CSJ. Decizia nr. 2463/2003. Comercial

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 2463/2003

Dosar nr. 1935/2002

Şedinţa publică din 7 mai 2003

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Intimata, prin reprezentant, pune concluzii de respingere a cererii de revizuire.

Prin sentinţa civilă nr. 746 din 1 noiembrie 2000, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a admis acţiunea reclamantei SC A. SA Bucureşti şi a obligat pârâta SC C. SA la plata sumei de 194.355.900 lei, contravaloarea chiriei datorate în intervalul de timp cuprins între 1 mai 1998 şi 31 ianuarie 2000, şi la 31.350 lei majorări de întârziere.

În pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut, în esenţă, că pârâta a recunoscut faptul că a folosit spaţiul ocupat în temeiul contractului de închiriere şi după expunerea acestuia, justificat de faptul că, între părţi, intervenise tacita relocaţiune.

În pronunţarea acestei decizii, instanţa de apel a reţinut că, între părţi, a intervenit tacita relocaţiune, astfel cum rezultă din corespondenţa purtată de părţi.

Pârâta SC C. SA Bucureşti a declarat recurs, criticând Decizia atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând, ca temei legal art. 304 pct. 7, 9 şi 10 C. proc. civ.

A susţinut recurenta pârâtă că reclamanta intimată nu a produs dovezi din conţinutul cărora să rezulte că, pentru perioada în litigiu, a folosit spaţiul şi că fişele de calcul nu au fost contestate.

Curtea Supremă de Justiţie, prin Decizia nr. 4389 din 21 iunie 2002, a respins, ca nefondat, recursul pârâtei, reţinând, în esenţă, temeinicia şi legalitatea deciziei recurate.

Împotriva acestei din urmă decizii, pârâta SC C. a formulat cerere de revizuire, invocând, ca temei legal, dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 2, art. 323 alin. (1) şi art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În motivarea cererii, revizuenta critică Decizia atacată, invocând aceleaşi argumente ca şi în apel şi recurs, arătând, în esenţă, că instanţa, în mod greşit, a apreciat folosinţa spaţiului de către pârâta SC C. SA, începând cu data expirării contractului şi până în anul 2000, precum şi a materialului probatoriu, a demonstrat, în cauză, că nu i s-a dat o corectă apreciere.

Cererea de revizuire este netemeinică.

Potrivit art. 322 alin. (1) C. proc. civ., invocat de revizuentă ca temei legal al cererii, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere şi în cazul în care instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Din cercetarea motivelor verificate de revizuentă, în susţinerea cererii, se constată că acestea nu se circumscrie motivului de revizuire, prevăzut de art. 322 alin (1) pct. 2 C. proc. civ., motiv pentru care Curtea va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire a deciziei nr. 4389 din 21 iunie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, formulată de revizuentă SC C. SA Bucureşti.

IREVOCABILĂ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 mai 2003.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2463/2003. Comercial