Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 413/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 413/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 6103/104/2012
Dosar nr._ - fond contencios
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 413/2014
Ședința publică din data de 16 Aprilie 2014
Completul constituit din:
Președinte S. V.
Grefier A. F. T.
Pe rol, judecarea cauzei formulată de contestatorul P.F.A. G. M., cu sediul în ., nr.33, ., . în contradictoriu cu intimata Direcția G. a Finanțelor Publice O. – Administrația Finanțelor Publice Caracal, cu sediul în Caracal, . 5-7, jud.O. având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Constatând că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 02.04.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, s-a amânat pronunțarea cauzei pentru a da posibilitatea contestatoarei să depună concluzii scrise, la data de 09.04.2014 și ulterior la data de 16.04.2014, pentru când s-a pronunțat următoarea soluție.
TRIBUNALUL
La data de 19.10.2012 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului O. Secția Comercială și de C. Administrativ sub nr._ contestația formulată de contestatorul P.F.A. G. M., în contradictoriu cu intimata Direcția G. a Finanțelor Publice O. – Administrația Finanțelor Publice Caracal împotriva deciziei nr. 296/12.09.2012, a deciziilor de impunere nr. 2253/10.07.2012, nr. 2254/l0.07.2012 și nr. 2255/l0.07.2012 precum și a Raportului de inspecție fiscală nr. 2292/10.07.2012 întocmite de DGFP O., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună anularea acestor acte administrativ fiscale.
În motivarea contestației se arată că prin atele administrativ fiscale s-au stabilit în sarcina contestatorului obligații fiscale suplimentare de plată in cuantum de 86.069 lei din care 7.102 lei reprezentând impozit pe venit, 2978 lei reprezentând majorări de întârziere aferente impozitul pe venit, l066 lei reprezentând penalități impozit pe venit ,45.557 lei -TVA, 22.533 lei reprezentând majorări TVA și suma de 6833 lei reprezentând penalități de întârziere aferente TVA.
Contestatorul arată că a formulat contestație la emitentul actului respectiv DGFP O. împotriva deciziilor de impunere nr. 2253/10.07.2012, nr. 2254 /l0.07.2012 și nr. 2255/l0.07.2012 precum și a Raportului de inspecție fiscală nr. 2292/10.07.2012, iar prin decizia nr. 296/12.09.2012 emisă de DGFP O. contestația a fost respinsă ca neîntemeiată.
Contestatorul susține că organele de control fiscal au procedat in mod nelegal la reverificarea obligațiilor fiscale pentru perioada 0l.0l.2008 – 31.03.2009, întrucât pentru aceleași obligații fiscale și pentru aceeași perioadă se efectuase anterior un control fiscal așa cum rezultă din decizia de impunere nr. 3048/29.05.2009 și RIF nr. 3047/29.05.2009, încălcând astfel dispozițiile exprese și imperative ale art 105 alin 3 din codul de pr. fiscală.
Reverificarea acestei perioade este motivată de organele de control fiscal pe faptul că au apărut neconcordanțe cu privire la data înscrise in declarația informativă 394 ,însă acest motiv nu se înscrie in ipoteza prev. de art 105 ind.1 din c p fiscală întrucât aceste date au fost cunoscute de către organele fiscale cu ocazia primului control, mai mult decât atât s-a formulat contestația împotriva deciziei de reverificare nr. 4744/27.076._.
Se arată că în ceea ce privește temeinicia actelor administrative, acestea cuprind grave și contradictorii aprecieri lipsite de teme legal care fie pornesc de la sume neconforme cu realitate fie de la situații de fapt interpretat eronat.
Precizează contestatorul că organele de control fiscal au înlăturat greșit cheltuielile cu spațiul de depozitare a materialelor de construcții,deși există toate documentele legale pentru a fi înregistrate ca și cheltuieli deductibile;
-nu au ținut cont de faptul că la cherestea regimul TVA este de taxare inversă ;
- nu au observat că există erori în înscrierea datelor din declarație informativă 394/a unor furnizori, facturile emise de aceștia nefiindu-i opozabile,întrucât nu au fost acceptate de societate;
-au considerat a achiziții materiale construcții pe persoană fizică autorizată deși acestea erau exclusiv pe persoană fizică;
-au făcut grave erori in ceea ce privește valoarea stocului ,erori ce au condus la stabilirea unor obligații fiscale greșite.
În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri in cadrul căreia a depus la dosar decizia nr. 296/12.09.2012,contestația împotriva deciziei de reverificare nr. 4744/27.06.2012,decizia de reverificare,decizie de impunere, raportul de inspecție fiscală încheiat la 27.05.2009, listă de inventariere, procese verbale, situații de calcul .
La data de 26.ll.2012 intimata Direcția G. a Finanțelor Publice O. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecată formulată de PFA G. M., ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, intimata arată că în perioada 21.06._12 și 02.07._12 ,organele de control ale Activității de Inspecție Fiscală din cadrul DGFP O. au efectuat la P.F.A. G. M. o inspecție fiscală și anume verificarea modului de constituire, înregistrare, declarare și virare a obligațiilor aferente bugetului general consolidat al statului, întocmindu-se astfel Raportul de inspecție fiscală nr.2252/10.07.2012 prin care au fost stabilite în sarcina contestatoarei obligații fiscale suplimentare de plată in cuantum de 86.069 lei cum ar fi impozit pe venit în sumă de 7.102 lei, majorări de întârziere aferente impozitului pe venit în sumă de 2978 lei, penalități impozit pe venit în sumă de l066 lei, TVA în sumă de 45.557 lei majorări întârziere TVA 22.533 lei și suma de 6833 lei reprezentând penalități de întârziere aferente TVA.
Prin decizia nr. 296/12.09.2012, DGFP –Biroul Soluționări Contestații a respins contestația introdusă de PFA G. M. împotriva raportului de inspecție fiscală nr. 2252/10.07.2012 și a deciziilor de impunere nr. 2253/20.07.2012, 2254/l0.07.2012 și nr. 2255/20.07.2012 ca neîntemeiată.
Arată pârâta că, în motivarea cererii introductive organele fiscale au procedat în mod nelegal la reverificarea obligațiilor fiscale societății pe o anumită perioadă.
De asemenea, s-au înlăturat greșit cheltuielile cu spațiul de depozitarea a materialelor de construcții,nu s-a ținut cont de regimul TVA de taxa inversă la cherestea,se fac erori in privința valorii stocului precum și ca exista erori in înscrisurile datelor in declarația informativă cod 394.
Se arată că aceste critici nu pot fi reținute in soluționarea favorabilă a cauzei, avându-se in vedere următoarele considerente:
Potrivit art 19 din legea 571/2003 privind codul fiscal –„profitul impozabil se calculează ca diferență intre veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate in scopul realizării de venituri dintr-un an fiscal din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în cazul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare”.
Având în vedere neconcordanțele privind achizițiile declarate de societate, prin declarația informativă cod 394 precum și informațiile din baza de date ANAF sau întocmit diverse adrese privind controlul încrucișat către diverși furnizori, rezultând astfel diferențe semnificative intre datele declarate de contestator și datele declarate de partenerii de afaceri, organele de inspecție fiscală solicitând efectuarea de controale încrucișate la partenerii de afaceri unde au existat respectivele neconcordanțe, și astfel s-a procedat la reverificarea perioadei 0l.01.2008 – 31.03.2009, întocmindu-se referatul și decizia de reverificare nr. 4744/27.06.2012 care a și fost contestată de reclamant, ce formează obiectul dosarului_ .
Astfel,se arată că la data de 28.09.2009, reclamanta a întocmit un proces prin care a procedat la recepționarea unui spațiu de depozitare, pentru construcția căreia a consumat din stocul de marfă în valoare de 37.914 lei .
Având în vedere că reclamanta nu deține autorizație de construcție și nu a fost înregistrată în registrul inventar nicio construcție, s-a considerat că mărfurile utilizate in acest scop au fost ieșite prin vânzare.
Cu privire la regimul TVA de taxare inversă pentru cherestea se arată că în cauză condiția prev. de art. 160 alin 1 din codul fiscal nu a fost îndeplinită,întrucât atât furnizorul cât și beneficiarul trebuiau să fie persoane înregistrate in scopuri de TVA,conform art. 153 cod fiscal.
În privința afirmațiilor referitoare la așa zisele erori în înscrierea datelor din declarația informativă 394 se arată că în urma controalelor încrucișate efectuate la furnizorii reclamantei, s-a confirmat realitatea tranzacțiilor .
Se mai arată că organele de inspecție fiscală au luat in considerare numai achizițiile pentru care au fost emise documente pe numele și codul fiscal al reclamantei,declarate de partenerii de afaceri prin declarația informativă cod 394.
Cu privire la susținerile contestatoarei referitoare la erorile în ceea ce privește valoarea stocului, se arată că organele de control au avut in vedere registrul de inventar,a declarației reprezentantului reclamantei și a situației mișcării mărfurilor în anul 2009, din care rezultă că nu mai prezenta stoc marfă.
Cu privire la dobânzile și penalitățile de întârziere se susține că au fost calculate în conformitate cu prevederile art 119.art 120 și art 120/1 din OG 92/2003 pentru plata cu întârziere a impozitului pe venit și TVA, modul de calcul fiind detaliat în anexa 8 a raportului de inspecție fiscală.
În drept și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile legale mai sus menționate.
S-au anexat în copie actele care au stat la baza emiterii deciziilor contestate.( filele 71 - 172).
La solicitarea reclamantei instanța a încuviințat efectuarea unei expertize contabile pentru a se stabili dacă sumele reținute in sarcina contribuabilului au fost calculate in mod corect în raport cu înscrisurile înregistrate in contabilitate și normele fiscale aplicabile speței de față.
La data de 21.01.2014 s-a depus la dosar raportul de expertiză contabilă întocmit de expert C. A., din concluziile căreia rezultă că obligațiile suplimentare datorate de reclamantă către bugetul statului sunt in sumă de 10.001 lei, din care impozit 5377 lei, TVA 4624 lei, la care se adaugă majorările și penalitățile de întârziere în sumă de 12.089 lei.
Împotriva acestui raport de expertiză s-au formulat obiecțiuni de către AJFP O. prin care s-a solicitat neomologarea raportului de expertiză și menținerea ca temeinice și legale a actelor administrativ-fiscale întocmite de inspectorii fiscali pentru considerentele detaliate în raportul de inspecție fiscală, decizia nr. 296/12.09.2012, și întâmpinare .
Împotriva aceluiași raport de expertiză s-au formulat obiecțiuni și de către reclamant, obiecțiuni la care apărătorul reclamantului a renunțat potrivit mențiunilor din încheierea de ședință din 5 martie 2014.
La dosar s-a depus și autorizația de construire nr. 58/13.09.1999 cu privire la extinderea spațiului comercial.
Analizând contestația în raport de actele existente la dosarul cauzei, ținând cont de susținerile părților și dispoz.legale aplicabile, Tribunalul constată că aceasta este întemeiată în parte urmând să se dispună anularea parțială a actelor fiscale contestate ,urmând a fi menținute numai pentru suma de 10.001 lei, din care impozit 5377 lei, TVA 4624 lei, la care se adaugă majorările și penalitățile de întârziere în sumă de 12.089 lei,pentru următoarele considerente:
Organele de control ale Activității de Inspecție Fiscală din cadrul DRGFP C. a efectuat la contribuabilul contestator P.F.A. G. M., o inspecție fiscală cu privire la verificarea modului de constituire înregistrare, declarare și virare a obligațiilor aferente bugetului general consolidat al statului pentru perioada 21.06._12 și 02.07.2012 – 09.07.2012.
În urma verificărilor efectuate a fost întocmit raportul de inspecție fiscală nr. 2252/10.07.2012, prin care au fost stabilite în sarcina contestatoarei obligații fiscale suplimentare, de plată,după cum urmează:impozit pe venit de 7.102 lei, majorări de întârziere aferente impozitului pe venit în sumă de 2978 lei, penalități impozit pe venit în sumă de l066 lei, TVA în sumă de 45.557 lei, majorări întârziere TVA 22.533 lei și suma de 6833 lei reprezentând penalități de întârziere aferente TVA.
Ca urmare a raportului de inspecție fiscală au fost emise deciziile de impunere nr.2253/20.07.2012, 2254/l0.07.2012 și nr. 2255/20.07.2012.
Contestatoarea a îndeplinit procedura prealabilă reglementată de codul de procedură fiscală, în sensul că împotriva măsurilor dispuse prin deciziile de impunere și raportul de inspecție fiscală a formulat contestație în termenul prev.de art 207 alin 1 din OG 92/2003 privind codul de procedură fiscală, care a fost respinsă prin decizia nr. 296/12.09.2012, DGFP –Biroul Soluționări Contestații.
Acțiunea introductiva vizează nelegalitatea și netemeinicia actelor fiscale, prin care s-a stabilit în sarcina contestatoarei obligații fiscale suplimentare mai sus menționate, pentru motivele larg dezvoltate și expuse prin contestația formulată.
Diferențele stabilite au avut in vedere neconcordanțele privind achizițiile declarate de societate, prin declarația informativă cod 394 precum și informațiile din baza de date ANAF fiind întocmite diverse adrese privind controlul încrucișat către diverși furnizori.
S-a reținut că au rezultat diferențe semnificative intre datele declarate de contestator și datele declarate de partenerii de afaceri, organele de inspecție fiscală solicitând efectuarea de controale încrucișate la partenerii de afaceri unde au existat respectivele neconcordanțe,rezultând că, față de livrările declarate, societățile furnizoare au emis documente justificative (facturi,avize), contravaloarea mărfurilor fiind încasată în întregime iar operațiunile au fost înregistrate în contabilitate și declarate în deconturile de TVA și declarația 394.
Controalele încrucișate s-au efectuat la următorii parteneri de afaceri: ., . ROMÂNIA SRL, ., . .
Față de aceste aspecte s-a procedat la reverificarea perioadei 0l.01.2008 – 31.03.2009, întocmindu-se referatul și decizia de reverificare nr. 4744/27.06.2012 .
Susținerile contestatoarei cu privire la faptul că în mod nelegal s-a procedat la reverificarea obligațiilor fiscale ale societății pe o perioadă la care anterior se efectuase un control fiscal nu pot fi reținute, având în vedere preved. art 105/1 din OG 92/2003, prin excepție de la prevederile art. 105 alin. (3), permit conducătorului inspecției fiscale să poată decide reverificarea unei anumite perioade, în situația apariției unor date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării verificărilor, care influențează rezultatele acestora.
Prin date suplimentare se înțelege informații, documente sau alte înscrisuri obținute ca urmare a unor controale încrucișate, inopinate ori comunicate organului fiscal de către organele de urmărire penală sau de alte autorități publice ori obținute în orice mod de organele de inspecție, de natură să modifice rezultatele inspecției fiscale anterioare.
Ori in speța de față, reverificarea perioadei s-a efectuat în mod temeinic de organele de inspecție fiscală, ca urmare a neconcordanțelor privind achizițiile publice declarate de PFA G. M., prin declarația informativă cod 394 și datele declarate de partenerii de afaceri, efectuându-se in acest sens controale încrucișate la cele 4 societăți furnizoare mai sus menționate,prin care s-au constatat anumite aspecte de natură să modifice rezultatele inspecției fiscale anterioare.
Din analiza materialului probator administrat în cauză și constatările expertului contabil în urma verificării situației privind neconcordanțele cu privire la datele înscrise în declarația informativă 394, instanța reține că au rezultat diferențe între datele declarate de contribuabil și datele declarate de partenerii de afaceri de 180.095 lei pentru baza impozabilă și 34.098 lei pentru TVA în perioada 2008-2009.
Tribunalul constată că organele de inspecție fiscală au efectuat controale încrucișate numai la o parte din partenerii de afaceri, in urma cărora s-au constatat următoarele aspecte:
Din adresa nr._/28.01.2010 emisă de DGFP D. reiese că în urma efectuării unei inspecții fiscale la . constatat că livrările efectuate către reclamantă sunt in valoare de 139.608 lei ,din care TVA 22.290 lei, din procesul verbal 4680/23.12.2010 întocmit cu ocazia efectuării unui control încrucișat la . s-a constatat că livrările efectuate către reclamantă sunt in sumă de 15.318 lei, din care TVA 2446 lei, din procesul verbal_/26.04.2010 întocmit cu ocazia efectuării unui control încrucișat la . s-a constatat că livrările efectuate către reclamantă sunt in sumă de 7.570 lei, din care TVA 1209 lei, iar din procesul verbal nr._/4.03.2010 s-a constatat că . București a efectuat livrări în sumă totală de 1345 lei din care TVA de 215 lei.
Pentru stabilirea bazei impozabile aferente acestor achiziții neînregistrate de contribuabil, expertul contabil a stabilit în conformitate cu dispoz.aplicabile ,baza impozabilă de 21.341 lei ,TVA 4055 lei și impozitul pe venit 3415 lei,având în vedere valoarea achizițiilor fără TVA de 137.682 lei, precum și valoarea livrări fără TVA de 159.023 lei, prin aplicarea unei cote medii de adaos comercial de 15,50%, potrivit situației de calcul detaliată din tabelul fila 3 raport de expertiză.
Tribunalul constată că în mod eronat organele de inspecție fiscală au luat in calcul la stabilirea bazei impozabile și diferența de 42.413 lei,(180.095 – 137.682), având in vedere că din probele administrate în cauză rezultă că nu au fost efectuate controale încrucișate pe baza cărora să se identifice relațiile comerciale dintre contribuabili și furnizorii de marfă identificați ca urmare a neconcordanțelor din declarația 394, în condițiile în care acest înscris are natura unei declarații informative, pe baza căreia se stabilesc o . neconcordanțe și nicidecum situații de fapt fiscale în măsura in care nu sunt confirmate și de alte mijloace de probă,conform art.52 oct 1 din OG 92/2003 privind codul de procedură fiscală, formularul și instrucțiunile de completare fiind reglementate de OMFP 702/2007, ordin ce încadrează declarația 394 în categoria celor informative.
În acest sens organele de inspecție fiscală, au obligația de a determina și stabili starea de fapt fiscală a contribuabilului pe bază de probe certe, respectiv a informațiilor și înscrisurilor contabile obținute de la contribuabilii furnizori, precum și prin efectuarea de controale încrucișate,cum de altfel s-a procedat și cu privire la cele 4 societăți.
De altfel, conform art. 146 alin.1 lit.a Cod fiscal, exercitarea dreptului de deducere a TVA aferenta bunurilor achiziționate se face pe baza unei facturi care trebuie sa cuprindă informațiile prevăzute de art.155 alin.5 lit. f ; factura trebuie să cuprindă in mod obligatoriu: denumirea, adresa si codul de înregistrare prevăzut la art.153, după caz, al persoanei impozabile care emite factura potrivit art.155 alin.5 lit.c din același act normativ, facturi care au fost întocmite în cauză de societatea reclamantă și care cuprind toate elementele prevăzute de legiuitor.
În ceea ce privește valorificarea diferenței de stoc,Tribunalul reține că potrivit registrului inventar și a situației mișcării mărfurilor în anul 2009, întocmită de contribuabil, la data de 31.12.2009, PFA G. M. nu mai prezenta stoc de marfă, în lista de inventar la 3l.12.2008, fiind înscrisă eronat valoarea de 120.360 lei, aferente plăcilor de azbociment (708 x 170 lei buc),față de 12.036 lei,dat fiind valoarea pe bucată a plăcilor de azbociment l7 lei în loc de 170 lei cum in mod eronat a fost consemnat, rezultând astfel o diferență de numai 108.324 lei – valoare de vânzare cu TVA.
Pentru stabilirea bazei impozabile aferente diferenței de stoc expertul a avut in vedere valorificarea acesteia cu utilizarea unei cote medii de adaos comercial de 15,57 %, stabilind o bază impozabilă de 12.264 lei,TVA 2330 lei și impozit venit 1962 lei, obligații fiscale calculate in raport de normele fiscale incidente, respectiv 19 % in ceea ce privește TVA și 16 % cu privire la impozitul pe profit.
Tribunalul constată de asemenea,având în vedere și constatările expertului contabil ,că stocul de marfă materiale construcții in valoare de 37.914 lei, din care TVA in sumă de 6053 lei, a fost utilizat pentru extinderea spațiului comercial cu destinație „depozit”, reclamantul obținând în acest sens autorizația de construire nr. 58/13.09.1999 (fila 241 dosar),acest spațiu de depozitare fiind recepționat potrivit procesului verbal încheiat la data de 28.04.2009, situație în care nu pot fi reținute susținerile pârâtei cu privire la faptul că mărfurile au fost valorificate prin vânzare, raportat la aceste înscrisuri depuse la dosar și înregistrate și in registrul inventar al PFA-ului.
Raportat la obligațiile suplimentare datorate de PFA G. M., tribunalul constată că reclamanta datorează către bugetul de stat un TVA de 4624 lei astfel cum a fost stabilit prin raportul de expertiză la care se adaugă majorările și penalitățile în sumă de 12.089 lei ,ce au fost calculate în raport de prevederile art 119 ,art 120 și art. 120 pct l din OG 92/2003,pentru întârzierea impozitului pe venit și TVA.
Având în vedere aceste considerente,Tribunalul urmează să admită în parte contestația și dispune anularea parțială a raportului de inspecție fiscală, a deciziilor de impunere și a deciziei de soluționare a contestației,urmând a fi menținute numai pentru suma de 10.001 lei din care 5377 lei impozit venit, 4624 lei TVA, la care se adaugă 12.089 lei majorări și penalități de întârziere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația formulată de contestatorul P.F.A. G. M., cu sediul în ., nr.33, ., . în contradictoriu cu intimata Direcția G. a Finanțelor Publice O. – Administrația Finanțelor Publice Caracal, cu sediul în Caracal, . 5-7, jud.O. și dispune anularea parțială a raportului de inspecție fiscală, a deciziilor de impunere și a deciziei de soluționare a contestației,urmând a fi menținute numai pentru suma de 10.001 lei din care 5377 lei, impozit venit, 4624 lei TVA la care se adaugă_ lei majorări și penalități de întârziere.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Aprilie 2014
Președinte, S. V. | ||
Grefier, A. F. T. |
Red VS
Tehnored.MS
Ex 4/23 mai 2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 1084/2014. Tribunalul OLT | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1087/2014. Tribunalul OLT → |
|---|
