Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 57/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 57/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 14295/306/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 57/2015
Ședința publică de la 13 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Judecător A. V. S.
Judecător T. M.
Grefier M. M. M.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe recurent G. NAȚIONALĂ DE MEDIU COMISARIATUL GENERAL P. COMISARIATUL JUDEȚEAN SIBIU și pe intimat S. SA P. ADM. JUDICIAR B. I., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenta-intimată G. NAȚIONALĂ DE MEDIU COMISARIATUL GENERAL P. COMISARIATUL JUDEȚEAN SIBIU, lipsă fiind intimata-petentă S. SA P. ADM. JUDICIAR B. I.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că la dosar s-a depus prin serviciul registratură întâmpinare formulată de intimată:
Reprezentanta recurentei depune la doar împuternicire de reprezentare juridică și arată că nu dorește termen pentru studiul întâmpinării și că nu mai are cereri de formulat solicitând cuvântul în dezbateri.
Instanța, față de actele dosarului și poziția exprimată de reprezentanta recurentei găsește cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezenta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale, cu menținerea sancțiunii amenzii în cuantumul aplicat.
În susținerea cererii sale arată că prin hotărârea atacată, instanța de fond a admis în parte plângerea contravențională și a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 50.000 lei aplicate prin procesul verbal de sancționare . nr._/07.11.2012, cu sancțiunea avertismentului.
Instanța de fond a reținut că actul sancționator este întocmit în mod legal, cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr.2/2001 privind regimul contravențiilor, neexistând motive care să atragă nulitatea relativă sau absolută a actului.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de sancționare, prima instanță a reținut că societatea trebuia să îndeplinească măsurile stabilite, la termenele fixate în planul de acțiuni - anexă la autorizația integrată de mediu.
Chiar dacă s-a constatat că față de societatea intimată s-a declanșat procedura insolvenței, în condițiile în care operatorul economic nu a adus la cunoștința Agenției pentru Protecția Mediului intenția de a înceta activitatea, actul administrativ care reglementează pe linie de protecția mediului condițiile de funcționare a continuat să își producă efecte, sub toate aspectele, inclusiv cu privire la măsurile stabilite și termenele de realizare.
Potrivit dispozițiilor art.10 alin. l din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului și prevederilor din autorizația integrată de mediu (capitolul 16 - managementul închiderii instalației, managementul reziduurilor) societatea intimată avea obligația înștiințării Agenției pentru Protecția Mediului (aceasta fiind instituția emitentă a autorizației integrate de mediu, iar nu G. de Mediu, cum greșit a reținut instanța de fond). G. de Mediu îndeplinește doar atribuții de control cu privire la modul de îndeplinire a obligațiilor asumate prin actele de reglementare, nefiind în măsură să modifice sau să facă aprecieri cu privire la măsurile sau termenele prevăzute în acestea.
Raportat la faptul că anterior, cu ocazia inspecției realizate în perioada 21.06-22.06.2012, s-a constatat că au fost demarate lucrări pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor din anexa la autorizație, relevante fiind contractele încheiate și aflate în curs de executare, nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale.
Agenția Regională pentru Protecția Mediului a prelungit termenele din Planul de măsuri până la data de 04.09.2012, sens în care societății intimate i-a fost comunicată notificarea nr.9097/04.07.2012.
Având în vedere că, potrivit art.10 alin.4 din OUG nr.195/2005, îndeplinirea obligațiilor de mediu este prioritară în cazul procedurilor de dizolvare urmată de lichidare, faliment sau închiderea activității, dar intimata nu a notificat Agenția pentru Protecția Mediului cu privire la modificările survenite în activitate, respectiv declanșarea stării de insolvență, în vederea stabilirii obligațiilor de mediu care trebuie asumate de părțile implicate, autorizația integrată de mediu și măsurile dispuse și-au păstrat valabilitatea și caracterul obligatoriu, sens în care sancțiunea amenzii, aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege pentru fapta săvârșită și reținută de instanța de fond, apreciază că este pe deplin justificată.
Pentru motivele arătate mai sus, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale, cu menținerea sancțiunii amenzii în cuantumul aplicat.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului de față,constată:
P. plângerea înregistrată pe rolul instanței, la data de 11.12.2012, sub nr. _ , petenta .>, a solicitat ca, în contradictoriu cu intimata G. NAȚIONALĂ DE MEDIU prin COMISARIATUL JUDEȚEAN SIBIU să se dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._/07.11.2012.
În motivarea plângerii petenta a arătat, în esență, faptul că procesul verbal de constatare si sancționare a contravenției a fost încheiat in data de 07.11.2012 in baza notei de constatare nr. 576/30.10.2012, respectiv ulterior momentului deschiderii procedurii generale a insolventei fata de .>
Din cuprinsul notei de constatare rezulta ca faptul ca la data controlului, societatea petentă nu mai desfășoară activitate, iar efectivul de animale (găini ouătoare) a fost valorificat in totalitate.
P. urmare masurile impuse in Planul de acțiuni din data de 14.09.2011, masuri impuse anterior deschiderii procedurii generale a insolventei fata de societatea petentă, nu pot fi îndeplinite in condițiile in care societatea nu mai desfășoară activitate, respectiv nu mai deține efectiv de animale.
Prevederile pct. 6.6 lit.a) privind Instalațiile pentru creșterea intensiva a pasărilor sau porcilor cuprinsa in Anexa nr. l a OUG nr. 152/2005 sunt aplicabile doar Instalațiilor pentru creșterea intensiva a pasărilor sau porcilor având o capacitate de peste 40,000 de locuri pentru pasări.
P. urmare prevederile OUG nr. 152/2005 nu se aplica in speța de fata, OUG nr. 152/2005 conținând reglementari imperative în cazul instalațiilor pentru creșterea intensiva a pasărilor sau porcilor având o capacitate de peste 40.000 de locuri pentru pasări.
În concluzie societatea petentă nu poate fi sancționată contravențional pentru nerespectarea masurilor impuse prin Planul de acțiuni, anexa 1 la AIM nr. SB 123 din 14.09.2011.
Intimata a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea plângerii cu motivarea că în urma controlului efectuat în data de 30.10.2012, s-a constatat faptul că societatea petentă nu a realizat la termen măsurile nr. l, 2, 3.1 și 3.2 din Planul de măsuri – anexă la Autorizația integrată de mediu nr.123/14.09.2011.
La data de 11.05.2013 administratorul judiciar B. I. a depus la dosarul cauzei un înscris prin care arată faptul că își însușește acțiunea formulată de către . prezenta cauză.
P. sentința civilă nr.3253/2013, s-a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta .>, prin administrator judiciar B. I., în contradictoriu cu intimata G. NAȚIONALĂ DE MEDIU prin COMISARIATUL JUDEȚEAN SIBIU, privind procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._/07.11.2012,fiind dispusă înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 50.000 de lei aplicate prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._/07.11.2012, cu sancțiunea avertismentului.
A fost atrasă atenția petentului ca, pe viitor, să respecte dispozițiile legale.
Prima instanță a reținut următoarele:
Societatea petentă a solicitat intimatei autorizarea în vederea desfășurării activității conform anexei nr. 1 din OUG nr. 152/2005 punctul 6.6, respectiv instalații pentru creșterea intensivă a păsărilor având o capacitate mai mare de 40.000 de locuri. Autorizația integrală de mediu stabilește, în concret, condițiile pentru funcționarea societății și obligațiile pe care aceasta trebuie să le îndeplinească pe linie de protecția mediului, ocazie cu care în cursul procedurii de autorizare au fost stabilite măsurile din Planul care constituie anexă la autorizația integrată de mediu, fiind stabilite și termenele limită pentru realizarea acestora.
Astfel, cu ocazia controlului efectuat în perioada 21.06-.22.06.2012 s-a constatat că au fost demarate lucrări pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor din anexa la autorizație, drept pentru care echipa de control a avut în vedere contractele încheiate și aflate în curs de executare, a dat dovadă de înțelegere și nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale. Totodată, intimata a prelungit termenele din Planul de măsuri până la data de 04.09.2012, comunicând în acest sens petentei notificarea nr.9097/04.07.2012 (f 40).
Ulterior, la data de 30.10.2012 a fost încheiată nota de constare nr. 576 (f 37) ocazie cu care s-a constat faptul că societatea petentă nu mai desfășura activitate, efectivul de animale (găini ouătoare) a fost valorificat în totalitate, iar măsurile 1, 2, 3.1, 3.2 din Planul de acțiuni nu au fost realizate.
Astfel, la data de 07.11.2012 a fost încheiat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._/07.11.2012 ocazie cu care petenta a fost sancționată cu amendă contravențională de 50.000 lei în baza art. 94 alin. 1 lit. b din OUG nr. 195/2005.
Procesul verbal nu a fost semnat de către reprezentantul societății petente fiind afișat în prezența unui martor.
Analizând legalitatea procesului verbal, atât din oficiu cât și raportat la susținerile petentului, se reținea că acesta a fost încheiat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, fiind completate corespunzător toate datele impuse de art. 16 din OG 2 din 2001 și neexistând nici un motiv de nulitate absolută care să poată fi reținut și din oficiu, conform art. 17 din OG 2 din 2001.
Apărările petentului nu pot fi reținute deoarece în urma solicitării autorizației integrale de mediu societatea petentă trebuia să realizeze măsurile stabilite în cadrul planului de acțiuni în termenele stabilite, faptul că societatea a intrat în insolvență trebuia să fie adus la cunoștința intimatei, ceea ce nu s-a realizat în prezenta cauză.
Potrivit dispozițiilor legale și prevederilor din autorizația integrată de mediu (capitolul 16 – managementul închiderii instalației, managementul reziduurilor), îndeplinirea obligațiilor de mediu este prioritară în cazul procedurilor de dizolvare urmată de lichidare, faliment sau închiderea activității. În acest sens, petenta avea obligația de a notifica Agenția Regională pentru Protecția Mediului cu privire la modificările survenite în activitate, în vederea stabilirii de către aceasta a obligațiilor de mediu care trebuie să fie asumate de părțile implicate.
P. urmare, sancționarea contravențională a petentei este legală. Totuși, în temeiul art. 34 din OG 2/2001- care constituie dreptul comun in materie contravenționala( articol care, coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ permite instanței sa aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicata contravenientului) s-a apreciat că, deși petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției, iar împrejurarea menționată nu sunt de natură să înlăture vinovăția sa, sancțiunea aplicată de intimată, este disproporționată și excesivă la acest moment, avertismentul fiind suficient pentru a i se atrage atenția petentei asupra obligațiilor ce-i revin.
Astfel, în condițiile expuse,s-a avut în vedere pericolul social redus al faptei analizate, faptul că societatea petentă nu mai desfășoară activitate, efectivul de animale fiind valorificat în totalitate.
Împotriva acestei sentințe recurentul intimat a declarat recurs solicitând admiterea lui, și modificarea sentinței atacate,în sensul respingerii plângerii contravenționale și a menținerii procesului verbal și a amenzii aplicate .
În motivarea recursului s-a invocat faptul că, chiar dacă față de societate s-a declanșat procedura insolvenței și nu anunțat încetarea activității, actul administrativ a continuat să-și producă efectele inclusiv cu privire la măsurile stabilite și termenele de realizare. Îndeplinirea obligațiilor de mediu este prioritară în cazul procedurilor de dizolvare,faliment sau închidere activitate. În planul de reorganizare propus în dosarul de insolvență și care a fost confirmat s-a prevăzut reluarea activității în următorii 3 ani.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate precum și din oficiu,conform art. 304/1 Cod Procedură Civilă ,Tribunalul va reține următoarele:
Motivele de recurs invocate de recurentul intimat sunt nefondate și ca atare nu pot duce la modificarea sentinței atacate așa cum s-a solicitat.
Corect s-a reținut la fond că fapta astfel cum s-a săvârșit, precum și . impunea reindividualizarea sancțiunii ,astfel că soluția primei instanțe fiind legală și temeinică, nu se impune modificarea acesteia.
Instanța a apreciat corespunzător și a motivat pe larg criteriile avute în vedere atingându-se astfel scopul educativ al sancțiunii,având deplină libertate de apreciere în acest sens.
Apreciind-se ca justă soluția pronunțată, în baza art. 312 Cod Procedură Civilă, prezentul recurs va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta-intimată G. NAȚIONALĂ DE MEDIU, împotriva sentinței civile nr. 3253/2013 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._ , pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 13 Februarie 2015
Președinte Judecător Judecător
G. B. A. V. S. T. M.
Grefier
M. M. M.
Red. S. 09.04.2015
Tehnored. MM 14.04.2015
2 ex.
Jud. fond A. D.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 96/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 92/2015.... → |
|---|
