Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Sentința nr. 2240/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2240/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 08-09-2014 în dosarul nr. 300/102/2014*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
SENTINȚA Nr. 2240/2014
Ședința publică de la 08 septembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte C. P.
Grefier T. R.
Pe rol se află judecarea cauzei în C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul P. M. în contradictoriu cu pârâta R. N. A PADURILOR ROMSILVA - DIRECTIA S. M., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari – declinare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul P. M., asistat de domnul avocat C. V. și reprezentanta pârâtei R. N. A PADURILOR ROMSILVA - DIRECTIA S. M., doamna consilier juridic D. S..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, în temeiul art. 131 alin. 1 Cod de procedură civilă procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, în temeiul art.109 din Legea nr. 188/1999.
Instanța pune în discuție estimarea duratei cercetării prezentului proces.
Reprezentanții ambelor părți apreciază că cercetarea procesului ar necesita o lună.
În baza art.238 Cod de procedură civilă, instanța estimează durata prezentului proces la 30 zile.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 258 Cod de procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, apreciindu-le ca fiind utile, pertinente și concludente soluționării cauzei de față.
La întrebarea instanței, reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri în probațiune de formulat sau probe de administrat.
În baza art.244 alin.1 din Cod de procedură civilă, instanța declară cercetarea procesului încheiată.
Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 392 Cod de procedură civilă, declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul parților în ordinea și în condițiile prevăzute la art. 216 Cod de procedură civilă.
Reprezentantul reclamantului, având cuvântul pe fond, solicită în baza înscrisurilor depuse la dosar, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea Deciziei nr. 1/06.01.2014 emisă de pârâtă, ca neîntemeiată, cu consecința reintegrării în muncă a reclamantului în funcția deținută anterior datei de 06.01.2014 și plata drepturilor bănești de care a fost lipsit de la data încetării contractului de muncă și până la reintegrare.
Arată că pârâta a interpretat în mod greșit dispozițiile art.40 alin.3 din OUG nr. 59/2000, reclamantul neregăsindu-se în niciuna din situațiile de incompatibilitate descrise în prevederile legale respective. Arată în acest sens că reclamantul nu este nici proprietar și nici asociat la vreo societate comercială concurențială. O asemenea societate deține într-adevăr fiul său, care are studii în specialitatea silvicultură, însă acesta are familia sa, locuiește și se gospodărește separat de tatăl său, reclamantul Paisz M..
Prin urmare, apreciază că reclamantul nu se află în nicio situație de incompatibilitate, solicitând în consecință admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariul avocațial dovedit cu chitanța nr.3/22.04.2014 (existentă la fila 71 dosarul Secției civile a Tribunalului M.).
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea acțiunii formulate ca neîntemeiată și nelegală, pentru motivele arătate pe larg în întâmpinare.
Arată că din prevederile art.35 din contractul colectiv de muncă rezultă clar definiția stării de incompatibilitate a calității de salariat al ROMSILVA cu cea de proprietar, administrator, membru asociat sau cea de salariat al unui operator economic care desfășoară o activitate concurențială. Incompatibilitatea are loc și atunci când un membru de familie se află în una din situațiile de proprietar sau este membru asociat al unui operator economic care desfășoară o activitate concurențială unităților ROMSILVA, prin familie înțelegându-se soțul, soția, copiii sau părinții soților.
Instanța pune în discuție calitatea reclamantului, și anume dacă acesta este funcționar public sau are calitatea de salariat în sensul Codului muncii, respectiv dacă i se aplică prevederile contractului colectiv de muncă sau cele ale Codului muncii.
Reprezentanta pârâtei precizează că reclamantul este salariat, având contract colectiv de muncă cu RNP ROMSILVA, prin urmare i se aplică dispozițiile Codului muncii, și nu ale Legii nr.188/1999.
Reprezentantul reclamantului arată că Tribunalul M. – secția civilă este de altă părere, considerând că funcția de pădurar sau de gestionar al unui ocol silvic este o funcție publică.
Instanța consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 29.01.2014, reclamantul P. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Silvică M., anularea deciziei nr.1/06.01.2014, reintegrarea în funcția deținută anterior și obligarea la plata drepturilor de care a fost lipsit, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg situația de fapt, arătând, în esență, că este angajat în funcția de pădurar la Ocolul Silvic Luduș și că nu are nicio legătură cu societatea la care este asociat fiul său, și nu locuiește și nu se gospodărește împreună cu acesta.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus, în copie, următoarele înscrisuri: actul administrativ contestat, certificat constatator de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul M. cu privire la societatea la care este asociat unic fiul său, alte înscrisuri considerate relevante.
În drept, reclamantul a invocat prevederile Codului muncii.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâta a prezentat, de asemenea, situația de fapt, susținând, că, potrivit prevederilor contractului colectiv de muncă, calitatea de salariat al Romsilva este incompatibilă cu cea de proprietar, administrator, membru asociat sau de salariat al unui operator economic ce desfășoară o activitate concurențială. Incompatibilitatea are loc și atunci când membrii de familie ai salariatului se află într-una din situațiile de mai sus. Potrivit art.35 alin.6 din CCM, în cazul constatării stării de incompatibilitate, salariatului în cauză îi încetează contractul individual de muncă.
A fost administrată proba cu înscrisuri, fiind depusă documentația care a stat la baza emiterii actului contestat.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză prin prisma dispozițiilor legale relevante, precum și a susținerilor părților, instanța reține următoarele:
Prin decizia nr.1/06.01.2014, pârâta Direcția Silvică M. a constatat incompatibilă calitatea reclamantului de salariat al RNP Romsilva, întrucât unul din membrii familiei sale are calitatea de asociat unic al unui operator economic care desfășoară activitate concurențială Direcției Silvice M.. În consecință, conform dispozițiilor art.35 alin.6 coroborate cu dispozițiile art.55 lit.c din CCM al RNP Romsilva, raportat și la dispozițiile art.55 lit.c din Codul muncii, începând cu data de 21.11.2013, contractul individual de muncă al reclamantului încetează.
Examinând situația de fapt astfel cum a fost descrisă în această decizie prin prisma dispozițiilor legale incidente, precum și a probatoriului administrat (înscrisurile depuse de emitentul actului administrativ), instanța apreciază că prezumția de legalitate și temeinicie a acestui act administrativ a fost răsturnată, pentru motivele ce vor fi expuse în cele ce urmează.
Astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, reclamantul avea calitatea de pădurar principal la Ocolul Silvic Luduș, fiind angajat al RNP Romsilva din anul 2013.
Cu privire la calitatea reclamantului de funcționar public sau de salariat în sensul Codului muncii, instanța constată că art.58 din OUG 59/2000 – Statutul personalului silvic prevede că personalului silvic i se aplică dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu dispune altfel. Prin urmare, la data constatării stării de incompatibilitate, reclamantul avea calitatea de funcționar public, fiindu-i aplicabile dispozițiile speciale ale OUG 59/2000, precum și cele generale ale Legii 188/1999.
Starea de incompatibilitate reținută în sarcina reclamantului este prevăzută de art.40 alin.3 din OUG 59/2000, text legal care face parte din capitolul 4, secțiunea referitoare la îndatoririle personalului silvic, și care, însă, nu indică sancțiunea aplicabilă în acest caz. Totuși, în capitolul 6, denumit Măsuri disciplinare. Sancțiuni se reglementează atât sancțiunile, cât și procedura de urmat în cazul nerespectării de către personalul silvic a legilor și regulamentelor specifice domeniului silviculturii, precum și a îndatoririlor ce îi revin, sancțiunile aplicabile fiind de natură disciplinară.
Or, din cuprinsul deciziei contestate, inclusiv luând în considerare unul din temeiurile legale invocate (Codul muncii), rezultă că nu a fost urmată procedura prevăzută de OUG 59/2000 în vederea aplicării unei sancțiuni disciplinare ca urmare a constatării unei presupuse incompatibilități prevăzute de lege, fiind efectuată doar o analiză de către conducerea societății și reclamantului fiindu-i luată doar o notă de relații. În urma acestei analize, reclamantului i-a fost încetat contractul individual de muncă, în temeiul art.55 lit.c din Codul muncii, act normativ inaplicabil reclamantului funcționar public. Niciun text al OUG 59/2000 nu prevede un astfel de caz de încetare a calității de personal silvic, ci, astfel cum s-a argumentat anterior, personalului silvic i se poate doar desface disciplinar contractul de muncă, în condițiile și cu procedura prevăzută de legea specială.
În consecință, instanța apreciază că măsura încetării contractului individual de muncă al reclamantului ca urmare a constatării stării de incompatibilitate a fost nelegal dispusă, respectiv cu încălcarea procedurii prevăzute de legea specială aplicabilă reclamantului.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.18 din Legea 554/2004, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va dispune anularea deciziei nr.1/06.01.2014 emise de Directorul Direcției Silvice M., reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior, precum și obligarea pârâtei la plata către reclamant a drepturilor salariale indexate, majorate și reactualizate, precum și a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta, de la data de 07.01.2014 și până la reintegrarea efectivă, potrivit art.106 din Legea 188/1999.
Solicitarea reclamantului de acordarea a cheltuielilor de judecată va fi admisă, raportat la dispozițiile art.453 C.proc.civ., fiind, astfel, obligată pârâta la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariul achitat avocatului care a reprezentat partea care a câștigat procesul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. M., CNP_, cu domiciliul în Corunca, nr.2B, jud. M., în contradictoriu cu pârâta Direcția Silvică M., cu sediul în Târgu M., ..6, jud. M..
Anulează decizia nr.1/06.01.2014 emisă de Direcția Silvică M..
Dispune reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior, precum și obligarea pârâtei la plata către reclamant a drepturilor salariale indexate, majorate și reactualizate, precum și a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta, de la data de 07.01.2014 și până la reintegrarea efectivă.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Tribunalul M. – Secția de contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședința publică de la 08.09.2014.
JUDECĂTOR GREFIER
C. P. T. R.
Red./Tehnored.CP
12.09.2014
4 ex.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2171/2014. Tribunalul... | Despăgubire. Sentința nr. 796/2014. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
