Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Sentința nr. 1631/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1631/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 5693/102/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991
SENTINȚA NR. 1631/2014
Ședința publică din data de: 14 aprilie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: C. D. A.
Grefier: C. R. L.
Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul O. L. M., în contradictoriu cu pârâtul P. J. M., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Mersul dezbaterilor și susținerile părților în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 31 martie 2014, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 14 aprilie 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.12.2013, sub nr._, reclamanta O. L. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. Județului M.:
- anularea ca netemeinic și nelegal a Ordinului Prefectului Județului M. nr. 258/30.08.2013 privind sistarea acordării salariului de merit, și implicit radierea reclamantei din tabelul anexă la acesta, cu consecința menținerii ordinului;
- repararea pagubei cauzate prin emiterea ordinului anterior menționat, ca urmare a reducerii salariale în cuantum de 544 lei lunar, prin restituirea sumelor reținute lunar, începând cu data de 01.09.2013 și până la data restituirii integrale.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 30.08.2013 a fost emis ordinul a cărui anulare o solicită și prin care s-a dispus de către pârât sistarea acordării salariului de merit pentru personalul din anexă, reclamanta figurând la poziția nr. 1.
Reclamanta a mai arătat că a formulat plângere prealabilă, care nu a fost soluționată favorabil.
Reclamanta apreciază că este nelegală sistarea acordării salariului de merit, sens în care a citat art. 30 din Legea nr. 330/2009, art. 5 din OUG nr. 1/2010 și art. 6 alin. 1 din același act normativ, considerând că acestea au fost încălcate de pârât, cât și art. 1 din Legea nr. 284/2010 și din Legea nr. 285/2010.
În ceea ce privește nelegalitatea ordinului atacat, reclamanta arată că nu i s-a păstrat nivelul de salarizare din luna decembrie 2012, că reducerea salariului s-a realizat unilateral și fără a exista premise juridice concrete care să justifice această măsură, considerând astfel că sunt încălcate și dispozițiile art. 11 din Constituția României, și prevederi ale dreptului internațional.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, art. 194 din Codul de procedură civilă.
Pârâtul, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată arătând că prin raportul de audit intern nr._/18.07.2013 s-a constatat că stabilirea drepturilor salariale s-a efectuat în mod necorespunzător prin menținerea salariilor de merit, cu nerespectarea dispozițiilor art. 5 alin. 1 din OUG nr. 1/2010, fiind recomandată sistarea acestora și recuperarea sumelor acordate nelegal.
Pârâtul a mai arătat că urmare a auditului s-a emis Ordinul nr. 258/30.08.2013, care este temeinic și legal, pentru că salariul de merit se acordă anual pentru rezultate obținute în anul anterior, conform art. 8 din OG nr. 6/2007, OG nr. 9/2008, OUG nr. 1/2009, dar că de la data intrării în vigoare a Legii nr. 330/_10 aceste texte de lege au fost fie abrogate, fie modificate și s-a reglementat acordarea până la expirarea perioadei pentru care au fost stabilite.
În drept, pârâtul a invocat prevederile art. 205 și următoarele din codul de procedură civilă și Legea nr. 554/2004.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea stare de fapt:
La data de 30.08.2013, P. Județului M. a emis Ordinul nr. 258 prin care a dispus sistarea acordării salariului de merit pentru personalul din anexă, printre care și reclamanta.
În preambulul actului s-au avut în vedere raportul de audit public intern nr._/18.07.2013, nota nr._/28.08.2013, referatul nr._/29.08.2013, Legea nr. 285/2010, Legea nr. 284/2010 și art. 26 din Legea nr. 340/2004.
Reclamanta a formulat plângere prealabilă, iar prin adresa nr._/SIV/01.11.2013 i s-a răspuns că ordinul a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale.
Instanța apreciază neîntemeiată cererea reclamantei, pentru considerentele expuse în continuare:
Salariul de merit a fost prevăzut pentru angajații din sistemul bugetar, de art. 8 din OG nr. 6/2007, apoi de OG nr. 9/2008, OUG nr. 1/2009, toate aceste texte de lege fiind fie abrogate, mai precis art. 8 din OG nr. 6/2007, de art.48 pct. 13 din Legea nr. 330/2009, fie au fost modificate prin normele de salarizare privind reîncadrarea personalului bugetar.
Din acest motiv sunt neîntemeiate susținerile reclamantei, potrivit cărora prin art. 30 din Legea nr. 330/2009 se mențin la 1 ianuarie 2010 indemnizațiile, salariul de bază cu toate sporurile avute în luna decembrie a anului anterior.
Mai întâi, salariul de merit nu este un spor dintre cele avute în vedere de textul de lege anterior menționat, nici de art. 5 din OUG nr. 1/2010, sau de legile succesive de salarizare unitară a personalului încadrat la instituții la care salariile se plătesc din fonduri publice.
Dimpotrivă, este aplicabil art. 5 alin. 4 din OUG nr. 1/2010, potrivit cu care salariile de merit stabilite pe anul 2009 se acordă pe o perioadă din anul 2010, până la expirarea perioadei pentru care s-a stabilit acordarea salariului de merit.
După această perioadă, se recalculează corespunzător salariul de bază și celelalte sporuri calculate la acesta, iar începând cu anul 2010, salariul de merit nu se mai stabilește.
În consecință, după expirarea, în cursul anului 2010, a perioadei pentru care s-a stabilit salariul de merit în anul 2009, se prevede expres prin lege că acesta nu se va mai acorda.
Fiind un drept cu caracter temporar, care are ca și cauză anumite rezultate, respectiv se află sub condiția obținerii unor rezultate deosebite, instanța constată că nu se poate reține caracterul de bun al acestui drept salarial, în sensul Primului Act Adițional la CEDO, prin sistare nu se aduce atingere dreptului de proprietate așa cum este protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1 al CEDO și față de dispozițiile legale exprese avute în vedere anterior, care interzic fără echivoc acordarea salariului de merit, astfel că se constată că reclamanta nu a fost vătămată într-un drept care să se bucure de caracterul de a fi legitim, astfel că acțiunea acesteia nu este întemeiată și ca atare va fi respinsă.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul textelor de lege la care a făcut referire, apreciind neîntemeiată cererea reclamantei, instanța urmează a o respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta O. L. M., cu domiciliul în Tg. M., .. 8, scara D, ., în contradictoriu cu pârâtul P. JUDEȚULUI M., cu sediul în Tg. M., ., nr. 1, jud. M..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.04.2014.
Președinte, Grefier,
C. D. A. C. R. L.
fiind în concediu de odihnă,
semnează vicepreședintele instanței
judecător B. A.
red./thred. C.D.A.
08.08.2014 – 4 ex.
Listat CRL/18.08.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 173/2014.... | Despăgubire. Sentința nr. 1633/2014. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
