CSJ. Decizia nr. 2835/2003. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2835/2003
Dosar nr. 626/2002
Şedinţa publică din 29 mai 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiune, reclamanta SC R.S. SRL Bucureşti a solicitat obligarea pârâtei D.G. Călăraşi la plata sumei de 135.360.900 lei, reprezentând prima la grâu vândută pentru consumul la populaţie, grâu din recolta anului 1999, motivat de faptul că, în baza Legii nr. 149/1999, a vândut pentru consumul populaţiei cantitatea de 451.203 kg. grâu.
Tribunalul Călăraşi, prin sentinţa nr. 151 din 4 aprilie 2001, a admis acţiunea reclamantei şi a obligat pe pârâtă la plata sumei de 183.007.475 lei, reprezentând contravaloare primă grâu şi la 14.805.000 lei cheltuieli.
Instanţa de fond a reţinut că reclamanta a încheiat contractul de arendă, în toamna anului 1995, cu proprietarii de teren pe termen de un an, după care aceste contracte au fost prelungite pe termen de 10 ani, cu acordul proprietarilor, tabelul cu aceştia fiind depus la primărie, reclamanta încadrându-se în prevederile OUG nr. 149/1999, iar împotriva reprezentantului societăţii reclamante nefiind începută urmărirea penală la care se referă pârâta pentru infracţiunile prevăzute de art. 215, 289 şi 291 C. proc. civ., întrucât faptele nu există.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia nr. 1488 din 22 noiembrie 2001, a respins, ca nefondat, atât apelul declarat de reclamantă, cât şi apelul declarat de pârâtă.
Critica reclamantei, cu privire la neacordarea reactualizării sumei, a fost înlăturată, cu motivarea că cererea cu acest obiect nu a fost nici semnată şi nici ştampilată de societatea reclamantă.
Critica pârâtei cu privire la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 3 şi 6 din Legea nr. 16/1994 nu a fost nici ea primită, apreciindu-se că toate contractele de arendă depuse la dosar s-au încheiat în formă scrisă, ele fiind depuse şi la Consiliul Local.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta D.G. Călăraşi, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., invocând, în esenţă:
- interpretarea greşită a prevederilor art. 2 al Legii nr. 16/1994 şi aplicarea lor greşită, deoarece contractele de prestări servicii invocate de reclamantă nu sunt contracte de arendă;
- din adresa nr. 859 din 30 mai 2001 a Primăriei comunei Sohatu, rezultă că, în anii 1996-1999, reclamanta nu a încheiat contracte de arendare cu proprietarii de terenuri din comuna Sohatu.
Intimata a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului şi menţinerea deciziei ca legală şi temeinică.
Recursul este fondat pentru considerentele care urmează:
Beneficiarii primei reglementate de OUG nr. 149/1999, sunt producătorii agricoli, categorie din care fac parte, potrivit art. 2, şi arendaşii.
Conform art. 5 din Normele de aplicare a Ordonanţei, calitatea de producător se probează cu înscrisuri justificative, care atestă încadrarea producătorilor agricoli, prevăzuţi la art. 2 din ordonanţă.
Reclamanta nu a făcut dovada unor contracte de arendare valabil încheiate pentru perioada pentru care solicită prima.
Aceasta, deoarece, potrivit art. 6 din Legea nr. 16/1994, legea arendei, „sunt valabile şi opozabile numai contractele de arendare încheiate în scris şi înregistrate la Consiliul Local în condiţiile legii, sub sancţiunea nulităţii prevăzute de art. 24 din lege, iar din adresa Primăriei comunei Sohatu nr. 859 din 30 mai 2001 nu rezultă că, în anul 1999, reclamanta s-a înregistrat cu contracte de arendare.
Cum condiţiile prevăzute de lege sunt instituite atât pentru validitate, cât şi pentru opozabilitate, neîntrunite însă, de contractele şi actele adiţionale invocate de reclamantă, Curtea va admite recursul declarat, va casa în parte Decizia atacată, va admite apelul pârâtei şi, schimbând în tot sentinţa, va respinge acţiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta D.G. Călăraşi împotriva deciziei nr. 1488 din 22 noiembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Casează în parte Decizia atacată, admite apelul declarat de pârâta D.G. Călăraşi, schimbă în tot sentinţa nr. 151 din 4 aprilie 2000 a Tribunalului Călăraşi, în sensul că respinge acţiunea.
Menţine restul dispoziţiilor deciziei.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 29 mai 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2810/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2856/2003. Comercial → |
---|