CSJ. Decizia nr. 2917/2003. Comercial

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 2917/200

Dosar nr. 5888/2001

Şedinţa publică din 5 iunie 2003

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 7/C din 16 ianuarie 2000 a Tribunalului Mehedinţi a fost admisă în parte acţiunea şi a fost obligată pârâta la plata sumei de 50.121.256 lei, reprezentând 38.308.000 lei contravaloarea unor cantităţi hârtie livrată şi 11.813.256 lei penalităţi calculate până la 12 decembrie 2000 şi 3.702.257 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a livrat marfa către pârâtă, dar aceasta nu a achitat-o în termen, situaţie faţă de care datorează şi 0,15% penalităţi, potrivit clauzei înscrisă în facturi.

Sentinţa a fost schimbată de Curtea de Apel Craiova, care a admis apelul declarat de pârâta SC P.L. SA şi a schimbat sentinţa pronunţată de instanţa de fond, în sensul că a respins, ca neîntemeiată, acţiunea, cu motivarea că pârâta nu datorează sumele pretinse.

Împotriva deciziei nr. 335 din 13 aprilie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, reclamanta SC M.U. SA Suceava a declarat recurs, criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică, întrucât, în mod greşit, instanţa de apel a avut în vedere ordinul de plată din 22 martie 2000, care a stins debitul unor facturi mai vechi, iar nota contabilă nr. 106 din 28 aprilie 1999 nu este cunoscută de recurentă atât ca existenţă, cât şi ca plată a sumei de 10.500.000 lei. Că, în ce priveşte factura cu nr. 384288 din 22 decembrie 1998, a fost completată pe numele societăţii culturale L. la cererea SC P.L. SA, care este aceeaşi pentru ambele părţi, recurenta înaintând o ofertă în acest sens.

În ceea ce privesc penalităţile aferente facturii nr. 632087 din 26 ianuarie 1999, pretinse în baza ştampilei de pe factură şi avizul de expediţie cu nr. 10166770, nu există în imprimatele cu regim special ale recurentei.

Se solicită, în finalul motivelor de recurs, menţinerea sentinţei pronunţată de instanţa de fond.

Examinând legalitatea şi temeinicia deciziei pronunţate, în raport cu motivele de recurs invocate, se constată că recursul declarat este nefondat.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă următoarele: cu avizul de expediţie nr. 1016770 din 26 ianuarie 1999, recurenta-reclamantă a expediat pârâtei-intimate cantitatea de 104.000 coli hârtie ediţie şi ofset, în valoare de 27.328.000 lei, inclusiv T.V.A, conform anexei I din dosar. Marfa a fost depozitată la intimata-pârâtă, urmând ca aceasta să restituie contravaloarea, suma ce a fost înaintată de intimata-pârâtă cu ordinul de plată din 28 aprilie 1988, în valoare de 28.656.479 lei. Cu ordinul de plată din 22 martie 1999 s-a achitat şi suma de 19.500.000 lei (conform anexei 2).

În ce priveşte factura nr. 0384288 din 22 decembrie 1988, în valoare de 10.980.000 lei, aceasta priveşte o altă societate, respectiv, societatea culturală L., fără legătură cu SC P.L. SA, deci, sumă nedatorată, fiind corect refuzată la plată de intimata-pârâtă. De altfel, conform comenzii, aceasta a fost făcută de acea societate, privea hârtie pliant 360 şi a fost expediată către societatea culturală L. cu avizul de expediţie 859886 din 2 decembrie 1998 şi s-a referit la cu totul altă lucrare.

Cu adresa nr. 20 din 21 septembrie 2002 a organizaţiei nonprofit, societatea culturală L. recunoaşte primirea lucrării pliant în valoare de 19.980.000 lei (anexa 15 A).

Astfel fiind, în raport cu considerentele arătate, recursul declarat este nefondat şi a fost respins, conform art. 312 pct. 1 C. proc. civ., Decizia pronunţată fiind legală şi temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC M.U. SA Suceava împotriva deciziei nr. 335 din 13 aprilie 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 5 iunie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2917/2003. Comercial