Pretentii. Sentința nr. 3622/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3622/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 1813/88/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3622
Ședința publică de la 20 septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. A.
Grefier: A. S.
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta ., în calitate de cesionar al ., cu sediul ales în C., .. 10, jud. C., în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F.-DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE TULCEA-SERVICIUL DE INSPECȚIE CONTRIBUABILI MIJLOCII, cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile pe excepție și pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 06 septembrie 2013, susținerile părții prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din hotărâre, când, având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea la data de 13 septembrie 2013 și ulterior la data de 20 septembrie 2013, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr._ din data de 26 iunie 2013, reclamanta ., în calitate de cesionar al . C., în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală a Finanțelor Publice Tulcea, Serviciul de Inspecție Fiscală, a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în materie fiscală de 0,04% pe zi de întârziere, calculată la suma de 75.732 lei, sumă ce a fost executată silit în mod nelegal de către pârâtă, la data de 02 iulie 2008 și returnată reclamantei abia la data de 17 august 2008, sumă care va fi actualizată până la momentul încasării efective.
Totodată, reclamanta a solicitat aplicarea unei amenzi pârâtei, datorită faptului că a tergiversat în mod nejustificat soluționarea litigiului și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că în perioada 16 ianuarie - 17 februarie 2008, 20 februarie - 25 februarie 2008, 05 martie - 04 aprilie 2008, 11 aprilie - 21 aprilie 2008, organele de inspecție fiscală din cadrul A.N.A.F. - Direcția Generală a Finanțelor Publice Tulcea, Serviciul Inspecție Fiscală Contribuabili Mijlocii au efectuat, la sediul reclamantei inspecția generală, în urma căreia s-a întocmit Raportul de inspecție fiscală nr. 3829/23 aprilie 2008, decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată nr. 26/23 aprilie 2008, decizia de nemodificare a bazei de impunere și dispoziția de măsuri nr. 3829/23.04.2008.
Prin această ultimă dispoziție, organele fiscale au dispus ca agentul economic să înregistreze în evidența contabilă diferențele de impozite și taxe stabilite în raportul de inspecție fiscală generală.
La data de 02 iulie 2008, a mai arătat petenta, s-a executat debitul de 988.438 lei, care a fost luată din contul societății.
Împotriva Raportului de inspecție fiscală și a celorlalte documente întocmite de pârâtă a fost formulată contestație, care a fost admisă prin sentința civilă nr. 2463/11 decembrie 2009, Raportul de inspecție fiind anulat, iar pârâta obligată la plata sumelor de 709.832 lei, reprezentând 348.949 lei impozit/profit și 360.983 lei TVA, la care se vor calcula și adăuga majorările de întârziere aferente până la achitarea integrală a sumei totale.
Această sentință a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 442/CA/28 iunie 2010 a Curții de Apel C..
Pârâta a achitat suma stabilită prin hotărâre abia la data de 29 aprilie 2011, iar accesoriile acesteia în cuantum de 75.732 lei au fost achitate la 17 august 2012, mult după expirarea termenului de 45 zile prevăzut de dispozițiile art. 70 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
S-a arătat în continuare că reclamanta a fost lipsită de suma de 75.732 lei, pe o perioadă cuprinsă între 02 iulie 2008 și până la data de 17 august 2012, astfel încât se impune acordarea dobânzii legale pentru această perioadă.
Acordarea dobânzilor reprezintă o modalitate de reparare integrală a prejudiciului cauzat prin executarea unui titlu de creanță instituit nelegal, câtă vreme această obligație se circumscrie sferei răspunderii civile delictuale.
În speță, așa cum chiar Curtea de Apel C. a statuat, reclamanta este îndreptățită să fie despăgubită cu contravaloarea lipsei de folosință, sub forma dobânzii legale în materie fiscală, pe întreaga perioadă, numai în acest fel asigurându-se o reparare integrală a prejudiciului suferit.
S-a mai arătat de către reclamantă că pe rolul Tribunalului Tulcea, a fost înregistrat dosarul nr._, cu același obiect, instanța admițând cererea reclamantei, prin sentința civilă nr. 7449/16 noiembrie 2012, însă pârâta a formulat recurs la Curtea de Apel C., recurs care a fost admis, pe motivul că reclamanta nu a formulat cerere de restituire a dobânzilor.
Ulterior, aceasta a formulat din nou cerere pentru restituirea dobânzilor, însă organul fiscal a răspuns că nu va da curs cererii, deși a depus toată documentația necesară.
În dovedire, au fost depuse decizia civilă nr. 593/CA/08 aprilie 2013 a Curții de Apel C., adresa nr._/18 iunie 2013 a DGFP Tulcea și solicitarea înaintată de reclamantă către DGFP Tulcea, fără a purta vreun număr și dată de înregistrare, pentru restituirea dobânzii legale de 0,04% pe fiecare zi de întârziere.
Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat pe cale de excepție prematuritatea cererii formulată de reclamantă și, în consecință, respingerea acesteia învederând în esență că cererea reclamantei din data de 17 aprilie 2013 nu a respectat prevederile pct. 3 alin. 2 din OMFP nr. 1899/2004, în sensul că, în susținerea acesteia nu a fost anexată și decizia nr. 593/CA/08 aprilie 2013, în copie legalizată.
În acest sens, organul fiscal, prin adresele nr._/23 aprilie 2013 și nr._/15 mai 2013, a solicitat reclamantei decizia civilă mai sus-menționată, în vederea soluționării cererii de restituire.
Abia la data de 20 iunie 2013, reclamanta a transmis organului fiscal documentul solicitat, astfel încât solicitarea acesteia se află în prezent în curs de soluționare.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât, având în vedere dispozițiile art. 124 alin. 1 din OG nr. 92/2003, solicitarea de calculare a dobânzii legale este neîntemeiată, reclamanta apreciind în mod greșit că restituirea sumei de 75.732 lei s-a efectuat cu mult după expirarea termenului de 45 zile.
Au fost depus în susținerea întâmpinării: adresa nr._/18 iunie 2012, nr._/21 iunie 2012, nr._/17 iulie 2012, nr. 7621/17 aprilie 2013, nr._/23 aprilie 2013, nr._/15 mai 2013 și nr._/20 iunie 2013, precum și nota de restituire nr._/_/14 august 2012.
Reclamanta a răspuns, la rândul său, la întâmpinare, solicitând respingerea excepției și înlăturarea apărărilor invocate de pârâtă, ca neîntemeiate.
Analizând cu prioritate excepția prematurității cererii formulate de reclamanta ., în raport de dispozițiile art. 248 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, instanța apreciază că aceasta este întemeiată.
Prin decizia civilă nr. 593/CA/08 aprilie 2013, Curtea de Apel C. a admis recursul declarat de DGFP Tulcea - Serviciul de Inspecție Fiscală Contribuabili Mijlocii, în contradictoriu cu intimata . - cesionar al . C., împotriva sentinței civile nr. 7449/16 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Tulcea, a modificat în parte hotărârea atacată și a respins acțiunea ca nefondată, menținând soluția în privința excepției inadmisibilității cererii.
Instanța de recurs a apreciat că, în raport de dispozițiile art. 124 și 117 Cod procedură fiscală, contribuabilul . are dreptul la calcularea dobânzii din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile, astfel că numai după trecerea acestui termen, dată fiind întârzierea nejustificată imputabilă organului fiscal, contribuabilul avea dreptul la repararea prejudiciului, cuantificat de legiuitor în dobândă legală.
Cu toate acestea, prin cererea nr. 5913/19 aprilie 2012, petenta a solicitat doar calcularea și restituirea accesoriilor aferente sumei de 709.832 lei, nesolicitând și dobânda legală aferentă acestei sume, astfel încât cererea sa a fost considerată ca neîntemeiată.
Din înscrisurile depuse la dosar, a rezultat că ulterior pronunțării deciziei Curții de Apel C., prin cererea înregistrată sub nr. 7621/17 aprilie 2013, ., a solicitat pârâtei restituirea sumei de 45.651,25 lei, reprezentând dobândă legală în materie fiscală, calculată la suma de 75.732 lei, actualizată până la momentul plății efective, fără însă a atașa decizia nr. 593/CA/08 aprilie 2013 a Curții de Apel C. irevocabilă.
Prin adresa nr._/23 aprilie și respectiv 15 mai 2013, DGFP Tulcea a revenit în atenția reclamantei, cu precizarea că, pentru soluționarea cererii sale din 15 aprilie 2013, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. f din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, trebuie să prezinte organului fiscal decizia 593/2012, în original, sau în copie legalizată.
Reclamanta, s-a conformat acestei cerințe, la data de 20 iunie 2013, când a înaintat pârâtei, prin adresa nr._, decizia civilă a Curții de Apel solicitată, așa cum rezultă din conținutul adresei, însă, din rezoluția care apare pe adresa sus-menționată, rezultă că această decizie a fost depusă în copie și aveau un alt dispozitiv decât cel al hotărârii sus-menționate, solicitându-se în acest sens, depunerea în original a deciziei.
Prin urmare, la data la care reclamanta a înțeles să se adreseze instanței de judecată cu prezenta acțiune, respectiv 26 iunie 2013, pârâta nu soluționase cererea acesteia în sensul restituirii dobânzii legale, în conformitate cu dispozitivul deciziei Curții de Apel, iar la dosarul cauzei nu s-a depus vreun înscris care să ateste soluționarea în sensul respingerii cererii formulate în conformitate cu prevederile art. 117 și 124 din OG nr. 92/2003 de către reclamantă.
Așa fiind, excepția de prematuritate invocată este întemeiată, atâta timp cât pârâta nu a răspuns cererii reclamantei, din data de 17 aprilie 2013, pentru acordarea dobânzii legale, în conformitate cu prevederile art. 117 și 124 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
În raport de aceste considerente, se va admite excepția prematurității invocată de pârâtă prin întâmpinare și se va respinge cererea reclamantei ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prematurității cererii formulate de ..
Respinge cererea formulată de către reclamanta ., în calitate de cesionar al ., cu sediul ales în C., .. 10, jud. C., în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F.-DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE TULCEA-SERVICIUL DE INSPECȚIE CONTRIBUABILI MIJLOCII, cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, având ca obiect pretenții, ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 septembrie 2013.
Președinte, Grefier,
V. A. A. S.
Red.Jud.A.V./18.10.2013
Tehnored.Gref.A.S./28.10.2013/4 ex.
.>
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 443/2013. Tribunalul TULCEA | Despăgubire. Sentința nr. 4429/2013. Tribunalul TULCEA → |
|---|
