Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 314/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 314/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 202/294/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 314/2015
Ședința publică de la 02 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. V.
Judecător A. V. S.
Grefier N. M.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe apelant G. T. M. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI SIBIU, având ca obiect
anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprez. intimatului IPJ Sibiu jrs. G., lipsa fiind apelantul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
Instanța, procedând în baza art. 131 N.C.proc.civ. la verificarea din oficiu a competenței, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina având în vedere obiectul cauzei și dispozițiile art. 482 rap.la art. 131 C.p.civ. si disp. art. 32 din OG.2/2001 și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 și ale art. 95 pct. 2 N.C.proc.civ.
Instanța, în baza art. 238 N.C.proc.civ. pune în discuția părtilor estimarea duratei procesului.
Reprez. intimatului jrs. G. arată că nu are alte cereri de solicitat în cauză si estimează că procesul se paote soluționa la acest termen de judecată.
Instanța având în vedere poziția părtilor prezente și actele existente la dosarul cauzei, împrejurările cauzei apreciază că prezenta cauză se poate soluționa la termenul de astăzi și acordă cuvântul în combaterea apelului.
Reprez. intimatului jrs. G. solicită respingerea apelului ca nefondat, păstrarea ca legală si temeinică a sentinței pronunțată de instanța de fond, din probele administrate în cauză, dovedindu-se săvârșirea contravenției reținută în sarcina apelantului.
TRIBUNALUL:
Constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată la judecătoria Săliște petentul G. T. M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul IPJ Sibiu, ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună constatarea nulității procesului-verbal de constatare a contravenției . nr_ încheiat la data de 31.03.2014 de IPJ SIBIU SPR DN, prin care a fost sancționat cu amenda în cuantum de 765 lei și 6 puncte de penalizare, pe care anulare o solicită.
În fapt, la data de 31.03.2014, în jurul orelor 20:00 petentul se deplasa cu autoturismul marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare_, proprietatea instituției unde acesta lucrează, din direcția Sibiu spre A. I., iar în localitatea Săliște, jud.Sibiu a fost oprit de un echipaj al Poliției Rutiere, care i-a comunicat faptul că a fost oprit întrucât a fost înregistrat de aparatul radar circulând cu viteza peste limita legală. Arată că în descrierea faptei în procesul-verbal nu se menționează exact locul, data și ora în care petentul a fost înregistrat, conf.art.16, alin. 1 din OG nr.2/2001 care prevede cerința ca organul constatator să realizeze o descriere clară a contravenției, specificând acțiunea sau inacțiunea și toate circumstanțele de natură a imprima faptei caracterul unei contravenții, această descriere dând posibilitatea instanței să cerceteze legalitatea procesului-verbal, fiind menționat doar „ a condus autoturismul marca Volksvagen cu nr._, pe DN 1, fiind înregistrat de aparatul radar….”. Totodată invocă faptul că agentul care a aplicat sancțiunea nu este aceeași persoană cu cea care a constatat contravenția, conf.art.21, alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care prevede „ în cazul în care prin actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică și sancțiunea”.
În drept, invocă prev.art.OG 2/2001.
Intimatul IPJ Sibiu a formulat întâmpinare(f. 10 dosar), prin care se solicită respingerea plângerii petentului, ca fiind neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca legal și temeinic.
Arată că starea de fapt a fost corect reținută în cuprinsul actului, iar sancțiunea aplicată este legală. De asemenea, din punct de vedere al formei, procesul verbal nu este afectat de cauze de nulitate. Fapta petentului este dovedită cu înregistrarea efectuată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, la dosar fiind depuse imaginile care atestă faptul că acesta a circulat cu viteza de 93 km/h.
La dosar există buletinul de verificare metrologică a aparatului radar care are valabilitate un an. De asemenea s-a depus atestatul operatorului radar.
În drept invocă prev.art.205 și 223 C.p.civ.art. 121 din HG nr. 1391/2006, art. 109 din OUG, nr. 195/2002 R, Ord.nr.2/2001 și art.147, alin. 1 din HG 1391/2006R.
Prin sentința civilă nr. 424/2014 Judecătoria Săliște a respins plângerea formulată de petentul G.–T. M., împotriva procesului verbal de contravenție . nr_ încheiat la data de 31.03.2014 întocmit de IPJ SIBIU SPR DN în contradictoriu cu IPJ SIBIU .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea condițiilor de formă stabilite de OG 2/2001, art. 17 instituind expres motivele de nulitate absolută a procesului verbal, orice alte lipsuri din procesul verbal fiind sancționate cu nulitate relativă ,ceea ce presupune ca persoana care invocă nulitatea să dovedească faptul că i s-a adus o vătămare ,iar instanța să constate în raport de materialul probator că vătămarea nu poate fi acoperită decât prin anularea procesului verbal. Nu putem reține susținerile petentului în sensul că nu a fost identificată localitatea unde a fost depistat circulând peste limita de viteză ,și nici faptul că nu a fost arătată limita de viteză ,întrucât în procesul verbal atacat se arată că petentul a fost identificat circulând în localitatea Săcel ,având viteza de 93 KM/h ,ori potrivit art. 48 din OUG 195/2002: „Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță”. Articolul 49 alin.4, lit.b al aceluiași act normativ prevede că limitele maxime de viteză în afara localității sunt: pe drumurile expres sau pe cele naționale europene E - 100 km/h.
Cât privește critica petentului vizând încheierea procesului verbal de către un alt agent constatator decât cel care a efectuat înregistrarea, instanța de fond reține că și aceasta este neîntemeiată. În acest sens, apreciem că, potrivit art. 109 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 constatarea contravenției și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, iar conform alin. 2 constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace omologate și verificate metrologic ,în speță aceste dispoziții au fost respectate, față de faptul că măsurarea vitezei de circulație a autovehiculului condus de petent s-a făcut cu echipament verificat metrologic și omologat, de către un agent atestat în acest sens, astfel cum s-a demonstrat cu actele depuse la dosar (fotografie radar, buletin de verificare metrologică, atestat privind pe agenții S.I.M.), iar procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției putea, fără probleme, fi întocmit de către un alt agent, ambii având însă calitatea de polițist rutier, cerută de dispozițiile art. 109 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002.Cu privire la acest aspect, apreciem că specificul activității de control a vitezei în trafic impune lucrul în echipă, astfel ca unul dintre agenți să opereze cu aparatul radar, iar celălalt să oprească autoturismele în trafic și să încheie procesele-verbale, astfel cum s-a întâmplat și în speța de față, fapt care nu este interzis de nici o prevedere legală, cum s-a arătat mai sus.
Sub aspectul faptei consemnate în procesul verbal și reținute în procesul verbal în sarcina petentului ,analizând întregul material probator administrat în cauză precum și prevederile legale invocate ,instanța de fond apreciază că susținerile petentului nu sunt întemeiate.
Fapta acestuia este dovedită prin înscrisurile depuse la dosar de către IPJ Sibiu care a depus înregistrarea video a faptei reținute . De asemenea, s-a depus atestatul operatorului radar cât și dovada verificării metrologice a aparatului radar ,nefiind necesară și depunerea unui certificat de omologare a aparatului radar ,așa cum susține petentul ,întrucât conform adresei INM cu nr_/23.12.2009 în buletinul de verificare al unui cinemometru ,în coloana a 2-a se trece obligatoriu numărul certificatului de aprobare de model sub forma AM185/2001, în speță fiind verificat acest lucru, și atestatul agentului de poliție care desfășoară activitatea cu aparatura de supraveghere a traficului și măsurarea vitezei de deplasare ,care în opinia noastră nu pot constitui probe preconstituite atâta timp cât petentul poate verifica data la care a fost săvârșită contravenția ,ora și numărul de înmatriculare al autoturismului .De asemenea potrivit adresei invocate ,cinemometrele de tip PYTHON II nu poate intra în regim de măsurare fără efectuarea autotestării ,nu trebuie să apară nici un simbol referitor la autotestare ,pe înregistrare,la cinemometrele care nu pot intra în regim de măsurare fără efectuarea autotestului.
Așa cum am arătat sub aspectul faptei consemnate în procesul verbal în sarcina petentului ,analizând întregul material probator administrat în cauză precum și prevederile legale invocate ,instanța apreciază că susținerile petentului nu sunt întemeiate, în cauză ,intimatul IPJ Sibiu a depus înregistrarea video a faptei reținute cât și dovada verificării metrologice a aparatului radar și atestatul agentului de poliție care desfășoară activitatea cu aparatura de supraveghere a traficului și măsurarea vitezei de deplasare ,care în opinia noastră nu pot constitui probe preconstituite atâta timp cât petentul poate verifica data la care a fost săvârșită contravenția ,ora și numărul de înmatriculare al autoturismului.
Potrivit dispozițiilor art. 121 alin.1 din HG 1391: „ (1) Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circula și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
(2) Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.” Potrivit art. 48 din OUG 195/2002: „Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță”. Articolul 49 alin.4, lit.b al aceluiași act normativ prevede că limitele maxime de viteză în afara localității sunt: pe drumurile expres sau pe cele naționale europene E - 100 km/h.
Cum din imaginile depuse la dosar rezultă că autoturismul condus de petent a circulat cu viteza de 93km/h, este evident faptul că acesta a încălcat dispozițiile legale care reglementează viteza maximă admisă pe respectivul sector de drum.
Aceste împrejurări sunt în acord și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie contravențională, care în aprecierea noastră ,din interpretarea sistematică a prevederilor art. 16 și 34 OG 2/2001 reiese că procesul verbal de contravenție nu numai că nu este lipsit de forță probantă ci dimpotrivă ,face dovada situației de fapt până la proba contrară care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de organul constatator .Apreciem că aceste texte de lege nu contravin în nici un fel prevederilor CEDO ,respectiv art. 6 alin. 2 din aceasta ,care face parte din dreptul intern ca urmare a ratificării Convenției prin Lg 30/1994 ,prin urmare procesul verbal are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară .A conferi o forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție ,ci poate fi considerat o modalitate de stabilire legală a vinovăției ,în sensul art. 6 alin 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Față de aceste împrejurări ,s-a apreciat că procesul verbal nu este lovit de nulitate ,iar sub aspectul faptei reținute ,petentul nu a făcut proba contrarie celor reținute în procesul verbal, conform art.1169 C.civ. ,motiv pentru care ,instanța de fond în baza art. 31,32 OG2/2001 a respins plângerea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel G.–T. M. .
În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că a circulat in localitatea Săliște, Jud. Sibiu, și a fost oprit de un echipaj al Poliției Rutiere, La mașina s-a prezentat agentul Balanolu I., comunicându-i ca a fost oprit întrucât a fost înregistrat cu aparatul radar circulând cu viteza peste limita legala. Aceasta ruta fiindu-i una cunoscuta. este atent la aceste aspecte si l-a întrebat unde anume a fost depistat, întrucât eu nu a observat niciun aparat radar. acesta mulțumindu-se a-i spune: " In ultima localitate ... ", fără a menționa exact despre care localitate este vorba si unde era amplasat aparatul radar.
Tribunalul analizând apelul dedus judecății atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu nu îl găsește întemeiat urmând să îl respingă cu următoarea argumentație:
Fapta contravențională este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Față de cele arătate și în raport de probele administrate în cauză, respectiv procesul-verbal atacat înregistrarea pe format CD a contravenției rezultă că susținerile apelantului nu sunt întemeiate deoarece, în cauză ,intimatul IPJ Sibiu a depus înregistrarea video a faptei reținute cât și dovada verificării metrologice a aparatului radar, atestatul agentului de poliție care desfășoară activitatea cu aparatura de supraveghere a traficului și măsurarea vitezei de deplasare ,care nu pot constitui probe preconstituite atâta timp cât petentul poate verifica data la care a fost săvârșită contravenția ,ora și numărul de înmatriculare al autoturismului.
Cu privire la datele cuprinse în procesul-verbal, numai lipsa unora dintre acestea atrage nulitatea procesului-verbal, și anume lipsa mențiunilor privind: numele, prenumele și calitatea agentului constatator; numele, prenumele contravenientului; în cazul persoanei juridice denumirea și sediul acesteia; fapta săvârșită și data comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Această nulitate este una absolută și se poate constata și din oficiu de către instanță.
Motivele invocate de contravenient conduc la anularea procesului verbal de contravenție numai dacă i-au produs o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului ( art. 175 cod procedură civilă). Or,în speță,contravenientul nu a dovedit că aceste neregularități i-ar fi produs o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului – verbal atacat,mai ales că pretinsele lipsuri (locul, data si ora în care a fost înregistrat) sunt suplinite de imaginile de pe suportul CD.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelantul G.–T. M., domiciliat în A. I., .. 12A, jud. A., cu domiciliul procesual ales în A. I., .. 23A,. civile numărul 424/2014, pronunțată de Judecătoria Săliște,în dosar numărul_, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02 Aprilie 2015.
Președinte, I. V. | Judecător, A. V. S. | |
Grefier, N. M. |
red./tehnored. I.V.9.04.2015
4 ex.
jud. fond. V. S. E.
| ← Refuz acordare drepturi. Sentința nr. 1241/2015. Tribunalul SIBIU | Anulare act administrativ. Sentința nr. 948/2015. Tribunalul... → |
|---|
