Anulare act administrativ. Sentința nr. 2589/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2589/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 15-10-2014 în dosarul nr. 521/102/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
SENTINȚA Nr. 2589/2014
Ședința publică de la 15 Octombrie 2014
Completul constituit din:
Președinte I. O.
Grefier T. R.
Pe rol se află pronunțarea în dosarul nr._ privind acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 244, în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ M., având ca obiect anulare act administrativ.
Se constată că mersul dezbaterilor este consemnat în cuprinsul încheierii de ședință din data de 08 Octombrie 2014, prin care s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22 ianuarie 2014 sub nr._, reclamanta Asociația de Proprietari nr. 244 Sighișoara a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă M., să se constate nelegalitatea și netemeinicia procesului-verbal de control nr._/MS_/24.10.2012, cu privire la Anexa nr. 1 pct.1 și să se dispună anularea actului cu exonerarea reclamantei de la aplicarea măsurilor astfel stabilite.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 24.10.2012 cu ocazia unui control desfășurat de pârâtă la sediul reclamantei având ca obiect verificarea modului de respectare a prevederilor legii nr.53/2003, s-a întocmit procesul-verbal de control contestat. Reclamanta arată că pe de o parte a fost sancționată contravențional pentru abateri din domeniul relațiilor de muncă, iar pe de altă parte s-au stabilit în sarcina sa măsuri – cele atacate în prezenta cauză constând în încheierea retroactivă a contractelor de muncă pentru persoanele care își desfășurau activitatea în cadrul Asociației pe bază de convenții civile. Arată că ulterior s-a conformat acestor obligații și a încheiat contracte individuale de muncă.
Reclamanta a anexat la cerere actul administrativ atacat, plângerea prealabilă, plângerea contravențională formulată împotriva procesului-verbal de contravenție încheiat cu aceeași ocazie.
Pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă M. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală, invocând prevederile art. 15 alin. 1 lit. h din HG nr. 1377/2009, ale art. 10, art. 16 alin. 1, art.38 din Legea nr. 53/2003 și ale art. 35 alin. 2 din legea nr. 230/2007. Arată că temeiul juridic pentru convențiile civile în raport de subordonare nu mai există, cuprins în legea 130/1999, nu mai există deoarece a fost abrogat prin legea 577/2003.
Pârâtul a depus actele care au stat la baza întocmirii procesului-verbal de control.
Reclamanta a depus la dosar și hotărârea pronunțată asupra plângerii contravenționale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de control nr._/MS_/24.10.2012 și anexa 1 de constatare și de măsuri în domeniul relațiilor de muncă, Inspectoratul Teritorial de Muncă M., în urma controlului în domeniul relațiilor de muncă efectuat la Asociația de Proprietari nr. 244 Sighișoara, a constatat că societatea a primit la muncă un număr de patru persoane - Pito Jozsef, Hofner M., S. M. și R. Letiția, fără a le încheia contract individual de muncă în formă scrisă, anterior începerii raporturilor de muncă, conform art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, fiind încheiate contracte civile de prestări servicii.
Măsurile dispuse de inspectorii de muncă sunt cuprinse în anexa nr.1 și constau în întocmirea și înregistrarea la I. M. a contractelor individuale de muncă ale persoanelor indicate, începând cu data începerii activității de către fiecare.
Cu ocazia aceluiași control a fost întocmit de pârât procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ din 24.10.2012, prin care i s-a aplicat reclamantei amenda contravențională de 30.000 lei conform art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, pentru fapta de a fi primit la muncă persoanele indicate în cuprinsul actului, fără a le întocmi contract individual de muncă.
Reclamanta a contestat și procesul-verbal de contravenție, formulând plângere împotriva acestuia, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sighișoara sub nr._, invocând aceleași aspecte.
Prin sentința civilă nr. 56 din 10 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Sighișoara (fila 188) a fost admisă în parte plângerea formulată de reclamantă, a fost menținut procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției și a fost înlocuită sancțiunea amenzii cu avertismentul. Instanța a reținut că în fapt, raporturile juridice născute între petentă și numiții Pito Jozsef, Hofner M. și R. Letiția sunt cele specifice de subordonare între un angajat și angajator, pentru care era necesară încheierea unui contract de muncă în condițiile art. 10 și 16 din Legea nr. 53/2003. Împrejurarea că au fost plătite impozitul și contribuțiile datorate bugetului de asigurări sociale, medicale și șomaj nu presupune înlăturarea caracterului contravențional al faptei, aceste împrejurării fiind avute în vedere la individualizarea sancțiunii și înlocuirea amenzii cu avertismentul.
Sentința a devenit irevocabilă prin decizia nr.288/2014 pronunțată de Tribunalul M. – secția contencios administrativ și fiscal (fila 181), prin care a fost respins recursul formulat de I. M..
Ca urmare, se reține că în cadrul judecății asupra plângerii contravenționale s-a stabilit cu caracter definitiv faptul că între reclamantă în calitate de angajator și persoanele indicate în procesul-verbal de control - Pito Jozsef, Hofner M. și R. Letiția - au existat raporturi de muncă, considerentele hotărârii făcând corp comun cu dispozitivul, întrucât îl explică și se reflectă în acesta. Împrejurarea că instanța a reindividualizat sancțiunea prin înlocuirea amenzii cu o sancțiune mai ușoară, avertismentul, nu este de natură a demonstra caracterul nelegal al actului de control, plângerea contravențională fiind admisă doar în privința sancțiunii, referitor la fondul cauzei instanța constatând existența faptei, așa cum s-a arătat mai sus.
Această statuare a instanței nu poate fi supusă din nou dezbaterii într-o judecată ulterioară ci se impune în prezenta cauză cu autoritate de lucru judecat. Autoritatea de lucru judecat operează în acest caz sub forma prezumției, iar ca efect al acesteia nu se poate primi vreo dovadă contrară aspectelor stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, considerându-se că aceasta exprimă realitatea raporturilor juridice între părți. Potrivit dispozițiilor art. 1200 pct. 4 coroborat cu art. 1202 alin. 2 cod civil (în forma în vigoare la data nașterii raporturilor juridice între părți și la data sesizării instanței, conform dispozițiilor tranzitorii prevăzute de art.230 lit.a din Legea 71/2011), această prezumție are caracter absolut în raporturile dintre părți.
Aceeași este și situația primirii la muncă fără a avea încheiat contract individual de muncă a numitului S. M., ca îngrijitor clădire. Raporturile de muncă (îngrijitor clădire) sunt cele specifice de subordonare între un angajat și angajator, motiv pentru care era necesară încheierea unui contract de muncă în condițiile art. 10 și 16 din Legea nr. 53/2003.
Fiind, conform celor arătate, dovedite raporturile de muncă între reclamantă și persoanele fizice indicate în planul de măsuri, instanța reține că potrivit art. 16 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, angajatorului îi revine obligația încheierii în scris a contractului individual de muncă, anterior începerii activității. Această obligație există și în situația în care angajatul ar fi de acord cu desfășurarea muncii fără încheierea contractului de muncă. Astfel, părțile au posibilitatea de a alege dacă vor intra sau nu în raporturi de muncă, însă, dacă aleg să o facă, din momentul nașterii raportului de muncă devine obligatorie încheierea contractului individual de muncă.
Instanța reține de asemenea că inspectorii de muncă au dreptul, conform art. 19 din Legea nr. 108/1999, să dispună remedierea abaterilor constatate și să impună măsuri atunci când conducătorul persoanei juridice nu își îndeplinește obligațiile legale.
Ca atare, instanța constată că măsura dispusă în planul de măsuri anexă a procesului-verbal de control atacat, constând în întocmirea contractelor de muncă cu persoanele fizice amintite pentru perioada în care acestea au lucrat în cadrul asociației, a fost dispusă în mod legal și temeinic.
Pentru motivele expuse, instanța va respinge acțiunea, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta Asociația de Proprietari nr.244, cu sediul în Sighișoara, ., ., jud.M., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă M., cu sediul în Tg.M., ..2, jud. M.;
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare;
Pronunțată în ședință publică azi, 15 octombrie 2014.
Președinte, I. O. | ||
Grefier, T. R. |
T.R. 15 Octombrie 2014
Red. I.O./ 4 ex./ 19.11.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2325/2014. Tribunalul... | Despăgubire. Sentința nr. 1026/2014. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
