Pretentii. Sentința nr. 585/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 585/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 787/1371/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
SENTINȚA Nr. 585/2014
Ședința publică de la 10 Februarie 2014
Completul constituit din:
Președinte R. - M. S.
Grefier M. C.
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta . PRIN REPREZENTANT LEGAL în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect pretenții- declinare.
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, grefierul arătând că mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință din data de 10 ianuarie 2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta, când s-a dispus amânarea pronunțării la data de 17 ianuarie 2014, la data de 24 ianuarie 2014, la data de 31 ianuarie 2014, iar ulterior la data de 06 februarie 2014.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.06.2013, sub nr._, reclamanta . a solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. C. P. S.A. obligarea pârâtei la plata sumei de 325.084,72 lei, cu titlu de daune interese moratorii, reprezentând 110.922,86 lei, devalorizarea monedei naționale din iulie 2008 până în prezent și 214.161,86 lei, cu titlu de dobândă legală în materie comercială pe aceeași perioadă, sume actualizate cu devalorizarea monedei naționale și dobândă legală până la plata lor efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat în esență că:
În urma licitației ținute la data de 25.04.2008, între ., în calitate de executant și reclamantă, în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de lucrări – Ranforsare sistem rutier DC 146 DN 15 E S. de M. – Curteni – Chinari CPV_-6 (lucrări de reparații a drumurilor),_-1 (servicii pentru proiectare tehnică pentru infrastructura de transport) nr. 3691/15.05.2008, societatea pârâtă obligându-se la executarea lucrărilor de ranforsare a sistemului rutier cu respectarea prescripțiilor proiectului de achiziție, anexă a contractului încheiat, pentru prețul total de 3.188.444,81 lei (incluzând și TVA aferent prețului lucrării în valoare de 2.679.365,39 lei).
Însă derularea execuției contractului și stadiul fizic real al achiziției a ridicat de la bun început semne de întrebare date fiind graba cu care s-a demarat atribuirea acestui contract de achiziție publică, participarea și încunoștințarea unui număr foarte redus de persoane și termenul de doar 10 zile în care s-a executat această lucrare presupunând atât elaborarea unui proiect cât și executarea lucrării propriu-zise și îndeosebi, valoarea lucrării de 3.000.000 lei pentru o lucrare de doar câteva zile.
Cu toate acestea, din prețul total al achiziției publice în sumă de 3.188.444,81 lei, fosta conducere executivă a comunei a achitat executantului lucrării suma de 1.988.649,73 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale emise de acesta sub nr._/2008 și_/2008).
Astfel, în luna MAI 2008, în baza situațiilor de plată întocmite de executantul lucrării și acceptate de beneficiar, precum și a facturii nr._/29.05.2008 – Primăria comunei S. de M. a decontat către ..-M. cu OP nr. 809/29.05.2008 suma de 1.000.000 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor parțiale efectuate în luna MAI 2008, în baza Contractului de lucrări nr. 3691/15.05.2008, iar suma de 60.179,00 lei a fost virată cu OP nr. 846/30.05.2008 în contul de garanție de bună execuție. Totodată, cu OP nr. 930/12.06.2008 a fost virată suma de 143.391,96 lei.
De asemenea, în luna IUNIE 2008, în baza situațiilor de plată întocmite de executantul lucrării și acceptate de beneficiar, precum și a facturii nr._/06.06.2008, Primăria Comunei S. de M. a decontat către ..-M. cu OP nr. 957/06.06.2008, suma de 745.824,77 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor parțiale efectuate în luna IUNIE 2008 în baza Contractului de lucrări nr. 3691/15.05.2008 (diferența de 39.254,00 lei s-a virat cu OP nr. 958/24.06.2008 în contul de garanție de bună execuție).
Însă, după vara anului 2008, fiind de notorietate publică în comună că majoritatea lucrărilor contractate efectiv și practic nu s-au executat, reclamanta a refuzat achitarea diferenței în sumă de 1.199.655,77 lei pretinse de executantul lucrării în baza facturii nr._ din 30.06.2008.
În aceste condiții valoarea reală a lucrărilor efectiv puse în operă a fost stabilită în cadrul soluționării cererii de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat M. sub nr. dosar_, respectiv a cererii de chemare în judecată înregistrată pe rolul aceleiași instanțe sub nr. dosar_ .
Expertiza tehnică efectuată în cauză, în baza rezultatelor analizelor Laboratorului de drumuri a DRDP Cluj, a stabilit următoarele: „contravaloarea totală a lucrărilor executate prin introducerea cantităților din măsurători în devize, acolo unde a fost cazul, cu păstrarea prețurilor oferta și a încheierii de deviz a suferit o diminuare drastică și este de 1.324.748,18 lei la care se adaugă TVA în valoare de 251.702,15 lei, în total 1.576.450,33 lei.”
În consecință, prin sentința nr. 1427/21.11.2012 pronunțată de Tribunalul Specializat M. în dosarul nr._ (dosar la care a fost conexat și dosarul nr._ ) s-a dispus restituirea de către societatea pârâtă a sumei de 412.199,40 lei, sumă încasată fără temei din bugetul local al subscrisei comune și folosită de aceasta fără drept, ani la rând.
Deși plata sumei astfel stabilite prin hotărârea instanței de judecată a avut loc în cadrul dosarului execuțional al B.E.J. Szekely Szabolcs în luna aprilie 2013, pentru perioada de 5 ani în care . a utilizat fonduri considerabile din bugetul comunei, solicită plata sumei echivalente cu devalorizarea monedei naționale prin inflație, precum și a dobânzilor legale în materie comerciale, astfel cum sunt ele stabilite prin actele normative în vigoare.
Susține că temeiul juridic al cererii sale constituie disp. art. 1092 Cod. civ. „ceea ce s-a plătit fără să fie debit este supus repetițiunii”, precum și disp. art. 1073 cod civ. „creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației”.
De asemenea arată că, în temeiul art. 1084 Cod civ. - în vigoare la acel moment, prejudiciul suferit de creditor datorită neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației trebuie să cuprindă pierderea efectiv suferită (damnum emergens) și câstigul pe care creditorul nu l-a putut realiza (lucrum cessans): „daunele interese, ce sunt debite creditorului, cuprind în genere pierderea ce a suferit în genere și beneficiul de care a fost lipsit”. Or, în speță este de notorietate faptul că sumele de bani datorate se devalorizează continuu.
Astfel, potrivit practicii judiciare constante în materie, solicită actualizarea sumei de plătit cu indicele de devalorizare al monedei naționale de la data cauzării prejudiciului și până la restituirea efectivă, precum și la plata dobânzii legale civile începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată și până la achitarea efectivă a sumei.
În drept invocă deci prev. art. 1092, 1073 și 1084 Cod.civ.
Prin întâmpinarea depusă la data de 25 iunie 2013, pârâta S.C. C. P. S.A. a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecata.
În motivare pârâta a arătat că cererea este lipsita de temei atât in privința obiectului, cât și a momentului DE LA care reclamanta pretinde despăgubiri și în privința momentului PÂNĂ LA care le pretinde.
Cu privire la data de la care sunt calculate despăgubirile, respectiv iulie 2008, consideră că cererea este nefondata întrucât la momentul respectiv plățile efectuate au fost justificate, întemeiate pe contractul de lucrări încheiat între părți și pe facturile emise și acceptate.
Reclamanta de astăzi s-a adresat instanței de judecată cu o cerere de constatare a nulității absolute a contractului de lucrări și de pretenții abia câțiva ani mai târziu, iar cererea sa a fost soluționată prin sentința nr. 1427/2012, pronunțată de către Tribunalul Specializat M. în dosarul nr._ abia la data de 21 noiembrie 2012.
Cu alte cuvinte, abia la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a stabilit obligația sa de plata a sumei de_,40 lei creanța reclamantei din dosarul de față a devenit una certă, lichidă și exigibilă, de natură să producă dobânzi.
Anterior acestui moment, după cum a arătat, plățile efectuate au fost întemeiate pe contractul de lucrări încheiat. Potrivit acestui contract, precum și în baza prevederilor legale în vigoare, nu avea, anterior rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, nici o obligație de plată a vreunei sume de bani către reclamanta, care sa întrunească cerințele de certitudine, lichiditate si exigibilitate prevazute de lege pentru ca creanță sa producă dobânzi.
Subliniază că momentul la care s-a stabilit existenta și întinderea obligației de plată a sumei de_,40 lei fata de reclamanta a fost 21 noiembrie 2012, data pronunțării hotărârii judecătorești, si nu 1 iulie 2008, așa cum greșit consideră reclamanta.
Cu titlu de practica, indică Decizia 17/2008 a Curții de Apel Suceava.
Conchide că reclamanta din dosarul de fata ar fi avut dreptul la dobânda legală începând cu data de 21 noiembrie 2012, data pronunțării hotărârii 1427/2012, dacă ar fi cerut acest lucru.
Observă că cererea formulata in dosarul_ și soluționată prin sentința 1427/2012 NU a avut un astfel de obiect, ceea ce înseamnă că, în lumina dispozițiilor legale în vigoare, momentul la care a început sa curgă dobânda legală NU este nici 21 noiembrie 2012!
Invocă, în acest sens, prevederile art.1088 din vechiul cod civil, legea pe care si reclamanta le consideră aplicabilă (având în vedere dispozițiile art.6 din noul cod civil potrivit căruia actul juridic încheiat sub imperiul legii vechi rămâne supus acesteia și în privința efectelor sale): “La obligațiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate. Aceste daune-interese se cuvin sa facă ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo paguba; nu sunt debite decât din ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept.”
Interpretând textul legal arătat concluzionează că:
-dacă ar fi datorat dobânzi reclamantei, nu ar fi fost vorba decât de dobânda legală, nu și actualizarea cu indicele de inflație, pentru că
nu există nici o “regulă speciala” prevăzută de lege ori de contract care sa atragă răspunderea sa pentru plata acestor sume;
-potrivit alin.2 al art.1088, dobânda legală în cazul acestei obligații stabilite de instanța NU curge de drept ci doar din momentul cererii de chemare în judecată. Or, în condițiile în care obligația de plată a creanței principale s-a născut doar la data de 21 noiembrie 2012, având in vedere că în acel dosar reclamanta NU a cerut dobânzi și ca dobânda legală nu curge de drept, momentul de referința de la care dobânda ar fi început sa curgă, este data înregistrării prezentei cereri, adică 12 iunie 2013!
Pe de altă parte, s-a mai arătat că potrivit prevederilor legale în vigoare, momentul până la care sunt datorate despăgubirile este acela al plății efective a debitului principal.
La data la care reclamanta a înregistrat cererea de chemare in judecata, adică 12 iunie 2013, debitul principal in suma de_,40 lei fusese deja stins prin plata acestei sume către executorul judecătoresc angajat de reclamanta la data de 8 aprilie 2013.
Cu alte cuvinte, momentul până la care se datorează dobânzi (momentul plății efective) este anterior în timp momentului de la care se datorează dobânzi, adică momentul înregistrării cererii de chemare în judecata.
In aceste condiții, întrucât la data la care reclamanta s-a adresat pentru prima dată instanței de judecata pentru a cere acordarea dobânzii legale este situat în timp DUPĂ momentul la care plata debitului care ar fi generat dobânzi a fost făcută, cererea introdusă de reclamanta este vădit nefondata.
In temeiul art.453 din codul de procedura civila, solicită admiterea cererii sale de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, potrivit dovezilor care vor fi depuse la dosar.
In drept invocă art. 286. alin. (1) din OUG 34/2006, art.1088 din vechiul cod civil și art.453 din Codul de procedura civila.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentința nr. 1427/21.11.2012, Tribunalul Specializat M. a dispus obligarea pârâtei S.C. C. P. S.A. să plătească reclamantei . suma de 412.199, 40 lei, cu titlu de pretenții (f.8 – 14).
Plata sumei astfel stabilite prin hotărârea judecătorească menționată a avut loc în luna aprilie 2013 în cadrul dosarului execuțional al B.E.J. Szekely Szabolcs (f.44).
În prezenta cauză, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 325.084,72 lei, cu titlu de daune interese moratorii, reprezentând 110.922,86 lei, devalorizarea monedei naționale din iulie 2008 până în prezent și 214.161,86 lei, cu titlu de dobândă legală în materie comercială pe aceeași perioadă, sume actualizate cu devalorizarea monedei naționale și dobândă legală până la plata lor efectivă
Aceste pretenții sunt aferente sumei de 412.199,40 lei, care a devenit certă, lichidă și exigibilă la data de 21.11.2011, data pronunțării sentinței nr. 1427/21.11.2012 de către Tribunalul Specializat M..
Instanța reține că modul de calcul al sumelor pretinse nu a fost contestat de pârâtă însă a invocat faptul că reclamanta din dosarul de față nu are dreptul la sumele solicitate întrucât ar fi avut dreptul la dobânda legală numai începând cu data de 21 noiembrie 2012, data pronunțării hotărârii 1427/2012, dacă ar fi cerut acest lucru însă nu a cerut.
Potrivit prevederilor art. 1073 C.civi. creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.
Conform art. 1084 C.civi. daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit, afară de excepțiile și modificările mai jos menționate.
Dobânda legală și actualizarea cu indicele de inflație au o reglementare juridică diferită.
În timp ce dobânda reprezintă prețul lipsei de folosință, actualizarea cu inflația urmărește păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești, cele două daune-interese nu se exclud întrucât au finalitate diferită și sunt accesorii pretenției principale.
În cauza de față, obiectul acțiunii este reprezentat de o evaluare judiciară reglementată de disp. art. 1084-1086 Cod civil. Unul din principiile evaluării judiciare este că prejudiciul suferit trebuie să cuprindă pierderea efectiv suferită (damnum emergens) și câștigul pe care creditorul nu l-a putut realiza (lucrum cessans). Acesta este temeiul legal pentru care se poate acorda actualizarea atât cu indicele de inflație cât și dobânda legală.
De altfel, chiar Curtea Constituțională, prin mai multe decizii (de exemplu decizia nr. 72/05.03.2002), a statuat că actualizarea în raport cu rata inflației a sumelor datorate se impune pentru asigurarea recuperării creanței la valoarea ei reală.
Daunele interese constând în dobânda legală sunt datorate în principiu din ziua chemării în judecată respectiv de la data punerii în întârziere a debitorului .
În prezenta cauză, însă obligațiile fiind comerciale dobânda este datorată în temeiul art. 43 C.. comerciale lichide și plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile.
Față de prevederile legale invocate, instanța va admite cererea formulată de reclamantă . și va obliga pârâta S.C. C. P. S.A. să plătească reclamantei suma de 325.084, 72 lei, cu titlu de daune interese moratorii reprezentând 110.922,86 lei, devalorizarea monedei naționale din Iulie 2008 până în Martie 2013 și 214.161,86 lei, cu titlu de dobândă legală în materie comercială calculată din Iulie 2008 – Martie 2013.
În baza art. 274 C.proc.civ., pârâta se află în culpă procesuală și va fi obligat să plătească în favoarea reclamantei suma de 7.362 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, compusă din taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în S. de M., ., jud. M., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. P. S.R.L, cu sediul în Tg.M., ., jud. M..
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 325.084, 72 lei, cu titlu de daune interese moratorii reprezentând 110.922,86 lei, devalorizarea monedei naționale din Iulie 2008 până în Martie 2013 și 214.161,86 lei, cu titlu de dobândă legală în materie comercială calculată din Iulie 2008 – Martie 2013.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 7.362 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.02.2014.
Președinte, R. - M. S. | ||
Grefier, M. C. |
Red. Sz.R.M.
Thred. M.C.
4 exempl./15.04.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2201/2014. Tribunalul... | Despăgubire. Sentința nr. 2922/2014. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
