Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 793/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 793/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 21-10-2014 în dosarul nr. 6671/320/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA NR.793
Ședința publică din 21 octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: S. R.-M.
JUDECĂTOR: D. C.
JUDECĂTOR: C. M.
GREFIER: S. C.- G.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de recurenta D. M. împotriva sentinței civile nr.5433 din 19.06.2013 pronunțate de Judecătoria Tîrgu M. în dosarul nr._ .
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că mersul dezbaterilor este consemnat în încheierea de ședință din data de 07 octombrie 2014, care face pare integrantă din prezenta decizie și când pronunțarea s-a amânat pentru data de 14.10.2014 și apoi pentru data de azi.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5433/19.06.2013 pronunțată de Judecătoria Târgu M., a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta D. M. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean M., și cu intervenienții A. SA și R. D. împotriva procesului verbal de contravenție CP_/17.06.2012.
În motivarea acestei soluții, instanța a reținut, în esență, că starea de fapt este cea descrisă de agentul constatator în procesul verbal atacat, raportul acestuia coroborându-se cu răspunsul la interogatoriu dat de intervenientul forțat R. D. și cu recunoașterea implicită realizată de către petentă în cuprinsul plângerii și cu ocazia declarației date imediat după producerea acroșajului.
Împotriva hotărârii instanței de fond petenta a formulat recurs, solicitând modificarea sentinței atacate și constatarea nulității procesului verbal de contravenție.
În motivarea recursului, petenta a invocat faptul că, din declarația intervenientei forțate, cât și din cuprinsul actului atacat, reiese că avariile suferite de cele două autovehicule sunt în măsură să conducă la concluzia rezonabilă că autovehiculul VW staționa în momentul producerii coliziunii, dacă ar fi fost în deplasare avariile ar fi fost altele și traiectoria auto BMW ar fi fost deviată. Mai mult, pe timp de noapte, abordarea unei intersecții dirijate prin lumina galbenă intermitentă este o chestiune de apreciere.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art.304, art.3041 C.proc.civ., precum și ale art.34 alin.2 din OG 2/2001, instanța constată că aceasta este legală și temeinică, urmând a respinge recursul ca neîntemeiat.
Astfel cum rezultă din procesul verbal CP_/17.06.2012, încheiat de I. M., petenta a fost sancționată contravențional cu avertisment și cu suspendarea dreptului de a conduce pe 60 de zile întrucât, la data de 17.06.2012, a condus autoturismul VW_ pe . intersecția cu . a acordat prioritate de trecere la auto BMW_, tamponându-l.
Tribunalul apreciază că, în principiu, procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie caracteristică oricărui act administrativ, însă, în situația în care faptele sancționate nu au fost constatate personal de agentul învestit cu prerogative de putere publică, acesta din urmă trebuie să constituie un minim de probatoriu pe care să se întemeieze cele reținute în sarcina petentului. Corelativ, acesta trebuie să aducă, la rândul său, probe în combaterea conținutului procesului verbal de contravenție, nefiind suficient a se limita la contestarea sa formală.
Instanța de fond a reținut existența faptei contravenționale prin coroborarea întregului material probator administrat în cauză, inclusiv prin reținerea elementelor relevante din cuprinsul plângerii contravenționale și a declarației date agentului de poliție de către petentă.
Ceea ce a susținut, în primul rând, recurenta este faptul că, din avariile suferite de ambele autovehicule, rezultă că, la momentul producerii coliziunii, autoturismul pe care îl conducea staționa, ceea ce înseamnă că a acordat prioritate. Dimpotrivă, tribunalul reține că elementul material al contravenției este reprezentat, potrivit art.100 alin.3 lit.a din OUG 195/2002, de nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale. Or, indiferent că la momentul coliziunii autovehiculul condus de petentă era în mișcare sau staționa, producerea tamponării cu un autovehicul care circula pe drumul cu prioritate semnifică faptul că acestuia din urmă nu i-a fost acordată prioritate, în sensul textului legal amintit.
În al doilea rând, petenta nu a negat că a văzut autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ sau că acesta avea prioritate de trecere, întrucât circula pe . a apreciat că are timp suficient să vireze la stânga, dar, datorită vitezei prea mari pe care intervenienta trebuia să o reducă, intersecția fiind dirijată cu semafor de culoare galben intermitent, totuși coliziunea s-a produs.
Tribunalul reține că intersecția în speță era dirijată cu indicatoare, culoarea galben intermitent a semaforului având semnificația de atragere a atenției conducătorilor auto să respecte indicatoarele existente. Astfel cum au indicat ambele conducătoare auto, la pătrunderea pe . . de cedare a priorității, astfel că, indiferent de viteza cu care circulă autovehiculele pe . care intenționează să intre pe aceasta trebuie să se asigure că nu efectuează nicio manevră prin care să determine schimbarea bruscă a vitezei, a direcției de deplasare a autovehiculului prioritar sau, cu atât mai mult, acroșarea cu acesta (art.6 din OUG 195/2002), și chiar dacă se susține că vizibilitatea ar fi obturată. Faptul că a apreciat (în mod eronat) că avea timp să traverseze intersecția nu reprezintă o cauză de înlăturare a vinovăției recurentei, dimpotrivă, confirmă existența contravenției, care constă în neacordarea priorității de trecere tocmai ca urmare a unei aprecieri greșite cu privire la viteza sau direcția de deplasare a autovehiculului prioritar (sau a neobservării acestuia).
În fine, nu va fi reținută critica recurentei în sensul că se impunea suplimentarea probatoriului pentru a se stabili dacă autovehiculul pe care îl conducea era staționat în momentul acroșării, întrucât, astfel cum s-a argumentat în cele ce preced, nu prezintă importanță dacă acesta rula sau era staționat, atâta timp cât, chiar în ipoteza staționării, producerea coliziunii conduce la concluzia că petenta pătrunsese pe banda întâi a străzii G. D. și abia apoi ar fi oprit, neacordând, astfel, prioritate.
Având în vedere considerentele expuse, tribunalul apreciază că instanța de fond a făcut o corectă apreciere a situației de fapt și de drept, astfel că, în temeiul art.312 C.proc.civ., va respinge recursul ca neîntemeiat, cu consecința menținerii sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de D. M. (cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocațial C. N. D. din Tîrgu M., ., jud. M.), împotriva sentinței civile nr.5433/19.06.2013 pronunțate de Judecătoria Tîrgu M. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 21 octombrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
S. R. M. D. C. C. M.
GREFIER,
S. C.- G.
Red./Tehnored.C.M.
17.12.2014/2 ex.
Jud. primă instanță: F.G. M.
| ← Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Sentința nr.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 794/2014.... → |
|---|
