CSJ. Decizia nr. 3901/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3901/2003
Dosar nr. 9452/2001
Şedinţa publică din 14 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 13 iulie 2000, reclamanta S.C. C. S.A. Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta S.C. R. S.A. Bucureşti pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa: - să se constate încetarea asocierii în participaţie încheiată de părţi la 5 aprilie 1995, ca rezultat al încetării şi lichidării asociaţiunii; - să fie lăsată în deplină proprietate mijloacele fixe „lift de materiale" şi „compresor aer" în valoare de 273.365.190 lei, iar în subsidiar să se constate dreptul la dezdăunare pentru aceste bunuri, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta a formulat o cerere reconvenţională prin care a solicitat să se constate încetarea sub condiţie suspensivă a contractului de asociere în participaţie nr. 2989/1995 şi modificarea acestuia în contract de închiriere cu menţinerea în contractul nr. 208/1998 a condiţiilor din contractul de asociere şi să se constate că bunurile lift de materiale şi compresor de aer sunt imobile prin destinaţie, cu obligarea reclamantei la plata sumei de 13.017,39 USD la cursul BNR din ziua plăţii, reprezentând cheltuieli efectuate cu achiziţionarea şi montarea bunurilor menţionate.
Prin sentinţa civilă nr. 3191 din 24 aprilie 2001, Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, a respins acţiunea reclamantei, a admis cererea reconvenţională a pârâtei şi în consecinţă: - s-a constatat încetarea sub condiţie suspensivă a contractului de asociere în participaţie nr. 2989/1995 încheiat de părţi şi modificarea acestuia în contractul de închiriere nr. 208/1998, cu menţinerea condiţiilor din contractul de asociere în participaţie; - s-a constatat că bunurile lift de materiale şi compresor aer sunt imobile prin destinaţie şi a fost obligată reclamanta la plata sumei de 31.840.418 lei cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia comercială, prin Decizia civilă nr. 1330 din 9 octombrie 2001, a admis apelul reclamantei, a schimbat sentinţa civilă de mai sus, în sensul că a admis acţiunea principală şi a respins cererea reconvenţională a pârâtei; a constatat încetată asocierea în participaţie, pârâta fiind obligată să lase în deplină proprietate mijloacele fixe „lift materiale" şi „compresor aer", cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 23.382.655 lei.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti pârâta S.C. R. S.A. Bucureşti a declarat recurs, solicitând, în esenţă, respingerea acţiunii reclamantei şi admiterea cererii sale reconvenţionale, întrucât instanţa de fond trebuie să se pronunţe explicit şi asupra celui de-al treilea capăt de cerere privind suma de 13.017,36 USD cheltuieli de achiziţionare şi montare a mijloacelor fixe în discuţie, reţinându-se greşit că asocierea în participaţie a încetat pur şi simplu.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea actelor şi lucrărilor aflate la dosarul cauzei în raport de susţinerile pe care pârâta le face prin recursul de faţă, se constată că acestea nu sunt de natură a conduce la casarea hotărârii atacate, întrucât nu sunt îndeplinite nici una dintre situaţiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
În speţă, raporturile comerciale dintre părţi s-au derulat iniţial în temeiul contractului de asociere în participaţie nr. 2989 din 5 aprilie 1995, iar ulterior după încetarea acestuia, în temeiul unui nou contract de închiriere nr. 208 din 1 aprilie 1998 cu alte prevederi stabilite de comun acord.
În ceea ce priveşte clauza cuprinsă în art. 10 din contractul de închiriere nr. 208/1998, corect instanţa de apel a reţinut că nu poate fi vorba de o condiţie suspensivă privind reînvierea efectelor contractului iniţial de „asociere în participaţie", care au încetat odată cu încheierea unui nou contract „de închiriere" în alţi termeni şi cu alte clauze juridice.
Referitor la cheltuielile legate de achiziţionarea mijloacelor fixe în litigiu, se constată că preţul şi instalarea lor au fost suportate practic de intimata reclamantă, aşa cum au convenit părţile, prin deducerea lor din plata profitului datorat de recurenta pârâtă, susţinerile sale fiind deci fondat înlăturate prin soluţia ce se atacă.
În consecinţă, instanţa de apel s-a pronunţat şi asupra acestui capăt al reconvenţionalei pârâte, care, corect, a fost respinsă în totalitate, potrivit celor de mai sus.
Astfel că, recursul pârâtei se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta reclamantă S.C. R. S.A. Bucureşti împotriva deciziei nr. 1330 din 9 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3900/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 3902/2003. Comercial → |
|---|
