutier tip AUTOVISION, fabricație TSS Anglia, montat pe auto MAI_, mijloc tehnic omologat și verificat metrologic. Așadar, înregistrarea pe compact-disc și înscrisurile depuse la dosar de intimată confirmă starea de fapt reținută de agentul constatator prin procesul verbal de contravenție contestat. În consecință, ținând seama de probele administrate în cauză, instanța de apel, ca și prima instanță, reține că în data de 15.06.2015, în localitatea Fața Cremenii, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare ES 127 C cu viteza de 103 km/h, fiind vinovat de săvârșirea contravenției prevăzută de art. 102 alin.3 lit.e din O.U.G. nr. 195/2002. În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale se consideră că atât agentul constatator, cât și prima instanță au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 potrivit căruia sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. Astfel sancțiunea aplicată este stabilită în limitele prevăzute de lege pentru acest gen de contravenție și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de petent, având în vedere depășirea cu 53 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, faptă care aduce o gravă atingere siguranței traficului rutier, urmarea produsă constând într-o stare de pericol pentru desfășurarea fluentă și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și pentru ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective. Avându-se în vedere viteza de 103 km/h cu care petentul a circulat nu se poate considera că fapta este una cu o gravitate redusă care să justifice aplicarea sancțiunii avertisment. Referitor la sancțiunea contravențională complementară aplicată petentului se reține că această sancțiune se aplică în cazul săvârșirii contravenției prevăzută de art.102 alin.3 lit. e din OUG nr.195/2002, indiferent care ar fi sancțiunea principală aplicată contravenientului, fiind expres prevăzută de lege, aplicarea acesteia nefiind lăsată la latitudinea agentului constatator sau a instanței de judecată. În consecință, având în vedere că din probele administrate rezultă că petentul este vinovat de săvârșirea contravenției prevăzută de art.102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002 sancțiunea complementară aplicată petentului constând în suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile nu poate fi înlăturată. Așa fiind, soluția de respingere a plângerii contravenționale ca neîntemeiată este legală și temeinică, urmând ca, potrivit art.480 C.pr.civ., apelul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul petent D. G. V., CNP_ domiciliat în municipiul Pitești, ., ..,., județul Argeș, împotriva sentinței nr. 907 din 28.09.2015 pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul I. M. cu sediul în Dr. Tr. S., jud. M..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2016, la sediul Tribunalului M..
Președinte, M. B. | Judecător, A. B. | |
Grefier, A. C. N. |
Red.A.B./tehnored.A.C.N.
18.02.2016
4 ex./9 pag.
cod operator 2626
jud. fond S. V.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 23/2016.... | Anulare act emis de autorităţi publice locale. Sentința nr.... → |
|---|
