Despăgubire. Sentința nr. 2985/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2985/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 28-11-2014 în dosarul nr. 827/102/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal inregistrat sub nr.2991
SENTINȚA NR.2985 /2014
Ședința publică din data de: 28 noiembrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: C. D. A.
Grefier: C. R. L.
Pe rol pronunțarea soluției date asupra acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta C. A., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. – SERVICIUL FISCAL MUNICIPAL Reghin, având ca obiect despăgubire.
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Mersul dezbaterilor și susținerile părților în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14 noiembrie 2014, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 28 noiembrie 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL:
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.03.2014, reclamantul C. A. a chemat în judecată pârâta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. - SERVICIUL FISCAL MUNICIPAL REGHIN, solicitând:
- obligarea acestea la restituirea sumei de 2.087 lei reprezentând taxa pe poluare, actualizată cu dobânda legală calculată conform art. 124 Cod procedură fiscală, începând cu data plății taxei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat instanței că a achitat taxa de poluare pentru autovehiculul achiziționat, marca Dacia, nr. identificare UU1LSDAEF43318985, potrivit chitanței . nr._ din 27.05.2010, întrucât de plata acesteia i-a fost condiționată înmatricularea.
Prin cererea înregistrată la AFP Reghin sub nr. 2034 din 18.01.2012 a solicitat restituirea taxei, însă pârâta și-a exprimat refuzul de a soluționa în mod favorabil cererea.
Reclamantul a susținut că taxa de poluare reglementată prin OUG 50/2008 contravine prevederilor art. 23, art. 25, art. 28 și art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, întrucât, prin modalitatea de reglementare și aplicare încalcă în continuare principiul nediscriminării produselor din import în comparație cu cele autohtone.
Reclamantul a depus în probațiune: decizia de calcul, dovada achitării taxei, acte privind autovehiculul, cererea de restituire și răspunsul primit.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat prevederile art. 4 și 5 din O.U.G. nr. 50/2008 și a arătat că atâta vreme cât legislația fiscală prevede în mod expres plata taxei pe poluare cu ocazia primei înmatriculări, rezultă că aceasta este în mod legal datorată.
Față de prevederile comunitare invocate în susținerea acțiunii, a arătat că în conformitate cu art. I-33 alin. 1 din Tratatul de aderare ratificat prin Legea nr. 157/2005, legea cadru europeană este obligatorie pentru statul membru destinatar în ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut, însă autoritățile naționale au competența de a alege forma și mijloacele.
A mai arătat că taxa pe poluare pentru un autoturism fabricat în România este aceeași cu cea datorată cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism produs în orice alt stat membru comunitar, cu aceleași specificații tehnice și reprezintă reflecția în plan fiscal a principiului „poluatorul plătește”.
Pârâta a formulat de asemenea o cerere de chemare în garanție a Administrației Fondului pentru Mediu, invocând art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 50/2008, conform cărora taxa constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de către Administrația Fondului pentru Mediu.
Fiind introdusă în cauză, chemata în garanție Administrația Fondului pentru Mediu nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin chitanța ., nr._/27.05.2010, reclamantul a achitat suma de 2.087 lei, reprezentând taxa pe poluare, sumă încasată de Trezoreria Municipiului Reghin.
Răspunzând cererii reclamantului, pârâta a comunicat că nu poate da curs cererii reclamantului întrucât taxa pe poluare pentru autovehicul este mai mare decât taxa specială pentru autovehicule achitată pentru vehiculul în cauză.
Instanța reține că, prin Legea nr. 343/2006, cu modificările ulterioare, a fost introdus în Codul fiscal, la Titlul VII, capitolul 21 (art. 2141 – 2143), intitulat „Taxe speciale pentru autoturisme și autovehicule”, stabilind o taxă specială, cu aplicabilitate de la data de 01.01.2007. Din cuprinsul art. 2142 alin. 2 se constată că această taxă specială se plătește cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculelor în România, rezultând deci că aceasta nu se aplică și pentru acele autoturisme care sunt deja înmatriculate în România.
Este relevantă în soluționarea cauzei distincția făcută de legiuitor între autoturismele deja înmatriculate în România și supuse unei noi înmatriculări și cele care provin din străinătate și care se înmatriculează pentru prima dată în România. În acest sens, se constată că taxa se aplică numai autoturismelor care sunt cumpărate din străinătate și se înmatriculează în România, indiferent dacă au fost sau nu înmatriculate în statul de proveniență. Rezultă deci că se creează un regim fiscal discriminatoriu pentru autoturismele folosite, „second-hand”, cumpărate din țările Uniunii Europene față de autoturismele folosite și cumpărate din țară, pentru care taxa nu se plătește.
Instanța reține că, la data de 24.03.2010, reclamantul a cumpărat în baza contractului de vânzare cumpărare încheiat cu Automobile Dacia S.A., autoturismul marca Dacia, nr. identificare UU1LSDAEF43318985.
Instanța mai reține că, autovehiculul nu a fost înmatriculat anterior în vreun stat membru al Uniunii Europene, reclamantul fiind primul proprietar.
Astfel, autoturismul nu este un autovehicul folosit, „second-hand”, cumpărat din țările Uniunii Europene, astfel că, reclamantul nu se află într-o situație discriminatorie în raport de alte persoane care au achiziționat autovehicule noi din țară.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul textelor de lege la care a făcut referire, instanța reține că suma de 2.087 lei fost încasată cu respectarea prevederilor art. 2141 – 2143 și ale art.25, 28, 90 al Tratatului C.E., art. 148 Constituția României, astfel că cererea reclamantului este neîntemeiată și pe cale de consecință va fi respinsă.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Administrației Fondului pentru Mediu formulată de pârâtă, instanța apreciază că față de modul de soluționare a cererii principale și în temeiul art. 74 Cod procedură civilă se impune respingerea acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. A., cu domiciliul in Reghin, . A, jud. M., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. - SERVICIUL FISCAL MUNICIPAL REGHIN, cu sediul în Reghin, .. 33, jud. M., și în consecință:
Respinge cererea de chemare în garanție a ADMINISTRAȚIEI FONDULUI PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294 corp A sector 6.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 28.11.2014.
Președinte, Grefier,
D. A. C. R. L. C.
red./thred. D.A.C.
15.01.2015 – 5 ex.
| ← Despăgubire. Sentința nr. 440/2014. Tribunalul MUREŞ | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 190/2014.... → |
|---|
