Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 410/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 410/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 1332/257/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 410
Ședința publică de la 16 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. O.
Judecător: T. M.
Grefier :M. M.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind apelul formulat de
apelantul M. C. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI SIBIU, împotriva sentinței civile nr. 1244/2014 a Judecătoriei Mediaș, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul M. C., pentru intimat se prezintă c.j. G. M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care ;
Tribunalul, ia act de referatul grefei cu privire la verificarea îndeplinirii procedurii de citare stabilită pentru acest termen de judecată conform art.219 alin 2 raportat la art.482 C.p.c.
Tribunalul constată că părțile au fost legal citate cu respectarea prevederilor art.153 alin.l raportat la art.161 personal și 161 raportat la art.155 pct.2 .
Tribunalul verificând cererea de apel prin prisma dispozițiilor art.468 alin.l raportat la art.185 reține că apelul a fost declarat în termen.
Tribunalul procedând la verificarea cererii de apel prin prisma dispozițiilor art.470 alin.2 timbrajul, reține că nu sunt motive de nulitate a cererii de apel.
Tribunalul procedând la verificarea cererii de apel prin prisma dispozițiilor art.470 alin.l lit.c (motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și lit.d) probele invocate în susținerea apelului ,reține că limitele efectului devolutiv sunt determinate de ceea ce s-a suspus judecății în prima instanță ( se poate încuviința administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri).
Tribunalul întreabă părțile dacă mai au cereri de formulat sau incidente de soluționat conform art.482 raportat la art.392 C.p.c. și constatând că părțile nu au alte cereri deschide dezbaterile asupra apelului și acordă cuvântul apelantului.
Apelantul solicită admiterea apelului. Modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii plângerii în totalitate .Apelantul susține că procesul verbal depus la dosar nu este încheiat pe numele lui și lipsește semnătura agentului constatator și invocă în această situație nulitatea procesului verbal de contravenție. Consideră că nu trebuia să se aplice sancțiunea suspendării permisului de conducere.
Instanța verificând procesul verbal constată că numele trecut pe procesul verbal corespunde cu cel al petentului.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea apelului,menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală Prin probele administrate la judecarea în fond a cauzei s-a făcut dovada că petentul nu a respectat culoarea roșie a semaforului, agentul constatator aflându-se în spatele mașinii conduse de petent.
Tribunalul consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, motiv pentru care închide dezbaterile asupra apelului și în temeiul art.482 în aplicarea art.394 NCPC, reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar se constată următoarele:
I Circumstanțele cauzei.
1. Obiectul acțiunii.
Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 30 aprilie 2014 la Judecătoria Mediaș, petentul M. C. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
- în principal, anularea procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 21.04.2014, prin care a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 340 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.52 alin.(1) din H.G. nr.1391/2006 și sancționată de art.100 alin.(3) lit. d) din O.U.G. nr.195/2002;
- în secundar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, aplicată prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 21.04.2014.
2.Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formulării plângerii contravenționale.
În motivarea plângerii contravenționale petentul a arătat în esență că, nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa, întrucât în mod greșit s-a reținut că nu a respectat culoarea semaforului. A arătat că procesul verbal este întocmit cu încălcarea dispozițiilor art.17 din O.G. nr.2/2001, întrucât nu indică numele său la rubrica finală contravenient, ci numele A. M., iar numărul de înmatriculare al autovehiculului este menționat greșit.
În drept, plângerea a fost motivată invocându-se dispozițiile O.G. nr.2/2001.
3.Apărările intimatului.
Intimatul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea plângerii contravenționale, arătând că, starea de fapt descrisă prin procesul verbal corespunde realității.
4. Hotărârea instanței de fond.
Prin sentința civilă nr.1244 din 17.09.2014 a Judecătoriei Sibiu s-a dispus admiterea în parte a plângerii contravenționale și înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, menținând în rest procesul verbal.
5. Motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței de fond.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității nu cuprinde mențiuni de natură a atrage aplicarea sancțiunii nulității, aspectele invocate de petent fiind doar erori materiale, acre nu sunt de natură a-l vătăma pe petentul contravenient.
Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a reținut că situația de fapt corespunde cu ceea menționată în procesul verbal de agentul constatator, din mijloacele de probă administrate rezultând fără echivoc faptul că petentul nu a respectat regulile de siguranță rutieră, privind respectarea culorii semaforului, fiind constatată de agentul constatator care se afla în spatele mașinii conduse de petent. Instanța a înlăturat depozițiile martorilor, colegi cu petentul, apreciindu-la ca fiind nesincere.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale în raport de dispozițiile art.21 alin.(3) din O.G. nr.2/2001, instanța de fond a apreciat că sancțiunea amenzii de 340 lei aplicată petentului poate fi înlocuită cu sancțiunea avertismentului, având în vedere că petentul nu a mai săvârșit abateri în acest domeniu, conform fișei de antecedență contravențională și faptului că la ora săvârșirii contravenției traficul era redus.
6. Apelul formulat de petent.
Apelantul, prin motivul de apel, critică hotărârea instanței de fond solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței în sensul anulării sancțiunii complementare a suspendării
dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, arătând că, în mod greșit instanța de fond a calificat greșelile din cuprinsul procesului verbal ca fiind erori materiale care nu pot conduce la aplicarea sancțiunii nulității.
Apelantul a criticat sentința instanței de fond și pentru greșita apreciere a declarațiilor martorilor audiați în cauză, în considerarea raporturilor lor de colegi de serviciu.
7. Apărările intimatului.
Intimatul nu a depus întâmpinare, dar prin susținerile orale reprezentantului său a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond.
II. Considerentele instanței de apel.
Verificând, în limitele motivelor de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către instanța de fond, Tribunalul, în conformitate cu prevederile art.476 alin.(2) Cod procedură civilă, în lipsa unor motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, constată următoarele.
Examinând actele și lucrările dosarului și soluția instanței de fond din punct de vedere al temeiniciei,Tribunalul constată că, starea de fapt reținută prin hotărârea apelată este concordantă cu probele administrate în cauză, fiind corect stabilită.
Potrivit procesului verbal de constatare și sancționare . nr._ din 21.04.2014, prin care a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 340 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.52 alin.(1) din H.G. nr.1391/2006 și sancționată de art.100 alin.(3) lit. d) din O.U.G. nr.195/2002, constând în aceea că la data de 21.04.2014, ora 22:35, circulând pe ., cu autoutilitara marca Renault, cu număr de înmatriculare_, nu a respectat semnificația culorii roșii la semaforul electric.
Argumentul apelantului petent cu privire la aprecierea instanței de fond sub aspectul capătului de cerere privind anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, prin prisma motivului de nulitate prevăzut de art.17 din O.G. nr.2/2001 și anume menționarea greșită a numelui în cuprinsul procesului verbal în mod corect a fost înlăturat de instanța de fond, ca nefiind de natură să atragă nulitatea.
Tribunalul, verificând procesul verbal de constatare și sancționare . nr._ din 21.04.2014, depus la fila 6 din dosarul Judecătoriei Mediaș, constată că numele și prenumele apelantului petent a fost corect menționat în partea introductivă a scriptului, iar indicarea sub rubrica formularului ,,Agent constatator Martor asistent Contravenient Am luat la cunoștință,, a mențiunii ,,A.; M.,, sub care petentul a semnat poate fi calificată ca fiind o eroare materială care nu poate produce nici un efect vătămător, având în vedere și faptul că, petentul prin cele 4 semnături pe formularul procesului verbal și-a însușit inclusiv această mențiune.
În ceea ce privește argumentul apelantului cu privire la aprecierea probei testimoniale administrate în cauză de instanța de fond, Tribunalul constată că în aprecierea probelor administrate au fost respectate dispozițiile art.264 și ale art.324 Cod procedură civilă, proba testimonială fiind coroborată cu proba directă a constatării faptei de organul constatator la momentul producerii încălcării dispoziției legale, împrejurare necontestată de apelantul petent, dându-se astfel eficiență prezumției de veridicitate conform cu care, procesul verbal reflectă în mod real starea de fapt stabilită de autoritatea emitentă.
Prin urmare, probele reținute prin procesul verbal de constatare și sancționarea contravenției, constate personal de agentul constatator pot fi considerate probe directe ale faptului principal, probe care în raport de probele propuse de apelantul petent, care în mod corect au fost apreciate de instanța de fond ca fiind probe indirecte (care susțin nevinovăția), probe care reprezintă împrejurări cu ajutorul cărora se poate conchide asupra faptului principal și care au format convingerea instanței cu privire la existența faptei contravenționale.
Nici critica privind individualizarea sancțiunii complementare în condițiile înlocuirii sancțiunii principale din amendă în avertisment, ca efect al reindividualizării faptei nu este fondată.
Potrivit dispozițiilor art.95 alin.(1) din O.U.G. nr.195/2002: ,,Încălcarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, constituie contravenție și se sancționează cu avertisment sau cu amendă ca sancțiune principală și, după caz cu una dintre sancțiunile contravenționale complementare prevăzute de art.96 alin.(2).,,.
Articolul 96 alin (1) din același act normativ statuează în sensul că: ,,Sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului.,, iar la aliniatul (2) sunt enumerate sancțiunile contravenționale complementare și anume, la lit. a) aplicarea punctelor de penalizare și la lit. b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe un timp limitat.
Din examinarea dispozițiilor art.52 alin.(1) din H.G. nr.1391/2006 și sancționată de art.100 alin.(3) lit. d) din O.U.G. nr.195/2002, modificată Tribunalul apreciază că, în cazul aplicării sancțiunii avertismentului, ca urmare a reindividualizării gradului de pericol social, pentru fapta reținută în procesul verbal aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile trebuie menținută (a se vedea în acest sens practica instanței de contencios constituțional modul de soluționare al excepțiilor de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 195/2002, care reglementează sancțiunile contravenționale complementare, respectiv Decizia Curții Constituționale nr.280 din 18 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a I-a, nr.206 din 01.04.2010, Decizia Curții Constituționale nr.1589 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a I-a, nr.70 din 27.01.2011).
Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare, prevăzute de art.100 alin.(3) lit. d) din O.U.G. nr.195/2002, modificată, se justifică doar atunci când legea prevede această sancțiune, dacă sancțiunea contravențională principală stabilită este amenda prevăzută de dispozițiile corespunzătoare clasei de sancțiuni din care face parte fapta contravențională. Or, prin folosirea conjuncției ,,și,, dispoziția legală nu poate fi interpretată decât în sensul corelării sancțiunii amenzii cu aplicarea punctelor valorice, corespunzător faptei contravenționale săvârșite de participanții la trafic.
Or, sub acest aspect Tribunalul constată pe baza probelor administrate, ținând seama de circumstanțele cauzei, în cadrul competenței sale de apreciere, precum și de relevanța unor elemente ce țin de individualizarea sancțiunii, că prin înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului nu poate fi înlăturată sancțiunea complementară.
Examinând soluția instanței de fond și din punct de vedere al legalității, Tribunalul, constată că în mod corect instanța de fond a identificat, interpretat și aplicat normele de drept material incidente situației de fapt deduse judecății.
Prin urmare, în mod judicios instanța de fond a statuat asupra faptei menționate în procesul verbal, obiect al plângerii astfel că, Tribunalul constată că aceasta a fost probată cu ajutorul prezumției de legalitate (actul a fost emis cu respectarea condițiilor de formă și fond prevăzute de lege), a prezumției de autenticitate (actul emană de la organul constatator competent, potrivit legii) și a prezumției de veridicitate (procesul verbal reflectă în mod real starea de fapt stabilită de autoritatea emitentă) care sunt atribuite procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției calificat ca fiind un act administrativ.
Pentru aceste considerente, Tribunalul, având în vedere dispozițiile art.476 alin.(1) și alin.(2) raportat la dispozițiile art.479 Cod procedură civilă, apreciază ca nefondate criticile apelantului, motiv pentru care va respinge apelul și va păstra sentința instanței de fond, în temeiul art.480 alin.(1) teza I Cod procedură civilă, ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul petent M. C. împotriva sentinței civile nr.1244 din 17.09.2014 a Judecătoriei Mediaș, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.04.2015.
Președinte, M. O. | Judecător, T. M. | |
Grefier, M. M. |
Red. M.O. 8.06.2015
List.M.M.11.06.2015
4.ex.
J.F. A. A. jud. Sibiu
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 418/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 407/2015.... → |
|---|
