Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1164/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1164/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 35/104/2014
ROMÂNIAcontencios administrativ
TRIBUNALUL O.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Sentința nr. 1164
Ședința publică de la 10 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE Nuți F. O. M.
Grefier S. B.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta C. M. domiciliată în Slatina, . C, judetul O., și pe pârâta DIRECȚIA G. REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE C. PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE O., cu sediul ales în Slatina, ., judetul O., având ca obiect „contestație act administrativ fiscal”.
Constatând că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03.12.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, ca face parte integrantă din prezenta sentință, s-a amânat pronunțarea cauzei pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, la data de 10.12.2014, când s-a pronunțat următoarea soluție.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la nr._ /_ reclamanta C. M. a chemat în judecată pe pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice O., solicitând anularea deciziilor de impunere anuală pentru veniturile realizate în anul 2012 nr._/16.09.2013 și nr._/16.09.2013 emise de către pârâtă, precum și suspendarea executării acestor decizii până la soluționarea definitivă a cauzei, întrucât prin deciziile menționate au fost stabilite o bază de impozitare și un impozit eronat.
Arată că veniturile din anul 2012 provin din închirierea spațiului comercial pe care reclamanta îl deține în municipiul Rm. Vălcea, .-6-8, Complex Hermes Ostroveni, ., parter, jud. V., conform contractelor de închiriere nr._/29.11.2011 și nr._/25.10.2012 la o valoare a chiriei de 2.921 euro/lună.
Conform acestor contracte, organul fiscal a procedat la emiterea deciziilor de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit pe venit pentru anul 2012, cărora s-a conformat, achitând suma de 17.349 lei. Aceste plăți anticipate au fost stabilite de organul fiscal în funcție de veniturile estimate în anul 2012, venituri care au avut în vedere cuantumul chiriei stipulat în contractele de închiriere nr._/29.12.2011 și nr._/25.10.2012.
Precizează reclamanta că nu i-a fost achitat integral cuantumul chiriei de către chiriași, astfel încât veniturile realizate în anul 2012 au fost mai mici decât prevederile contractuale, conform declarației privind venitul realizat de reclamantă – formular 200 înregistrat la AFP Slatina sub nr._/23.05.2013. La emiterea deciziilor de impunere anuală (ce fac obiectul prezentei contestații) organul fiscal trebuia să țină cont de declarația privind venitul realizat, fapt ce nu s-a întâmplat.
Contestația depusă la emitentul DGRFP C. a fost soluționată prin decizia nr. 447/11.02.2013, în sensul respingerii ca neîntemeiată a acesteia.
Consideră reclamanta că în cauză sunt incidente prevederile art. 84 alin. 1 coroborat cu art. 64 din legea 571/2003.
Astfel, art. 64 reglementează impozitarea venitului net din cedarea folosinței bunurilor (1) Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se impune potrivit prevederilor cap.X din prezentul titlu, adică conform dispozițiilor art. 84 alin. 1 din legea 571/2003 referitoare la stabilirea și plata impozitului anual datorat: (1) Impozitul anual datorat se stabilește de organul fiscal competent pe baza declarației privind venitul realizat prin aplicarea cotei de 16% asupra fiecăruia din următoarele: a) venitul net anual impozabil; ….
Au fost anexate în copie deciziile contestate și declarația privind veniturile realizate în anul 2012 (formularul 200) înregistrat la AFP Slatina sub nr._/23.05.2013.
Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice O. în numele și pentru Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În fapt, arată că reclamanta figurează înregistrată în evidența fiscală cu contractele de închiriere nr._/29.11.2011 și nr._/25.10.2012, în baza cărora au fost emise decizii de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit pe venit pentru anul 2012, în funcție de veniturile estimate în anul 2012.
La data de 23.05.2013 reclamanta a depus la AFP Slatina declarația privind veniturile realizate pe anul 2012, înregistrată la nr._/23.05.2013, în urma căreia au fost emise deciziile de impunere anuală nr._/22.07.2013 și nr._/22.07.2013.
Pârâta susține că declarația anuală depusă este eronată deoarece la determinarea venitului net reclamanta a bifat „sistem real”, deși la depunerea declarației privind venitul estimat a fost bifată rubrica „ cote forfetare de cheltuieli” iar la rubrica „date privind venitul net anual, rândul 2” cheltuieli deductibile s-a completat la fiecare contract de închiriere sume care nu reprezintă cota de 25% din venitul brut.
Ca urmare a erorilor de completare a declarației menționate, în baza prevederilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1393/2006 privind stabilirea din oficiu a impozitului pe venit la persoanele fizice și în temeiul art. 83 alin. 4 din OG 92/2003 privind codul de procedură fiscală, R., cu modificările și completările ulterioare, s-a procedat la modificarea din oficiu a deciziilor de impunere anuală, fiind emise deciziile de impunere anuală nr._/16.09.2013 și nr._/16.09.2013.
Pârâta menționează că deși societatea respectivă nu și-a achitat chiria, această situație nu o absolvă pe reclamantă de la plata impozitului pe venit din cedarea folosinței bunurilor, fiind aplicabile în cauză art. 62 din legea 571/2003 privind codul fiscal, care prevede stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor și art. 82 alin. 1 și 2 din legea 571/2003, care prevede stabilirea plăților anticipate de impozit.
Pârâta a depus la dosar în copie actele care au stat la baza emiterii deciziilor contestate.
În răspunsul la întâmpinare depus la dosar, reclamanta reiterează solicitarea de anulare a deciziilor de impunere anuală pentru veniturile realizate în anul 2012 emise de pârâtă la 16.09.2013 și totodată suspendarea executării acestor decizii până la soluționarea definitivă a cauzei.
La termenul din 23.04.2014 instanța a încuviințat reclamantei proba cu o expertiză în specialitatea fiscalitate pentru stabilirea cuantumului sumei pe care îl are de achitat reclamanta ca impozit din cedarea folosinței bunurilor în anul 2012, fiind desemnat în cauză expert fiscal G. M..
Din actele și lucrările dosarului instanța reține că reclamanta a achitat un impozit pe anul 2012 în sumă de 17.349 lei, conform deciziilor de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit emise de pârâtă, urmare a declarațiilor privind venitul estimat pe anul 2012 depuse de reclamantă la organul fiscal, veniturile fiind obținute din chirii.
Declarațiile privind venitul estimat pe anul 2012 au bifată rubrica „cote forfetare de cheltuieli”, ceea ce demonstrează că reclamanta a optat pentru determinarea venitului net din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal din deducerea din venitul brut al cotei forfetare de 25%.
In această situație, stabilirea venitului anual din cedarea folosinței bunurilor s-a efectuat de către pârâtă conform art. 62 din legea 571/2003 privind codul fiscal, care prevede la alin.1/1, în cazul veniturilor obținute din închirierea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza chiriei prevăzută în contractul încheiat între părți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei iar la alin.2 se arată că venitul net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
Potrivit art.82 alin. 2 din legea 571/2003, plățile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sură de venit, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii… Plățile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendă, se stabilesc de organul fiscal astfel: a) pe baza contractului încheiat între părți; b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit opțiunii.
Astfel, deși a optat pentru determinarea venitului net din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal prin deducerea din venitul brut al cotei forfetare de 25% prin bifarea căsuței corespunzătoare din declarațiile privind venitul estimat pe anul 2012, reclamanta a depus la sediul AFP Slatina declarația privind veniturile realizate pe anul 2012 înregistrată sub nr._/23.05.2013, declarație obligatorie pentru persoanele care au optat pentru determinarea veniturilor din cedarea folosinței bunurilor în sistemul real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.
Așa cum arată și expertul desemnat în cauză, nu poate fi luat în considerare impozitul datorat pentru anul 2012 în sumă de 13.815 lei conform declarației nr._/23.05.2013, întrucât pentru determinarea impozitului datorat în sistem real era nevoie de opțiunea inițială a reclamantei la data declarării contractului nr._/29.12.2011, ori la dosar nu există date privind organizarea și conducerea evidenței contabile în partida simplă prevăzută de OMFP nr.1040/2004, respectiv nu s-a prezentat Registrul –jurnal de încasări și plăți (cod 14-1-1/b), registru care trebuia înregistrat la organul fiscal după ce era numerotat, șnuruit și parafat. Acest registru se parafează de către organul fiscal teritorial la începerea și la încetarea activității.
De asemenea, în dosar nu există documente justificative care să certifice veniturile declarate, în sumă de 91.800 lei, de către reclamantă și care să fie consemnate în Registrul-jurnal de încasări și plăți și nici documente justificative care să certifice cheltuielile deductibile declarate, în sumă de 5.454 lei (facturi și documente de plată aferente) de către reclamantă și care să fie consemnate în Registrul-jurnal de încasări și plăți.
Având în vedere că deciziile de impunere anuală nr._/22.07.2013 și nr._/22.07.2013 au fost emise în baza unei declarații depuse cu încălcarea prevederilor art. 62 alin.1/1 și alin. 2 din legea nr. 571/2002 privind codul fiscal și care conține venituri și cheltuieli determinate în mod eronat, în mod justificat pârâta a procedat la modificarea din oficiu a acestor decizii de impunere anuală, instanța constatând că valoarea impozitului din cedarea folosinței bunurilor în anul 2012 datorat de reclamantă, așa cum a fost calculat de expertul desemnat în cauză, este în sumă de 16.990 lei, față de suma de 17.349 lei achitată de reclamantă și stabilită prin deciziile de impunere emise.
In consecință, urmează să fie admisă în parte contestația formulată de reclamantă, sens în care se va dispune anularea în parte a deciziilor de impunere nr._/16.09.2013 și nr._/16.09.2013 emise de pârâtă cât și a deciziei nr. 447/11.12.2013 privind soluționarea contestației, stabilindu-se cuantumul impozitului pe venit aferent anului 2012 la suma de 16.990 lei.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării deciziilor contestate, art. 14 alin. 1 din legea 554/2004 a Contenciosului administrativ prevede că „În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral (…)”.
În ceea ce privește definirea sintagmelor „pagubă iminentă” și „cazuri bine justificate”, instanța constată că potrivit art. 2 alin. 1 lit. ș) și t) din legea 554/2004, prin „pagubă iminentă” se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil, sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, iar „cazuri bine justificate” sunt împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
In cauză, reclamanta nu a făcut dovada că actele administrative atacate i-au produs acesteia un prejudiciu greu și imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actelor iar în ceea ce privește cazul bine justificat, instanța nu a reținut aspecte de nelegalitate în anularea parțială a deciziilor, aspectele evidențiate fiind numai cele de calcul privind cuantumul impozitului aferent anului 2012.
In consecință, cererea de suspendare a executării deciziilor urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația formulată de reclamanta C. M., domiciliată în Slatina, . C, judetul O. în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE C. PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE O., cu sediul ales în Slatina, ., judetul O., în sensul că anulează în parte deciziile de impunere nr._/16.09.2013 și nr._/16.09.2013 și decizia nr. 447/11.12.2013 emise de pârâtă și stabilește cuantumul impozitului pe venit aferent anului 2012 la suma de 16.990 lei.
Respinge cererea de suspendare a executării, ca neîntemeiată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 10.12. 2014.
Președinte, Nuți F. O. M. | ||
Grefier, S. B. |
Red.N.F.O.M.
Tehnored.IM
Ex.4/13.01.2015.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 551/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 191/2014. Tribunalul OLT → |
|---|
