CSJ. Decizia nr. 2095/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia Nr.2095/2003DOSAR Nr.9448/2001
Şedinţa publică din 4 aprilie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SNP" P." SA- Sucursala C. Bucureşti împotriva deciziei nr.1347 din 15 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti-Secţia comercială.
La apelul nominal s-a prezentat recurenta prin consilier juridic M.G., lipsă fiind intimata SNTFM SA- Sucursala Bucureşti.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, Curtea, luând act că nu s-au formulat cereri şi nu s-au invocat chestiuni prealabile, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul părţii prezente asupra recursului.
Reprezentanta recurentei susţine oral motivele de recurs şi pune concluzii de admitere a acestuia aşa cum a fost formulat şi susţinut în faţa Curţii, cu cheltuieli de judecată conform documentelor justificative depuse la dosar după care, Curtea rămâne în pronunţare.
CURTE.
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Bucureşti sub nr.10002 la data de 23 noiembrie 2000 reclamanta SNP „P." SA- Sucursala C. Bucureşti a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtele SNTFM- Sucursala Bucureşti, Sucursala P. şi Sucursala P. Ploieşti, instanţa de judecată să pronunţe o hotărâre prin care să dispună obligarea pârâtei ce se va dovedi în culpă la plata sumei de 23.347.855 lei cu titlu de daune şi cheltuieli de judecată.
În susţinerea pretenţiilor deduse judecăţii reclamanta invocă faptul că la data de 11 ianuarie 2000 a primit în staţia CFR Băneasa vagonul cu terminaţia 6947 încărcat cu benzină expediată de rafinăria B. pentru Agenţia Comercială Bucureşti Sud a „C." conform avizului de expediţie nr.1285631/2000 şi scrisorii de trăsură nr.7024/2000. Potrivit procesului verbal de constatare nr.64/11 ianuarie 2000 Comisia Mixtă legal constituită a stabilit o lipsă de 6.450 kg. benzină.
Prin sentinţa nr.1937 din 12 martie 2001 Tribunalul Bucureşti-Secţia comercială a respins acţiunea reclamantei SNP „P." SA- Sucursala „C."l Bucureşti ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond reţine că mijlocul de transport pus la dispoziţia reclamantei pentru încărcare a fost acceptat şi încărcat de către aceasta fără obiecţiuni, ceea ce înseamnă că a fost corespunzător din punct de vedere tehnic.
Împotriva sentinţei primei instanţe a declarat apel reclamanta SNP" P" SA- Sucursala „C." Bucureşti întemeiat pe dispoziţiile art.1475 cod civil şi ale Regulamentului de transport pe căile ferate.
Prin Decizia nr.1347 din 15 octombrie 2001 Curtea de Apel Bucureşti-Secţia comercială a respins ca nefondat apelul reclamantei.
Pentru a hotărî astfel instanţa de apel apreciază ca legală şi temeinică hotărârea instanţei de fond.
Împotriva deciziei pronunţată în apel a declarat recurs reclamanta SNP"P" SA- Sucursala C. Bucureşti întemeiat pe motivele prevăzute de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, solicitând instanţei de judecată admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacate şi pe fond admiterea acţiunii în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 23.347.855 lei daune, cu cheltuieli de judecată.
În drept. recursul reclamantei se întemeiază pe prevederile art.1475 Cod civil şi ale Regulamentului de Transport pe căile ferate.
Recursul reclamantei SNP „P." SA- Sucursala „C." Bucureşti este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Astfel, din actele dosarului se constată că în mod corect instanţa de apel a făcut aplicaţiunea dispoziţiilor art.6.11 din Regulamentul de Transport potrivit cărora exactitatea menţiunilor cuprinse în scrisoarea de trăsură este în sarcina exclusivă a expeditorului care răspunde pentru corectitudinea acestora.
De asemenea, în mod corect instanţa de apel reţine şi dispoziţiile art.6.12 din Regulamentul de Transport conform cărora „pentru expediţiile încărcate de expeditor, menţiunile din scrisoarea de trăsură referitoare la masa mărfii sau numărul coletelor nu fac dovada împotriva căii ferate, decât dacă verificarea acestei mase şi a numărului coletelor a fost făcută efectiv de către calea ferată şi certificată în scris pe documentul de transport".
În continuare, instanţa de apel reţine în speţă şi dispoziţiile art.66 din Regulamentul de Transport în baza cărora transportatorul feroviar verifică în momentul primirii mijlocului de transport pentru efectuarea acestuia dacă sigiliile sunt corect aplicate cu menţiunea că sigilarea o face tot expeditorul şi dacă acestea corespund ca număr şi serie cu cele declarate de predător pe documentul de transport.
În speţă, se constată că nu se poate face aplicaţiunea prevederilor art.66.5 din Regulamentul de Transport întrucât vagonul nu a prezentat la destinaţie vreo neregulă de sigilare sau sigiliu violat.
Vagonul a fost eliberat destinatarului cu toate sigiliile intacte, fără urme de scurgere din conţinut sau violare.
În consecinţă, se constată în cauză aplicabilitatea dispoziţiilor art.82.5 R.T. CFR conform cărora calea ferată este exonerată de răspundere pentru lipsurile cantitative în situaţia în care mijlocul de transport a ajuns la destinaţie fără urme de violare, sustragere, scurgere, avariere şi cu sigiliile intacte.
Aşa fiind, pentru considerentele ce preced, Curtea urmează a respinge recursul reclamantei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. SNP „P." SA- Sucursala „C."Bucureşti împotriva deciziei nr.1347 din 15 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti-Secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 209/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2096/2003. Comercial → |
|---|
