Despăgubire. Sentința nr. 449/2014. Tribunalul MUREŞ

Sentința nr. 449/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 30-01-2014 în dosarul nr. 3999/102/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

SENTINȚA Nr. 449/2014

Ședința publică de la 30 Ianuarie 2014

Completul constituit din:

Președinte R. I. T.

Grefier J. H.

Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul F. J. L., în contradictoriu cu pârâții Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., având ca obiect despăgubire.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24 ianuarie 2014, când s-a amânat pronunțarea pe data de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

I. DESFĂȘURAREA PROCESULUI.

A. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.07.2013, reclamantul F. J. L. a chemat în judecată pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE TÂRGU-M., solicitând:

  1. obligarea la restituirea sumei de 3.348 lei reprezentând taxa pentru emisiile poluante,
  2. plata sumei reprezentând dobânda legală aferentă acestei sume,
  3. cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat instanței că a cumpărat dintr-un stat aparținând Uniunii Europene un autovehicul second-hand, deja înmatriculat în țara respectivă.

Pentru înmatricularea autoturismului a fost nevoit să achite taxa pentru emisiile poluante, potrivit Legii 9/2012, însă în cauză se aplică prioritar tratatele constitutive ale Uniunii Europene.

Se mai afirmă că această taxă încalcă prevederile din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, care are efect direct, astfel că taxa a fost încasată ilegal.

Reclamantul a mai precizat că taxa are efect discriminatoriu, este necomunitară și nedatorată.

Reclamantul a depus în probațiune înscrisuri.

B. Poziția pârâtei.

1. Întâmpinarea.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În ce privește fondul cauzei, pârâta a invocat prevederile legii 9/2012 și a arătat că atâta vreme cât legislația fiscală prevede în mod expres plata taxei pentru emisiile poluante cu ocazia primei înmatriculări, rezultă că aceasta este în mod legal datorată.

2. Cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.

Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, invocând art. 1 din legea 9/2012, conform cărora taxa constituie venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de către Administrația F. pentru Mediu.

C. Poziția Administrației F. pentru Mediu.

Chemata în garanție, Administrația F. pentru Mediu nu a formulat întâmpinare.

D. Reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Cu privire la cadrul procesual, instanța are în vedere că prin HG 520/30.07.2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, hotărâre intrată în vigoare la 1.08.2013, s-a înființat Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B., care a preluat prin fuziune prin absorbție, Direcția G. a Finanțelor Publice M. (art.23 și anexa 2 din HG 520/2013). De asemenea, în cuprinsul art.13 din acest act normativ și în cuprinsul Ordinului Președintelui ANAF nr. 2211/2013 sunt redate structurile fără personalitate juridică ce funcționează în cadrul direcțiilor generale regionale a finanțelor publice.

Deoarece succesiunea legală a intervenit de drept, începând cu data intrării în vigoare a HG 520/30.07.2013, instanța va constata că în prezenta cauză calitatea procesuală de pârâtă îi revine succesorului legal, ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M..

II. ANALIZA PROBELOR ADMINISTRATE ÎN CAUZĂ ȘI ÎNCADRAREA ÎN D. A SITUAȚIEI DE FAPT REȚINUTE. HOTĂRÂREA INSTANȚEI.

A. Situația de fapt.

Reclamantul a cumpărat dintr-un stat aparținând Uniunii Europene un autovehicul deja înmatriculat în țara respectivă. Pentru înmatricularea vehiculului in România, in temeiul legii 9/2012 și în temeiul deciziei de calcul a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, emisă de organul fiscal, reclamantul a fost nevoit sa plătească suma de 3.348 lei, potrivit chitanței_/25.02.2013.

Reclamantul s-a adresat cu cerere la Administrația Finanțelor Publice, solicitând restituirea acestei taxe, cerere refuzată însă de pârâtă.

B. Încadrarea în drept a cererii de restituire a taxei pentru emisii poluante. Netemeinicia cererii.

În raport de situația de fapt reținută, se constată că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, pentru următoarele considerente.

Potrivitart. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală se restituie, la cerere, debitorului, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale.

Potrivit art. 1 al. 1 din legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, orice persoana care se considera vătămata într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Art. 2 al. 2 prevede că se asimilează actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului in termenul legal.

Analizând refuzul pârâtei de a restitui taxa plătită, instanța reține că Legea nr. 9/2012 a abrogat OUG nr. 50/2008 și a introdus o nouă taxă, denumită taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, care se face venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului (art. 1).

Potrivit art. 4 alin. 1, taxa pentru emisiile poluante se aplică:

a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;

b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;

c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.

Conform alin. 2 al acestui articol, obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.

Potrivit art. 1 din OUG nr. 1/2012, aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) se suspendă până la 1 ianuarie 2013.

Legea 9/2012 a ieșit din vigoare prin abrogare la data de 15.03.2013, potrivit OUG 9/2013, dar se aplică situațiilor juridice născute cât timp se afla în vigoare.

Din aceste prevederi rezultă că noua taxă se aplică nu numai pentru autovehiculele second-hand cumpărate din străinătate și neînmatriculate în România dar și pentru cele cumpărate din țară și deja înmatriculate în România. De asemenea, se aplică și pentru autovehiculele noi, indiferent că sunt cumpărate din tară sau din Uniunea Europeană.

În această formă taxa își pierde caracterul discriminatoriu reținut de instanțele de judecată naționale și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la taxa instituită prin OUG nr. 50/2008, nemaiexistând diferența de tratament între autovehiculele de ocazie cumpărate din România și cele cumpărate din alte state.

În acest sens, răspunzând unei întrebări preliminare adresate de instanțele române, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a arătat în cauza T., nr. C-402/2009 și ulterior în cauza N., nr. C-263/2010, că articolul 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Reclamantul a plătit taxa pentru emisii poluante la data de 25.02.2013, dată la care nu mai exista nici un regim discriminatoriu, deoarece suspendarea dispusă prin OUG 1/2012 a expirat la data de 31.12.2012. Astfel, indiferent de unde își cumpără o persoană autovehiculul, fie că îl cumpără din România, fie că îl cumpără din spațiul aparținând Uniunii Europene, fie că este nou, fie că este deja înmatriculat, acesta este obligat să plătească aceeași taxă. Din moment ce se plătește aceeași taxă, nu se mai poate reține că reclamantul este descurajat a-și achiziționa vehicule din străinătate.

Astfel, potrivit articolului 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

Instanța reține că motivele pentru care reclamantul solicită restituirea taxei pentru emisii poluante sunt bazate pe dispozițiile Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, dispoziții care în noua reglementare nu mai sunt încălcate. Argumentele prezentate de reclamant au fost valabile doar până la data de 31.12.2012 și au fundamentat restituirile taxei de emisii poluante plătite până la acea dată.

Motivul pentru care instanțele au dispus restituirea taxelor speciale prevăzute de Codul Fiscal, OUG 50/2008 și ulterior de legea 9/2012, până la data de 31.12.2012, a fost nu pentru că taxa de primă înmatriculare și ulterior taxele de mediu care au înlocuit-o au fost declarate prin ele însele necomunitare, ci datorită faptului că modul de percepere al acestor taxe a încălcat art. 90 din Tratatul Comunității Europene și ulterior art. 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.

Nu poate fi primită discriminarea față de autoturismele înmatriculate deja în țară și pentru care a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare sau taxa pentru emisiile poluante, taxă care nu a fost restituită, pe motivul că în cazul acestora nu se mai achita taxa. Instanța reține că motivul pentru care în cazul acestora taxa nu se mai aplică este acela că, la prima înmatriculare, acestea au fost supuse la rândul lor plății taxei în vigoare la data respectivă, deci s-au aflat în situația în care se află autoturismul reclamantului la acest moment.

De asemenea, nu se poate considera că taxa, în noua reglementare, încalcă prevederile art. 30 și 34-36 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Astfel, prevederea nu are nici caracterul unei taxe vamale și nici a unei măsuri cu caracter echivalent, ci, cel mult, al unui impozit, care, așa cum s-a arătat mai sus, este perceput în mod egal atât pentru vehiculele naționale, cât și pentru cele comunitare. Dacă ar fi fost o taxă vamală s-ar fi perceput doar pentru vehiculele intrate în țară.

În speță nu se pune problema unor restricții cantitative sau a altor măsuri cu efect echivalent, deoarece nu se limitează sub nicio formă cantitatea vehiculelor introduse în țară.

C.Cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.

Față de soluționarea cererii principale, având în vedere că pârâtul nu a căzut în pretenții, în temeiul art. 72 din codul de procedură civilă, tribunalul va respinge ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanție.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

RESPINGE ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul F. J. L. (cu domiciliul procesual ales în Tg M., ., jud.M.), în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M. (cu sediul în Tg M., ..1-3, jud.M.).

RESPINGE cererea de chemare în garanție a ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, ca rămasă fără obiect.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 30.01.2014.

PREȘEDINTE GREFIER,

R. I. T. H. J.

Red.R-I.T

Tehnored.S.C.G./02.04.2014/6ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Despăgubire. Sentința nr. 449/2014. Tribunalul MUREŞ