Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 185/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 185/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 02-06-2014 în dosarul nr. 3929/320/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA Nr. 185/2014
Ședința publică de la 02 Iunie 2014
Completul constituit din:
Președinte I. O.
Judecător M. R.
Grefier L. H.
Pe rol judecarea apelului în contencios administrativ și fiscal formulat de
apelanta .cu sediul în Tg. M., ., nr. 189/31, jud. M. – având C. RO_, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, împotriva sentinței civile nr. 7465 din 14.11.2013 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._ .
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Mersul dezbaterilor în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20 mai 2014, susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 02 iunie 2014.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.7465 din 14.11.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.M. în dosar nr._, s-a respins plângerea contravențională formulată de petenta . contradictoriu cu intimatul I. M., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 11.03.2013 întocmit de intimat ca neîntemeiată.
Instanța de fond a menținut ca legal și temeinic procesul-verbal de contravenție întocmit de intimat, reținând în esență că procesul-verbal atacat a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de lege, neexistând nici un motiv de nulitate a acestuia, dintre cele ce este necesar, a fi analizate din oficiu de către instanță. Sub aspectul temeiniciei instanța de fond a reținut că procesul verbal de contravenție atacat este temeinic, petenta făcându-se vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa. Instanța de fond a apreciat că sancțiunea aplicată respectă principiul proporționalității raportat la gradul de pericol social al faptei.
Împotriva acestei sentințe petenta . a declarat în termen legal apel prin care solicită schimbarea sentinței în sensul anulării procesului-verbal de contravenție. În subsidiar se solicită înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
În dezvoltarea motivelor de apel depuse ulterior printr-un memoriu separat, apelanta petentă susține că instanța de fond nu a procedat la o corectă apreciere a materialului probator. Apelanta susține că în mod greșit prima instanță a reținut că nu a făcut dovada contrarie celor reținute în actul sancționator și solicită a se avea în vedere înscrisurile pe care le-a depus în primă instanță și declarația martorului S. V.. Apelanta susține că la momentul controlului nu avea calitatea de operator rutier și că intimatul nu a dovedit faptul că transporta dejecții. Se mai arată că în aceeași dată vidanja a fost predată la fier vechi, astfel cum reiese din certificatul de distrugere C 248/11.03.2013 și factura nr._ din 11.03.2013, în baza procesului-verbal de casare din data de 10.03.2013. Apelanta susține că cea mai rentabilă modalitate de predare ca deșeu a autospecialei era să o deplaseze pe roți la cea mai apropiată stație de colectare a materialelor refolosibile ( aflată la aproximativ 1 km față de locul de garare) deoarece nici varianta transbordării pe un trailer și nici tăierea cu lampa de sudură nu erau fezabile. Apelanta mai arată că prin procesul-verbal nr._ din 18.03.2013 Municipiul Tg.M. a scos din evidență mijlocul de transport, iar prin certificatul de radiere din 19.03.2013 intimatul din prezenta cauză a procedat la radierea din circulație a autospecialei.
Apelanta susține pentru toate aceste motive că nu se face vinovată de fapta de a transporta deșeuri menajere fără a deține licență de transport și arată că acest lucru era imposibil fizic, întrucât recipientul de colectare era spart în mai multe locuri din cauza ruginii, pompele erau demontate, iar celelalte accesorii necesare unei operațiuni de vidanjare lipseau. Se susține că sancțiunea este disproporționată raportat la împrejurările de fapt și arată că în primă instanță a solicitat înlocuirea amenzii cu avertismentul.
Intimatul I. M. nu a formulată întâmpinare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin raportare la motivele de apel invocate și în limitele efectului devolutiv al acestei căi de atac, tribunalul apreciază că apelul declarat petentă este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal atacat . nr._ din 11 martie 2013 s-a reținut în sarcina petentei săvârșirea contravenției prevăzută de art. 3 pct.1 din HG 69/2009 și sancționată de art.6 pct.1 din HG 69/2009 și i s-a aplicat amenda contravențională în cuantum de 14.000 lei pe motiv că la data de 11.03.2013 ora 11,30, pe ., a condus autoutilitare Iveco cu nr._, efectuând transport rutier de dejecții fără a deține licență de transport.
În raportul întocmit de agentul constatator (fila 19 dosar fond) se precizează că la momentul constatării faptei și întocmirii procesului-verbal conducătorul auto M. D. M. (care este reprezentantul petentei) a declarat verbal că transportă dejecții de pe . de M. (fila 19 dosar fond).
Prin urmare reprezentatul apelantei petente a recunoscut fapta la momentul constatării și a semnat procesul-verbal de contravenție fără a invoca faptul că nu transportă nimic, că duce autospeciala spre a fi casată.
Petenta apelantă nu a oferit nici o explicație rațională pentru care a revenit asupra poziției exprimate în fata agentului de poliție și pentru care nu a redat la acel moment împrejurarea de fapt invocat apoi în plângerea contravențională (că nu transporta deșeuri menajere, că ducea auto pentru a fi casată).
Fapta contravențională constă în transportul de deșeuri fără ca petenta să dețină licență de transport, motiv pentru care împrejurările rezultate din înscrisurile invocate de apelantă - că autospeciala a fost castă în aceeași zi, că ulterior a fost radiată din circulație - nu prezintă relevanță.
Declarația martorului S. V. nu este relevantă pentru dovedirea unei stări de fapt contrare celor reținute în actul sancționator – acest martor a făcut referire la starea avansată de degradare a autospecialei, dar a mai declarat că petentul folosea autospeciala ocazional și că nu știa când a folosit-o ultima dată.
În conformitate cu dreptul intern, procesul-verbal de contravenție este un act de autoritate care se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumții relative ce nu au fost răsturnate de petenta apelantă.
Pentru toate aceste motive tribunalul reține că modalitatea de apreciere a probelor testimoniale efectuată de prima instanță este corectă.
La momentul constatării faptei, petenta apelantă era deținătorul autospecialei, motiv pentru care susținerea acesteia potrivit căreia nu ar avea calitatea de subiect activ al contravenției este neîntemeiată.
Tribunalul apreciază că instanta de fond a apreciat corect și asupra individualizării sancțiunii, raportat la circumstanțele concrete ale faptei și la conduita petentei apelante, iar amenda aplicată se încadrează în limitele speciale prevăzute de legiuitor.
Pentru toate aceste motive, reținând ca neîntemeiate criticile invocate prin cererea de recurs, în temeiul art.480 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă tribunalul va respinge apelul declarat de petentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta .cu sediul în Tg. M., ., nr. 189/31, jud. M. – având C. RO_, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, împotriva sentinței civile nr. 7465 din 14.11.2013 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._, ca neîntemeiat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Iunie 2014.
Președinte, Judecător,
I. O. M. R.
fiind în concediu, semnează
vicepreședintele instanței,
judecător A. B.
Grefier,
L. H.
fiind în concediu, semnează
grefier-șef secție civilă, A. A.
Red/tehnored.I.O.
Listat.S.C.G./19.08.2014/4 ex.
Jud.fond: F. U.
| ← Despăgubire. Sentința nr. 3014/2014. Tribunalul MUREŞ | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|
